16ºC Chișinău
Sâmbătă 23 iunie 2018

„Nu le permiteți politicienilor să întreacă limita”. Despre ce s-a discutat la Forumul Tinerilor Minorităților

A doua ediție a Forumului Tinerilor Minorităților Naționale, Etnice, Lingvistice și Religioase a avut loc la Chișinău, la 16 mai. În acest an, discursurile și dezbaterile au fost dedicate problemei privind discriminarea în presă a diferitelor etnii. Mulți reprezentanți ai autorităților au ignorat invitația de a participa la forum. Despre cum presa creează o imagine negativă a unor naționalități, iar organele de control nu împiedică în niciun fel acest lucru, aflați din reportajul reporterului NM Olga Gnatcova.

Forumul „Minoritățile și mass-media: Schimbarea percepțiilor, oferind microfonul celor neauziți” a fost organizat la 16 mai, de către Platforma Tineretului pentru Solidaritate Interetnică, cu sprijinul Oficiului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Moldova. La eveniment au participat tineri și jurnaliști din Găgăuzia, Taraclia, Transnistria și alte regiuni ale Moldovei.

La ediția din acest an a Forumului, organizatorii i-au invitat și pe reprezentanții administrației președintelui, parlamentului, șeful Biroului Relații Interetnice. Unii dintre aceștia au refuzat din start să participe, alții au acceptat invitația și pur și simplu nu au venit. Au lipsit din sală și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul mass-media. Conform informațiilor NM, aceștia au refuzat să participe. Au considerat necesar să vină la Forum președintele Consiliului pentru prevernirea și eliminarea discriminării, un avocat al poporului pentru drepturile omului, un membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, precum și un reprezentant al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

„Avantajul competitiv al Moldovei”

În deschiderea Forumului, Dafina Gercheva, Coordonator Rezident al Organizației Națiunilor Unite, în Moldova a declarat că societatea incluzivă are mai multe șanse de dezvoltare. „Diversitatea etnică este un avantaj cometitiv al Moldovei”, a subliniat Gercheva.

Ea a menționat că subiectul minorităților „adesea este politizat”. „În ultimul deceniu, Moldova a obținut un progres important, însă mai este o cale lungă de parcurs”, a declarat Gercheva.

De asemenea, ea a spus că în Moldova sunt multe instituții media care creează o imagine negativă a anumitor entități în loc de a promova ideea diversității.

Președintele Consiliului pentru prevernirea și eliminarea discriminării Yan Feldman a fost critic. El a declarat deschis că „în ultimii cinci ani, aude una și aceeași”. „Nimic nu se schimbă, plângerile reprezentanților minorităților etnice rămân aceleași”, a spus Feldman.

„Anume tineretul va putea schimba situația și în loc să vorbească despre drepturi, va începe să apere”, a spus Feldman. De asemenea, el a atras atenția asupra faptului că Moldova trece printr-o nouă perioadă electorală și politicienii pot specula pe tema limbilor, etniilor, comunității LGBT și a altor minorități. Feldman i-a îndemnat pe cei prezenți să nu permită politicienilor „să întreacă limita”.

Între timp, avocatul poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu a criticat activitatea presei din Moldova. Potrivit ei, jurnaliștii vorbesc prea puțin despre inițiativele bune și relatează doar despre scandaluri și violență. „Statul – suntem noi”, a subliniat Bănărescu și i-a sfătuit pe tineri să fie mult mai activi în apărarea intereselor proprii, inclusiv în presă.

Olga Barbălată, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, nu s-a referit la activitatea presei, ci a povestit despre realizările Consiliului. Potritiv ei, cu susținerea financiară a CCA, în anul 2017, au fost difuzate 30 de emisiuni dintre care șapte au fost dedicate minorităților naționale și culturii lor. „Noi suntem un popor”, a amintit Barbălată.

Belen Rodriguez Dde Alba, expert în administrația Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului din Geneva, a menționat că discriminarea minorităților naționale este astăzi o problemă comună pentru Europa. „Tinerii din minoritățile naționale luptă tot mai mult doar pentru a avea un viitor”, a specificat ea. Potrivit oficialului, sunt vulnerabile mai ales femeile reprezentante ale minorităților naționale: din cauza discriminării în obținerea unui loc de muncă „cel mai adesea, ele sunt sortite să trăiască în sărăcie”.

Inna Șupac, deputat comunist, membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, a adus exemple mult mai concrete de discriminare în Moldova, în special în presă. „Presa reprezintă unele etnii ca fiind cei care nu doresc un viitor mai bun pentru Moldova. Alții sunt etichetați `separatiști`”, a spus Șupac.

„Limba dușmăniei este greu de descoperit”

Cei prezenți la eveniment au avut întrebări Pentru unii vorbitori. Reprezentanții organizațiilor care protejează drepturile romilor au întrebat-o de câteva ori pe reprezentanta CCA de ce presa nu este pedepsită pentru atitudinea depreciativă față de minoritățile naționale. De exemplu, potrivit Nataliei Duminică, „CCA nu a văzut nicio discriminare” în trei cazuri care au fost deja declarate. În unul dintre acestea, apartenența la azeri a fost menționată într-o știre despre săvârșirea unei infracțiuni. Barbălată a răspuns că CCA nu poate controla presa scrisă. În competența Consiliului sunt doar televiziunea și radioul.

Veaceslav Balan, Coordonator Național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, a vorbit mult mai dur: „Cu părere de rău, eu văd la ce nivel se află conștiința jurnaliștilor. În multe instituții media se creează o imagine negativă a unor etnii. Chiar și în comunicatele de presă ale poliției și procuraturii se menționează naționalitatea infractorilor”.

Colegul său, Andrei Eșanu, colaborator al Oficiului ONU, a întrebat-o pe reprezentanta CCA, cum rămâne cu discriminarea religioasă, mai ales în campania electorală. „Acum are loc festivalul familiei și se spune că o familie moldovenească normală este cea ortodoxă. Dacă nu e așa, ce, eu nu sunt moldovean?”, a întrebat Eșanu. Barbălată nu a oferit un răspuns concret la această întrebare, însă a menționat că CCA organizează periodic seminare de instruire pentru jurnaliști.

Colega acesteia, Tatiana Buraga s-a plâns că „limba dușmăniei este greu de descoperit”. Din această cauză, CCA intenționează să modifice metoda de monitorizare, a spus ea.

Potrivit lui Balan, Moldova a primit încă în anul 2017 recomandările ONU privind respectarea drepturilor minorităților naționale, „însă acestea nu au devenit „de căpătâi” nici pentru CCA, nici pentru ONG-uri, nici pentru presă”. În acestea se spune, de exemplu, că numele reprezentanților minorităților naționale și denumirile localităților trebuie să fie pronunțate în original. Balan consideră că și mesajele forțelor de ordine rămân o problemă, în acestea fiind indicată apartenența etnică a infractorilor. În afară de aceasta, subiect pentru materialele jurnalistice devin adesea nunțile bogate și neobișnuite ale romilor, care sunt prezentate ca ceva exotic.

Acest lucru a fost confirmat și de Natalia Duminică. Potrivit afirmațiilor ei, în presa din Moldova, cel mai adesea romii sunt menționați ca hoți, cerșetori, infractori.

Coordonatorul Platformei Tineretului pentru Solidaritate Interetnică Tatiana Camenșcic a comunicat că participanții Platformei vor începe în curând să monitorizeze cele mai populare zece site-uri și posturi de televiziune, pentru a descoperi limba dușmăniei și a prejudecăților față de etnii. Tinerii vor urmări inclusiv motivele materialelor informative. Astfel, de exemplu, nunțile sau bătăile cu participarea reprezentanților minorităților naționale nu vor fi considerate motive adecvate pentru materialele informative.

Fără schimbări

În ultimul an, așa cum au menționat mulți dintre cei prezenți la Forum, s-au produs prea puține schimbări. O dovadă convingătoare în acest sens a fost reacția autorităților la rezoluția forumului de anul trecut.

Atunci, participanții la dezbateri au cerut asigurarea accesului copiilor și tinerilor minorităților naționale la studii în limba maternă; ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, pe care Moldova a semnat-o în anul 2002; organizarea cursurilor gratuite de studiere a limbii de stat pe lângă instituțiile de învățământ din localitățile de reședință compactă a minorităților etnice.

În afară de aceasta, ei au propus redenumirea sărbătorii naționale „Limba Noastră” în „Ziua Limbilor Materne”, iar în documente să fie utilizate toponime și nume scrise în limbile minorităților. Au fost și propuneri de modificare a programului de învățământ: participanții au sugerat autorităților să introducă un curs de istorie și cultură a minorităților naționale care locuiesc pe teritoriul Moldovei.

În mai mult de un an, niciuna dintre aceste cerințe nu a fost îndeplinită. Proiecte de legi care propun readucerea în actele de identitate a patronimicului și traducerea în limba rusă a instrucțiunilor medicamentelor au fost propuse de deputații socialiști. Însă acestea au fost respinse deja la nivel de guvern și comisii parlamentare.

Și în acest an, participanții la Forum au adoptat o rezoluție. Ei au cerut îmbunătățirea posibilității de a se adresa, în instituțiile de stat, în limbile minorităților, inclusiv traducerea site-urilor oficiale (în prezent, sunt complet accesibile în limba rusă doar trei site-uri – posta.md, registru.md și presedinte.md). Ei cer să fie atrasă o atenție deosebită internetului, unde „înfloresc” expunerile disprețuitoare, xenofobia și rasismul. De asemenea, se mai propune ca statul să susțină mai mult inițiativele media ale tinerilor minorităților naționale, iar organele care controlează presa, să identifice mesajele discriminatorii.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки