O lună fără Plahotniuc
Cum luptă noua guvernare cu regimul care a plecat
Cu exact o lună în urmă, în Moldova a apărut o nouă majoritate parlamentară și un nou guvern. La 8 iunie, televiziunile aservite Partidului Democrat îi speriau pe telespectatori cu «tancurile rusești» și încercau să-i convingă că «Plahotniuc este un pilitician cu c...e». Iar noua guvernare, aflându-se în acel moment, în sediul parlamentului, îi eticheta pe democrați «cotropitori» și promitea că va lupta până la sfârșit cu regimul oligarhic. NM relatează,, pe puncte, ce a reușit să facă alianța dintre Partidul Socialiștilor și blocul ACUM în prima lună de când se află la cârma țării și de ce victoria definitivă asupra regimului lui Vladimir Plahotniuc nu este încă atât de aproape precum ei își doresc.
pUNCTUL 1.
Demisiile
Noul guvern și noua majoritate parlamentară au început lupta contra regimului prin curățarea cadrelor. Unii funcționari, care erau bănuiți de legături apropiate cu Partidul Democrat, a trebuit să fie demiși. Însă mulți nu au așteptat ordinele cu privire la demitere și și-au părăsit singuri posturile.
Justiția
1
Judecătorii Curții Constituționale în componență deplină
Au demisionat din proprie inițiativă
2
Directorul penitenciarului nr. 13 Igor Pântea
A demisionat din proprie inițiativă
Instituțiile de forță
și organele de drept
1
Șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) Bogdan Zumbreanu
A fost demis
2
Șeful Serviciului Informații și Securitate (SIS) Vasile Botnari
A fost demis
3
Șeful Inspectoratului General al Poliției Alexandru Pânzari
A fost demis
4
Șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției Gheorghe Cavcaliuc
A demisionat din proprie inițiativă
5
Șeful Direcției de Poliție a municipiului Chișinău Corneliu Groza
A demisionat din proprie inițiativă
6
Șeful adjunct al Poliției de Frontieră Valeriu Codreanu
A fost demis
7
Șeful adjunct al Poliției de Frontieră Veaceslav Garștea
A demisionat din proprie inițiativă
8
Secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne Simion Carp
A demisionat din proprie inițiativă
9
Șeful Serviciului Pază de Stat Anatolie Golea
A demisionat din proprie inițiativă
10
Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Nicolae Chitoroagă
A demisionat din proprie inițiativă
11
Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție Adriana Bețișor
A demisionat din proprie inițiativă
CEC
1
Șeful Centrului de Implementare a Reformelor, membrul Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan
A demisionat din proprie inițiativă
2
Președintele CEC Alina Russu
A demisionat din proprie inițiativă
3
Vicepreședintele CEC Rodica Ciubotaru
A demisionat din proprie inițiativă
Agenții și întreprinderi de stat
1
Directorul Casei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) Tamara Andrușca
A fost demisă
2
Directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) Ion Sula
A fost demis
3
Directorul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) Valentina Buliga
A fost demisă
4
Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale Viorel Braga
A fost demis
5
Directorul Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor Anatolie Zagorodnîi
A fost demis
6
Directorul Agenției Naționale Transport Auto Vsevolod Bocșinean
A demisionat din proprie inițiativă
7
Directorul Moldtelecom Dan Mitriuc
A demisionat din proprie inițiativă
Alții
1
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății Boris Gâlcă
A demisionat din proprie inițiativă
2
Directorul Serviciului Vamal Vitalie Vrabie
A demisionat din proprie inițiativă
3
Ambasadorul Moldovei în SUA Cristina Balan
A demisionat din proprie inițiativă
4
Secretarul general al guvernului Lilia Palii
A demisionat din proprie inițiativă
Noua guvernare speră că în timpul apropiat va reuși să-l demită pe procurorul general Eduard Harunjen, iar amendamentele aprobate recent în legislație vor permite demiterea secretarilor de stat «democratici» ai ministerelor. (La momentul traducerii acestui articol, procurorul general Eduard Harunjen a demisionat. – Nota trad.).
punctul 2.
Justiție
Prima lună a fost una de cotitură pentru noua guvernare în multe cauze politice de rezonanță. Imediat după ce Partidul Democrat a declarat că pleacă în opoziție, opiniile judecătorilor și ale procurorilor au început să se schimbe brusc.
12 iunie
12 iunie
Activistul Andrei Donică
Esența cauzei: pe numele lui Donică a fost deschis un dosar penal penru huliganism, din cauza că în anul 2016, l-a stropit cu o căldare de lapte pe ministrul finanțelor Otavian Armașu
A fost: în anul 2018, el a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare
Este: Curtea de Apel a recalificat cauza penală despre huliganism în infracțiune administrativă, după ce, conform Codului contravențional, a stabilit că termenul de precripție în acest caz a expirat; toate acuzațiile i-au fost anulate
16 iunie
16 iunie
Liderul «Partidului Nostru» Renato Usatîi
Esența cazului: tentativă de asasinare a bancherului Gherman Gorbunțov și contrabandă cu bani din Rusia în Moldova; Usatîi susține că dosarele sunt fabricate
A fost: aflându-se peste hotarele Moldovei, a fost anunțat în căutare din 2016
Este: după revenirea lui Usatîi în Moldova, procurorii au anulat imediat două mandate de arest
17 iunie
17 iunie
Activistul Pavel Grigorciuc
Esența cazului: este învinuit de huliganism din cauza incidentului cu deputatul Partidului Democrat Sergiu Sârbu
A fost: de la 23 martie, s-a aflat, timp de trei luni, în arest preventiv în penitenciarul nr. 13
Este: măsura preventivă a fost înlocuită cu arestul la domiciliu
19 iunie
19 iunie
Ex-deputatul PDM Iurie Bolboceanu
Esența cazului: a fost învinuit de trădare de patrie și spionaj în favoarea Rusiei
A fost: condamnat de prima instanță la 14 ani, s-a aflat în închisoare din luna martie 2017
Este: Curtea de Apel a expediat dosarul spre rejudecare, Bolboceanu a fost eliberat din închisoare pe cauțiune
20 iunie
20 iunie
Proprietarul Andy's Pizza, businessmanul Andrei Tranga
Esența cazului: este bănuit de șantaj cu scopul de a acapara afacerea și de trafic de inluență; Tranga considera că se fac încercări de preluare a afacerii
A fost: de la 27 aprilie, s-a aflat în arest preventiv
Este: măsura preventivă a fost înlocuită cu arestul la domiciliu
28 iunie
28 iunie
Businessmanul Valentin Eșanu
Esența cazului: a fost acuzat de samavolnicie din cauza construcției ilegale a unui gard și de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari; Eșanu considera că, la comanda democratului Andrian Candu, s-au făcut încercări de a i se prelua afacerea
A fost: a fost reținut în anul 2017, timp de doi ani s-a aflat în arest preventiv în legătură cu trei dosare penale
Este: Curtea de Apel l-a eliberat pe Eșanu și l-a transferat sub control judiciar, dosarul despre samavolnicie în cazul construcției gardului a fost închis, iar ancheta în celelalte două continuă

Detalii >>
8 iulie
8 iulie
Ex-judecătoarea Domnica Manole
Esența cazului: acuzată că a adoptat o decizie contrară legii: fiind judecătoare la Curtea de Apel, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale, care a respins cererea unui grup de inițiativă al Platformei «Demnitate și Adevăr» privind organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției
A fost: procuratura a examinat cauza din anul 2016, iar instanța de judecată – din 2018; Manole risca o amendă de până la 60 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 5 ani
Este: Manole este achitată pentru că procurorul a renunțat la învinuire
Apropo, la 27 iunie, reprezentanții Moldovei au înregistrat la APCE o declarație prin care au cerut eliberarea deținuților politici. Aceasta a fost semnată de delegați din cel puțin zece state europene. În declarație se menționa faptul că din motive politice, în Moldova au fost persecutați: avocații Ana Ursachi, Eduard Rudenco și Ion Crețu, judecătorii Domnica Manole, Dorin Munteanu și Gheorghe Balan, deținuții politici Gheorghe Petic și Grigore Petrenco, activistul Pavel Grigorciuc, Sergiu Cebotari și businessmanul Valentin Eșanu. Unii dintre ei au fost deja eliberați din arest, în alte dosare ancheta deocamdată continuă.
punctul 3.
Programe
Încă din primele zile, guvernul a început să studieze minuțios moștenirea lăsată de Partidul Democrat. O atenție deosebită a fost acordată programelor lansate în campania electorală.
«Un medic pentru tine»: închis
Sensul programului: medicii se deplasau în diferite spitale raionale și consultau populația în mod gratuit; serviciile erau acordate de oftalmologi, endocrinologi și cardiologi

Ce susțin noile autorități: cei de la Ministerul Sănătății au considerat că programul a fost «o caravană electorală a democraților» și s-a dovedit a fi ineficientă. Acesta nu soluționa problema privind insuficiența medicilor în raioane, iar după vizitele unice ale medicilor, pacienții nu mai erau monitorizați, medicii erau deranjați de la locul lor de muncă permanent de dragul acestor deplasări, ministerul cheltuia prea mult pentru carburanți
«O nouă viață»: stopată
Sensul programului: din luna noiembrie 2018, în toate maternitățile din Moldova, mamele copiilor nou-născuți primeau seturi gratuite pentru micuți cu obiecte de primă necesitate; seturile erau cumpărate din surse bugetare

Ce susțin noile autorități: Ministerul Sănătății a obținut anularea rezultatelor ultimei licitații pentru achiziția seturilor, deoarece aceasta a fost organizată cu încălcări. Licitația a fost câștigată de o companie suspectă, al cărui domeniu principal de activitate este IT; din cauza lipsei distribuitorului, deocamdată, seturile nu vor fi acordate, iar în loc de acestea, îndemnizația unică acordată la nașterea copilului a fost majorată cu 1600 de lei (costul setului); ministerul va organiza un sondaj pentru a afla, ce e mai bine – să se acorde mamelor seturile sau îndemnizațiile financiare
«Drumuri bune»: stopat
Sensul programului: din anul 2018, în Moldova au început să fie reparate drumurile locale

Ce susțin noile autorități: în anul 2019, zeci de licitații pentru construcția și reabilitarea drumurilor în cadrul programului «Drumuri bune – 2», estimate la aproape un miliard de lei, au fost închise fără implicarea noilor autorități, ultima licitație fiind anulată la 11 iunie; ministrul economiei Vadim Brânzan a comunicat că «pentru program nu sunt bani, deoarece bugetul acestuia este de 2 miliarde de lei, primarii au expediat cereri pentru 4 miliarde de lei, iar în buget pentru aceasta au fost prevăzute 950 de milioane de lei»; pe unele porțiuni de drum, unde nu sunt probleme de finanțare, lucrările continuă
* Noua guvernare deocamdată studiază programul privind dobândirea cetățeniei Moldovei prin investiție, programul ipotecar «Prima Casă» și proiectul «Chișinău Arena». Ea nu exclude că vor revizui funcționarea acestor programe.
punctul 4.
Legislativ
Timp de o lună, parlamentul a adoptat vreo zece proiecte de amendamente pentru diferite legi. Unele dintre acestea au fost adoptate cu scopul de a anula deciziile aprobate de fosta guvernare.
În primul rând, parlamentul a anulat sistemul electoral mixt. La 11 iunie, deputații au aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la revenirea la sistemul electoral proporțional în parlament. Același proiect prevede restabilirea interdicției de a face agitație în ziua alegerilor cu o zi înainte de scrutin și votarea în străinătate cu pașapoarte expirate.

Apropo, acest proiect de lege a fost unul dintre primele înregistrate în parlament de către deputații blocului electoral ACUM. Deocamdată, documentul nu a fost discutat pentru a doua lectură în guvern și în comisia de profil.
La fel, parlamentul a transferat Serviciul Informații și Securitate în controlul parțial al președintelui. Acum, la fel ca și până la amendamentele adoptate de către Partidul Democrat în anul 2016, directorul acestui serviciu va putea fi numit pentru un termen de cinci ani de către parlament, la propunerea președintelui. Eliberarea din funcție a directorului SIS va putea fi efectuată, la fel, la propunerea șefului statului sau cu cel puțin o treime din deputații aleși.

Conform amendamentelor, directorul adjunct al SIS va putea fi numit în funcție de către președinte, la propunerea directorului instituției respective. Totodată, potrivit proiectului de lege, SIS nu are dreptul să accepte distincții din partea altor state, fără acordul șefului statului. La fel, șeful statului va aproba modelul uniformei pentru colaboratorii serviciului.
De ce a fost modificată modalitatea de numire a secretarilor de stat
Legea adoptată săptămâna trecută presupune că secretarii de stat vor fi numiți de către guvern, la propunerea miniștrilor. În același mod, ei vor putea fi demiși. Anterior, secretarii de stat erau numiți prin concurs, iar demiterea lor era la fel de dificilă ca și cea a oricărui funcționar de stat. O asemenea procedură de numire a secretarilor de stat a fost aprobată de către democrați, în anul 2017.

Noua guvernare este sigură că datorită modificărilor adoptate, va fi posibilă «eliberarea» acestor funcții de acoliții Partidului Democrat.

Deputații democrați au declarat că acum, acest post va fi politic. În replică, deputații din coaliția de guvernământ au menționat că, în timpul democraților, această funcție oricum era politică, iar secretarii de stat «apolitici» participau la evenimentele politice ale PDM.
Detalii

Un alt proiect de amendamente la fel de important, care a fost aprobat de către deputați, deocamdată doar în prima lectură, este interzicerea comerțului fără taxe în magazinele duty-free de la intrarea pe teritoriul Moldovei sau pe teritoriul Transnistriei, începând cu 1 august. Documentul mai prevede anularea amendamentului care permite deschiderea benzinăriilor în zona duty-free.
Autorii proiectului de lege consideră că actualele condiții de activitate ale magazinelor duty-free creează o concurență neloială pe oiață, întrucât ele nu plătesc TVA și accize, deși sunt situate în interiorul țării.

Reamintim că în anul 2018, s-a iscat un scandal din cauza deciziei parlamentului de a permite comerțul cu carburanți în zona duty-free. Presa a constatat că amendamentul la proiectul de lege a fost introdus în secret și această decizie a fost contestată la Curtea Constituțională de către președintele Igor Dodon.
Atunci, amendamentul a fost propus de către deputatul Vitalie Cernat. Ulterior, s-a constatat că inițiativa de a permite comercializarea carburanților în zona duty-free a venit din partea Ministerului Economiei. Autorul inițiativei, secretarul de stat al ministerului Vitalie Iurcu, a spus pentru NM că, în pofida avizului negativ al Ministerului Finanțelor, o asemenea experiență de comercializare a carburanților există și în alte țări și aceasta este una destul de reușită. Menționăm că o cotă importantă pe piața comerțului fără taxe era ocupată de către businessmanul Ilan Șor care însă a vândut deja această afacere la mijlocul lunii iunie.
De asemenea, deputații au aprobat în prima lectură proiectul de amendamente la Legea cu privire la procuratură, care presupune majorarea numărului de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, de la 12 până la 19, precum și despre numirea de către Consiliul Superior al Procurorilor a procurorului general interimar, până când, oficial, va fi ales noul șef al procuraturii.
Pentru discuții în lectura a doua, prim-ministrul Maia Sandu a propus să fie discutată și posibilitatea de a numi în calitate de procuror general un cetățean străin. «Problema este gravă. Tot ce am spus noi mai devreme despre schemele de corupție, despre faptul că ele au fost posibile mai ales din cauza că Procuratura Generală nu funcționa. Că oamenii implicați în aceste scheme sunt la libertate, că în toți acești ani s-au furat miliarde, iar țara a fost devastată – este mai ales vina Procuraturii Generale. Vă rog să mă scuzați, eu nu mai am răbdare, cetățenii nu mai au răbdare să aștepte până consiliul procurorilor se va apuca de lucru», a declarat prim-ministrul.

punctul 5.
Comisii
Practic peste o zi după crearea majorității parlamentare, deputații au reușit să formeze câteva comisii.

Astfel, la 10 iunie, parlamentul a creat o comisie care va investiga circumstanțele în care s-au furat banii din sistemul bancar din Moldova. Aceasta este condusă de vicepreședintele parlamentului și vicepreședintele Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr» Alexandru Slusari. El a declarat că cele două comisii parlamentare anterioare nu au obținut nimic, de aceea este necesară una nouă.

Deosebirea principală a activității acestei comisii este transparența. O dată pe săptămână sau mai des, șeful acesteia prezintă rapoarte despre rezultatele activității în fața presei.

Comisia s-a adresat imediat cu zeci de cereri către instituțiile statului pentru obține informații, inclusiv la Procuratura Generală. Ce-i drept, cu aceasta din urmă, colaborarea nu a mers.
Procuratura Generală a refuzat să ofere și cel de-al doilea raport al detectivilor financiari Kroll, și datele despre beneficiarii furtului miliardului, pe care i le-a transmis Kroll.

De fapt, reprezentanții companiei s-au întâlnit cu membrii comisiei și le-au transmis cel de-al doilea raport, însă fără lista respectivă. Slusari a transmis raportul presei imediat și documentul a devenit public.

În plus, comisia i-a audiat pe fostul ministru al finanțelor Veaceslav Negruța și pe fostul ministru al economiei Valeriu Lazăr, fostul șef al Centrului Național Anticorupție Viorel Chetraru, fostul șef al comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe Veaceslav Ioniță ș.a.

De asemenea, ea a obținut câteva documente secrete de la SIS, de la guvern și de la alte instituții.
De ce Candu și Cebotari nu au fost incluși în comisia pentru investigația furtului miliardului
În comisie au încercat să-și facă loc doi democrați – ex-speakerul Andrian Candu și ex-ministrul justiției și secretarul general al PDM Vladimir Cebotari, însă ei au fost respinși. Comisia urmează să examineze noile candidaturi propuse de Partidul Democrat – ex-ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan și fostul primar de Căușeni Gheorghe Repeșciuc.
O singură comisie a părut puțin pentru deputați și la 18 iunie, ei au format o comisie de anchetă care va investiga privatizarea bunurilor de stat începând cu anul 2013.

În următoarele patru luni, comisia va studia documentele cu privire la privatizarea Tutun-CTC, Aeroportul Chișinău, Air-Moldova și compania de stat Gările și Stațiile Auto. Potrivit șefului comisiei, deputatului Partidului «Acțiune și Solidaritate» Igor Munteanu, celelalte companii vor fi incluse în cea de-a doua listă și comisia le va examina mai târziu.
În aceeași zi, la 18 iunie, parlamentul a aprobat crearea celei de-a treia comisii de anchetă – pentru identificarea circumstanțelor formale și legale ale tentativei loviturii anticonstituționale din partea PDM cu susținerea Curții Constituționale și a Procuraturii Generale. Aceasta este condusă de socialistul Vladimir Țurcan, iar în componența ei au intrat deputații DA Dinu Plângău și PAS Mihai Popșoi, precum și socialiștii Grigore Novac și Victor Caciuc.
Comisia a organizat prima ședință în acest caz, la aeasta fiind audiați jurnaliștii care au scris despre încălcările comise în procesul de privatizare. «Comisia va continua audierile despre privatizare, noi îi vom audia pe autorii investigațiilor și martorii cheie, care vor putea să ne ajute să stabilim un control asupra privatizării proprietății de stat», a spus Munteanu.
Peste 60 de zile, comisia va trebui să prezinte rezultatele investigațiilor sale. Deocamdată, nu se știe nimic despre activitatea ei.
punctul 6.
Kroll
În sfârșit, noua guvernare a făcut public cel de-al doilea raport mult râvnit al detectivilor financiari Kroll. Să fie făcut public – acesta a fost unul dintre scopurile principale ale deputaților din blocul electoral ACUM.
Încă în luna martie, ei s-au adresat către Banca Națională cu cererea de a li se oferi documentul. BNM a explicat, încă o dată, că nu dispune de un asemenea raport și că a fost doar un intermediar în cazul transmiterii documentului de la reprezentanții Kroll către procuratură.
În luna mai, deputații au mai depus o cerere.
După crearea majorității parlamentare și aprobarea guvernului, Consiliul Suprem de Securitate, condus de președintele Igor Dodon și prim-ministrul Maia Sandu, au solicitat oferirea raportului Kroll 2. Dodon s-a adresat direct către compania americană.
Iar Sandu a scris o nouă cerere către Banca Națională.
După crearea comisiei parlamentare care investighează furtul banilor din sistemul bancar al Moldovei, Alexandru Slusari, șeful acesteia, a anunțat imediat că s-a adresat către Banca Națională, Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală pentru a obține cel de-al doilea raport Kroll. Cei de la Procuratura Generală au refuzat să-i ofere comisiei raportul, motivând prin taina anchetei.
Cu o zi până la publicarea raportului, procurorul general Eduard Harunjen a declarat că trebuie să revadă câteva condiții importante de transmitere a copiei raportului către depitați și abia după aceasta, procuratura va putea oferi Kroll 2 Consiliului Suprem de Securitate și comisiei parlamentare care investighează furtul miliardului.
Iar la 4 iulie, când raportul a fost totuși publicat, cu numele și denumirile companiilor și ale băncilor blurate, dar fără lista beneficiarilor finali ai schemei frauduloase, Harunjen a declarat că nu a fost niciun fel de listă.

De asemenea, el a spus că rapoartele Kroll se află la Procuratura Anticorupție, iar Procuratura Generală nu a avut niciodată acces la acest document. Potrivit lui, consecințele publicării raportului ar putea fi imprevizibile, pentru că investigația continuă.
După publicarea raportului, a vorbit și Adriana Bețișor, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție și procuror principal în cazul despre furtul miliardului. Ea a spus că în prezent, procuratura investighează 26 de dosare penale despre jaful bancar, iar alte «peste 100 de volume ale dosarelor» au fost expediate în instanțele de judecată (Bețișor nu a precizat, câte astfel de dosare sunt).

«E trist când se declară că Procuratura Anticorupție nu lucrează», a menționat Bețișor.
Despre raportul propriu-zis, ea a menționat că acesta conține trimiteri la investigațiile jurnalistice și «date identificate» neclare despre beneficiari, de aceea această informație trebuie verificată.
Menționăm că la 5 iulie, NM a publicat versiunea completă, neredactată, a celui de-al doilea raport Kroll.
punctul 7.
Eșuat
În pofida numeroaselor demisii de rezonanță și adoptării unor legi importante pentru lupta cu «regimul lui Plahotniuc», noua guvernare nu a reușit să împiedice fuga secretă din Moldova a ex-liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a unuia dintre principalii figuranți în dosarul despre furtul miliardului, ex-primarul de Orhei, deputatul și businessmanul Ilan Șor, precum și vânzarea unei părți a averii acestora. Unii consideră chiar că și lui Plahotniuc, și lui Șor pur și simplu le-au permis să fugă.
Există câteva versiuni despre modul în care ei au plecat și unde se află acum Plahotniuc și Șor.
Despre una din acestea a vorbit ministrul afacerilor interne al Moldovei Andrei Năstase. El a menționat că ex-liderul PDM a plecat în Ucraina prin Transnistria, iar de acolo a zburat la Londra.

Conform informațiilor NM, Plahotniuc se află acum în Miami. Însă la întrebarea despre trecerea frontierei SUA de către ex-liderul Partidului Democrat, cei de la Ambasada SUA nu ne-au răspuns.
Anterior, președintele Igor Dodon a menționat, în cadrul unei emisiuni, că Ilan Șor a părăsit Moldova în ziua de 14 iunie, cu un automobil, concomitent cu liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. «Anti-eroii principali», potrivit președintelui, nu mai erau pe teritoriul Moldovei deja în momentul în care s-a început briefingul de rămas bun al Partidului Democrat. «În acea zi, Șor și-a convocat colectivul, a spus că «noi vom învinge» și a anunțat o pauză de 15 minute. Oamenii au așteptat trei ore, dar el așa și nu a revenit», a spus Dodon.
Informația precum că Șor a părăsit Moldova a fost confirmată și de o sursă apropiată a NM. În prezent, Șor se află în Israel, susțin câteva surse.
La mijlocul lunii iunie, s-a aflat că businessmanul Ilan Șor a vândut 12 magazine duty-free businessmanului bulgar Marko Todorov.

Abia peste o săptămână, când Șor nu s-a prezentat în instanță, procurorii au cerut aplicarea sechestrului pe bunurile lui Șor și anunțarea lui în căutare internațională.

Mai târziu, s-a aflat că Șor a vândut casa din Chișinău, în care a trăit timp îndelungat.
Cu Plahotniuc, istoria este asemănătoare. La 21 iunie, el a reușit să vândă imobilul său de pe strada Bulgară ex-speakerului Andrian Candu, cu 2,6 milioane de lei (aproximativ 130 de mii de euro). Iar la 26 iunie, Procuratura Anticorupție a pus sechestru pe compania Finpar Invest, controlată de fostul lider al Patidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Printre bunurile arestate se numără hotelul Nobil și sediile televiziunilor Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.
O decizie suspectă a noii guvernări este considerată cea cu privire la «eliberarea» CEC de oamenii fostei guvernări.
În această chestiune, alianța PSRM-ACUM s-a confruntat imediat cu dificultăți serioase. Amendamentele adoptate de către parlament la Codul electoral, care simplifică procedura de demitere a membrilor CEC, a fost criticată atât de CEC, cât și de experți.

Conform amendamentelor controversate, încălcările în activitatea membrilor Comisiei Electorale Centrale trebuie să fie constatate de organele de stat care i-au înaintat, iar decizia definitivă cu privire la demiterea membrilor CEC va fi luată de către parlament.
Anume prin dezacordul față de acest proiect de lege și-au motivat demisia membrii CEC Iurie Ciocan, Alina Russu și Rodica Cibotaru.

Câteva organizații obștești care fac parte din coaliția «Pentru alegeri libere și corecte», au învinuit noua majoritate parlamentară de lipsă de transparență în luarea deciziilor și de încercarea de a subordona CEC parlamentului.

În final, șeful comisiei juridice Sergiu Litvinenco a declarat pentru NM că legea controversată va fi revizuită, deși parlament a adoptat-o deja în lectură finală.

Text: Natalia Melnic, Olga Gnatcova, Evghenii Ceban
Prezentare: Cristina Demian, Tatiana Bulgac
Imagine de fond: Serghei Mardarii