-2ºC Chișinău
Marți 11 decembrie 2018

„Oamenii se tem de găgăuzi ca și de masoni, pentru că noi suntem puțini și puternici”. Deputații găgăuzi de toate nivele s-au întrunit într-un singur congres

Orașul Comrat a găzduit congresul deputaților din Găgăuzia. Aproximativ 200 de persoane, inclusiv deputați ai parlamentului, deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei, primari și activiști, au discutat, la 21 aprilie, despre cum poate fi păstrată și consolidată autonomia. Detalii despre măsurile pe care Găgăuzia intenționează să le întreprindă pentru „a nu permite centrului s-o înfrângă” aflați din reportajul reporterului NM Marina Șupac.

„Astăzi, tot ce ne leagă de Rusia, este neglijat”

Congresul deputaților găgăuzi s-a desfășurat în sala de festivități a Liceului „G. Gaidarji” din Comrat. Ținând cont de pregătirile care s-au făcut, organizatorii – deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei (APG) – au așteptat mai mulți participanți. În fața liceului au fost instalate boxe din care răsuna tot ce se întâmpla în sală, iar în holul instituției, pe un ecran, puteau fi urmărite dezbaterile. Cu toate acestea, un aflux al participanților nu a fost. Lângă boxe se plictiseau polițiștii, iar elevii se încălzeau la soare. În holul liceului se aflau vreo zece persoane.

Comparativ cu adunarea deputaților autonomiei din luna februarie, care s-a desfășurat în satul Tomai, într-o atmosferă încinsă la maximum, de data aceasta, în sală era o atmosferă relativ calmă: fără vuvuzele și amenințări. Potrivit observațiilor NM, participanții la acest congres au folosit mult mai frecvent limba găgăuză pentru discuții și dezbateri.

newsmaker.md/rus/novosti/vecherom-usnem-gagauzami-a-utrom-prosnemsya-rumynami-gde-lesbiyanki-vospityvayut-d-36246

„Noi avem o distracție națională. Mereu căutăm cine este vinovat. Însă unde-i unul, nu-i putere. Bașcanul este un garant al respectului, însă atunci când nu ai pe nimeni în spate...”, a spus bașcanul Găgăuziei Irina Vlah, privind publcul din sală și îndemnându-i pe găgăuzi la unitate.

Potrivit afirmațiilor ei, găgăuzii dispun de mecanismele necesare pentru apărarea propriilor interese, inclusiv a celor legislative, însă din cauza divergențelor, acestea nu sunt valorificate. Drept exemplu, ea le-a propus deputaților parlamentului din Găgăuzia și deputaților din APG să „influențeze”, în comun, redactarea Codului Audiovizualului în cea de-a doua lectură. În special, bașcanul propune asigurarea în acest document a „dreptului Găgăuziei de a elibera licențe pentru operatori, drept pe care Chișinăul vrea să-l retragă”.

Ce-i drept, în cuvintele lui Vlah au fost și mulțumiri adresate „centrului”. În special, ea a adus mulțumiri premierului Pavel Filip pentru că acesta a acceptat venirea în autonomie a companiei japoneze Fujikura. „Și alte regiuni au luptat pentru aceasta”, a menționat ea.

În schimb, bașcanul a criticat politica externă a Moldovei. Potrivit ei, din cauza acesteia, investitorilor ruși le este mai dificil să ajungă în Găgăuzia. „Astăzi, tot ce ne leagă de Rusia, este neglijat. Businessmanii ruși mă întreabă: cum putem veni în țara voastră, dacă la voi se închid posturile tv rusești, iar diplomații ruși sunt expulzați?”, a ridicat din umeri Vlah, asigurând că face tot posibilul pentru a atrage investiții în regiune. Printre cei care o ascultau, din sală, au fost și reprezentanți ai Ambasadei ruse.

„Suntem nevoiți să susținem pe cineva, apoi să regretăm acest lucru”

Tema unirii găgăuzilor a fost orientată, brusc, într-o direcție neașteptată de deputatul parlamentului din partea Partidului Democrat, liderul mișcării sociale „Noua Găgăuzie” Nicolai Dudoglo. El s-a plâns pe faptul că în Moldova nu pot fi create partide politice regionale și a propus crearea mișcării politice „Trei stele” (conform numărului de stele de pe drapelul autonomiei), în care ar intra toți doritorii. Potrivit ideii lui Dudoglo, proiectul „va lua sub control popular gestionarea mijloacelor în Găgăuzia”. Reacția sălii la această idee a fost indiferentă.

Dudoglo a explicat necesitatea unui nou proiect politic astfel: „Găgăuzii au avut încredere în comuniști, apoi au fost Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor. [...] Suntem nevoiți să susținem pe cineva, apoi să regretăm acest lucru”. În opinia lui Dudoglo, „centrul nu are încredere în găgăuzi”. Politicianul a adăugat că, mai mult decât atât, „centrul i-a înfrânt” pe găgăuzi sută la sută. Pierderile din această bătălie, potrivit lui Dudoglo, sunt semnificative: „noi pierdem serviciile publice deconcentrate, le cedăm fără luptă”.

„Noi trebuie să aducem la cunoștința autorităților că mai departe nu se poate așa. Da, am fost înfrânți. Dacă acest lucru va continua, Găgăuzia ar putea să nu mai existe”, a concluzionat democratul.

Subiectul privind pericolul dispariției autonomiei a fost preluat de deputatul parlamentului din partea Partidului Socialiștilor Fiodor Gagauz. El a declarat că autoritățile Moldovei nu mai pot fi considerate garant al menținerii autonomiei și trebuie să se asigure de garanția partenerilor externi.

Despre faptul că autritățile centrale nu țin cont de împuternicirile autonomiei, în opinia lui Gagauz, demonstrează și activitatea cancelariei de stat, care adesea declară deciziile Adunării Populare a Găgăuziei  ca fiind ilegale.

„Să fie cedată [autorităților centrale] lupta” a propus și „mai marele” autonomiei Mihail Kendighelean. El a susținut propunerea lui Dudoglo de a crea „partidul găgăuzilor”. În opinia lui Kendighelean, noua formațiune ar permite politicienilor găgăuzi, care acced în parlament, să fie mult mai responsabili de ceea ce se întâmplă în autonomie.

Totodată, oratorii au subliniat că „patriotismul găgăuz” nu are nimic în comun cu separatismul care este „atribuit” găgăuzilor de către Chișinău. Despre temerile neîntemeiate ale „centrului” în raport cu găgăuzii au vorbit și mulți participanți ai congresului. De exemplu, consilierul municipal din Ceadîr Lunga Ivan Stamov a presupus că „oamenii se tem de găgăuzi, ca și de masoni, pentru că noi suntem puțini și puternici”.

„Dați-mi posibilitatea să vorbesc, noi doar suntem doi bărbați”

Odată cu apariția pe scenă a deputatului democrat Corneliu Dudnic, cei prezenți în sală s-au înviorat vădit, comparativ cu dispoziția cu care i-au întâmpinat pe ceilalți oratori. „Mă bucur că mi-ați oferit posibilitatea să vorbesc aici, pentru că în Tomai mi-au fost încălcate drepturile”, și-a început deputatul cuvântarea. Nemulțumiți, oamenii au început să facă gălăgie.

Fără a le acorda vreo atenție, Dudnic s-a revoltat că în timpul transmisiunii video în direct a congresului pe site-ul Gagauzinfo, „asupra lui Dudoglo s-a blocat o imagine” și în legătură cu aceasta, s-a adresat bașcanului. „Irina Vlah, rugați-l pe [secretarul de presă Andrei] Vedutenko să prezinte [pe site-ul Gagauzinfo] ideile mele”.

După aceasta, Dudnic a trecut la situația din orașul natal Vulcănești. El a comparat actualul nivel de dezvoltare a Vulcăneștilor cu cel al orașului vecin Cahul, care nu intră în componența autonomiei, și a ajuns la concluzia că administrația autonomiei nu atrage investiții pentru dezvoltarea orașelor – Cahul se dezvoltă cu mai mult succes decât Vulcănești.

Sala a început să zguduie. „Noi ce, examinăm Vulcăneștiul?”, a răsunat din mijlocul sălii. „Domnule Peev, dați-mi posibilitatea să vorbesc, noi doar suntem doi bărbați”, a cerut Dudnic și a trecut la problemele culturii din Găgăuzia.

„Despre ce cultură [în autonomie] noi vorbim când directorul postului public de televiziune GRT [Piotr Vlah] declară că în baie, trebuie să ne aplecăm mai atent după săpun?”, s-a întrebat deputatul. Sala i-a răspuns prin ropote.

Moderatorul întrunirii, șeful APG Vladimir Kîss i-a amintit lui Dudnic despre regulamentul de cinci minute. „Care regulament, când eu vorbesc la subiect?”, i-a reproșat Dudnic.

„La noi, trotuarul este democratic, vă spun sincer”

Și primarul orașului Vulcănești Victor Petrioglu a vorbit de la tribună despre acest oraș. El s-a plâns pe faptul că „de 25 de ani, autoritățile autonomiei nu observă Vulcăneștiul”. În schimb, potrivit lui, consilierii municipali fac tot posibilul pentru dezvoltarea orașului, în pofida confruntărilor politice. „Astăzi, [în Vulcănești] nimeni nu se uită, ești democrat ori socialist. La noi, trotuarul este democratic, vă spun sincer”, a declarat Petrioglu.

El a propus autorităților centrale ale autonomiei să acorde mai multă atenție nu doar orașului Comrat, ci și altor orașe. „Nu de alta, dar tuturor localităților – bani, iar nouă – pachete [din campania de caritate a bașcanului] „Din inimă pentru inimă”. Cu inima în Vulcănești e totul în regulă”, a spus el grav, părăsind tribuna.

Printre propunerile care au răsunat de la alți vorbitori, a fost crearea Consiliului de securitate al Găgăuziei, adresarea către Consiliul Europei, OSCE și ONU cu rugămintea de a fi garanți ai existenței autonomiei. Însă, probabil, cea mai neașteptată propunere a fost cea a deputatului APG Gheorghii Dulghier. El a propus locuitorilor autonomiei să mai rabde.

„Eu înțeleg că v-ați săturat să mergeți pe drumuri deteriorate și prin clinici care se prăbușesc. Însă dacă ați așteptat 25 de ani, puteți să mai așteptați un pic”, a declarat el, propunând concentrarea eforturilor la crearea locurilor de muncă în autonomie în loc de reparația infrastructurii. „Atunci, părinții vor putea să le dea copiilor lor câte o tartină”, a presupus el.

Cele mai multe propuneri au fost din partea „mai marelui” autonomiei Ivan Burgudji. El a urcat la tribună cu câteva foi cu modificări ale rezoluției, pregătite din timp. „Să excludem faptul că noi suntem minoritate națională, să adoptăm legea despre transportarea pasagerilor Găgăuziei...”, a început Burgudji să enumere propunerile, însă a fost întrerupt de moderator.

„De ce ne citiți aceste propuneri? Aici nimeni nu le ascultă”, a spus Kîss. „Păi, această rezoluție va trebui să fie votată”, s-a pierdut cu firea Burgudji. Kîss a fost rugat să transmită propunerile în scris și invitându-i pe cei prezenți în sală la prânz, în restaurantul «Водолей» („Vărsătorul”), a propus ca rezoluția să fie votată.

Pentru textul rezoluției a votat majoritatea celor prezenți, o persoană s-a abținut. Câțiva dintre cei nemulțumiți, care așa și nu au mai reușit să vorbească de la tribună, de asemenea au votat „pentru”.

Iată câteva teze ale rezoluției: să se expedieze o adresare în parlament și guvern cu cererea de a anunța moratoriu asupra activității cancelariei de stat pe partea controlului legitimității actelor legislative ale APG; să se atribuie UTA un nivel special al autoadministrării, reprezentanții Găgăuziei să fie incluși în consiliile administrative ale Fondului Ecologic Național, Fondului pentru Eficiență Energetică și Fondului de Investiții Sociale din Moldova.

Textul integral poate fi citit aici.

Autor: Marina Supac

Партнерские ссылки