30ºC Chișinău
Miercuri 20 iunie 2018

Octavian Armașu: „Aceasta este șmecheria – de a face în așa fel, ca datoria de stat să nu crească mai repede decât PIB-ul”

Ministrul Finanțelor Octavian Armașu a povestit redactorului șef al NM Natalia Melnic despre cum vor fi cheltuiți banii statului în acest an, de ce nu trebuie să fie anulat sistemul electoral mixt, în pofida nemulțumirilor partenerilor occidentali și de ce trebuie respectat un buget familial.

„Noi repartizam veniturile noastre în plicuri”

Să începem cu o întrebare neașteptată. Cu bugetul dvs. personal. Cine îl gestionează?

Cu siguranță, nu eu. Chiar dacă organizez seminare despre gestionarea bugetului corporativ. Și aduc drept exemplu bugetul meu familial. Soția m-a învățat să-l administrez. Când eram abia la început, noi aveam un venit modest și trebuia să trăim cumva de la un salariu până la altul. Adunam salariile noastre  și apoi împărțeam suma totală prin plicuri: pentru alimente, utilități, transport. Aveam chiar și un plic cu bani prevăzuți pentru ieșirile cu prietenii mei la o bere. Reușeam să avem și anumite economii. Acest lucru ne ajuta foarte mult să ne organizăm viața.

Și bugetul întreprinderilor este prevăzut în așa fel ca să fie realizate toate cele planificate pentru un an. Unul dintre scopurile mele, de exemplu, erau întâlnirile lunare cu prietenii, la bar. Și acest lucru era planificat în bugetul familial.

Când salariul meu și cel al soției s-au majorat, noi am încetat să le mai distribuim în plicuri. Și atunci, apropo, a dispărut scopul meu de a ieși cu băieții „la o bere”. Este un exemplu nostim, dar el demonstrează utilitatea planificării bugetului familial și a celui personal. Planificarea are un rol organizator. Ea ajută la realizarea scopurilor.

Și bugetul statului este un instrument de stabilire și obținere a celor planificate, însă aici, acestea sunt mult mai complexe decât în business și mai ales decât în bugetul unei familii. Noi determinăm scopurile pentru un an și identificăm anumite resurse pentru aceasta. În plus, alegem strategia pentru realizarea acestor planuri.

Care sunt scopurile principale ale bugetului de stat pentru anul curent?

Noi vom stimula creșterea economică prin investiții de stat. În ultimii câțiva ani, a fost majorată suma proiectelor investiționale cu finanțare externă – o situație fără precedent. Această sumă depășește 4 miliarde de lei, ceea ce constituie de două ori mai mult decât anul trecut. Acest lucru trebuie să dea un salt economiei. Un asemenea instrument este utilizat în multe țări. Aceste investiții vor avea efecte de scurtă și de lungă durată. În primul rând, din start, ele vor însemna un salt al economiei. În al doilea rând, de obicei, investițiile atrag în infrastructură alte investiții, cele private.

Povestiți-ne mai multe despre saltul în economie.

Statul începe să cheltuiască bani, să achiziționeze servicii, să angajeze oameni. Aceștia, la rândul lor, cumpără servicii de la alții și astfel, noi lansăm, în lanț, mecanismul de creștere economică și PIB-ul nostru crește.

În același timp, noi nu reducem consumul. Pentru că cel de-al doilea scop prioritar al nostru este învățământul. Noi îl susținem prin majorarea salariilor. Aproape o treime din toate mijloacele care vor apărea suplimentar în buget vor fi orientate spre creșterea salariilor, cea mai mare parte a acestora fiind destinată cadrelor didactice.

Și cea de-a treia direcție este sistemul de asigurări sociale. Toate impozitele suplimentare pe care le colectăm sunt îndreptate în aceste scopuri.

În ce privește învățământul, puteți să ne aduceți un exemplu, cum anume va crește salariul profesorului?

Acest lucru este stipulat în legea bugetului. Majorarea se va face concomitent cu creșterea salariilor pe economie. Și acest lucru este revizuit în fiecare an, înainte de 1 septembrie. Pentru majorarea salariilor am planificat o sumă importantă – 700 de milioane de lei. Acești bani sunt destinați doar cadrelor didactice.

Deci, dacă un pedagog era remunerat cu 3000 de lei, acum va primi 3300 de lei?

Nu, creșterea va fi mai mare. Numai în luna septembrie 2017, aceasta a constituit 11%, iar în 2018, potrivit prognozelor, salariul pe economie va crește cu încă 7,2%. Vom vedea care va fi creșterea reală a salariilor și cu cât vom putea majora salariul în luna septembrie. Vom  putea ști acest lucru doar la mijlocul anului.

Cum au reacționat sindicatele din învățământ la o asemenea creștere? Doar ele au cerut majorarea salariilor cu 50%.

Pentru majorarea salariilor noi am alocat o treime din creșterea veniturilor publice. Este foarte mult. La limita posibilităților, aș spune. Dacă ar fi să se majoreze această componentă, ar fi fost nevoie de reducerea investițiilor de stat și a asigurărilor sociale. De aceea s-a făcut distribuție uniformă.

„Noi trebuie să avem organe ale puterii compacte”

În timpul discuțiilor bugetului de stat în parlament, ați fost criticat pentru faptul că se majorează cheltuielile pentru întreținerea aparatului de stat. De ce cheltuielile funcționarilor nu se micșorează, așa cum s-a promis în timpul realizării reformei guvernului?

Oamenii confundă noțiunile. În bugetele ministerelor sunt câteva componente. Sunt mijloace pentru întreținerea aparatului ministerului și este bugetul diverselor programe și proiecte. Creșterea se va face în cazul programelor și proiectelor. Inclusiv la Ministerul Finanțelor. Totodată, principalele mijloace prevăzute în buget pentru instituția noastră vor fi îndreptate către Serviciul Vamal. Noi dorim să facem vama mult mai civilizată.

Am fost criticat pentru faptul că noi am alocat bani pentru wc-urile de la punctele de control. Dar, oameni buni, e rușine! Este imaginea țării. Deși am fost criticat și pentru aceste cuvinte. Însă punctele de control trebuie aduse în ordine. La vamă, omul își face prima impresie despre țară. Dar și cetățenii noștri călătoresc mult prin lume și mereu trec hotarul. Noi trebuie să creăm condiții pentru facilitarea trecerii frontierei, iar controlul să nu ia mult timp.

Cheltuielile pentru întreținerera aparatului instituțiilor guvernamentale nu au crescut. Și scopul a fost acesta – nu de a micșora cheltuielile, ci de a face mult mai compactă administrația centrală, de a identifica mijloace pentru salarii mai bune, pentru a menține specialiștii buni și pentru a-i atrage pe cei noi. În plus, structura mai compactă a administrației centrale permite reducerea birocrației. La fel, reforma a permis modificarea principiului de management în ministere, unde doar ministrul a rămas figură politică, iar ceilalți colaboratori sunt personal tehnocrat, care va continua să activeze chiar și după plecarea ministrului.

E adevărat că au fost majorate de trei ori salariile colaboratorilor ministerelor și departamentelor?

Nu. În medie, salariul s-a majorat cu 40-70%, în funcție de minister. Deși consider că acesta nu este la nivelul salariului concurențial, însă a devenit mai simplă menținerea oamenilor. Specialiștii de înaltă calificare primesc un salariu cât de cât decent.

Fondul de salarii în guvern nu a fost majorat. În interiorul lui însă, datorită optimizării structurii ministerelor, acum poate fi mărit salariul funcționarilor. Eu consider că aceasta este unica posibilitate de a-i remunera mai bine și pe colaboratorii autorităților și primăriilor raionale. Noi nu avem alte opțiuni. Așa e țara noastră, veniturile cresc încet – cu 4-6% anual. Reieșind din aceasta, trebuie să fie organe compacte ale puterii, organe compacte de stat, care prestează servicii și care cu forțe mai mici vor putea face acest lucru calitativ.

Numărul locurilor de muncă în ministere s-a micșorat în termeni reali, ținând cont de locurile vacante, cu 20-30%, în funcție de instituție. Deocamdată, nu avem rezultate finale, acestea sunt date preliminare.

Liberal-democrații au învinuit puterea de politizarea bugetului, ceea ce, în opinia lor, influențează rezultatele alegerilor. Este vorba despre modificarea cotei veniturilor municipiilor de la TVA, care va fi transferată în bugetul de stat. Pentru centrele raionale însă această cotă nu a fost modificată. Comentați, vă rog.

Iată ce a fost modificat. Orașele care anul trecut au devenit municipii (Cahul, Edineț, Hâncești, Orhei, Soroca, Ungheni, Strășeni și Ceadîr-Lunga) au avut posibilitatea de a-și păstra în buget 35 la sută din veniturile obținute din contul TVA aplicat persoanelor fizice. Anterior, lor le rămâneau 20%, restul fiind transferat în bugetul de stat. Acest lucru va contribui la decentralizarea puterii și autonomia financiară a noilor municipii.

Ce argumente pot fi aici pentru critică? Noi pur și simplu vrem să oferim noilor municipii un impuls pentru dezvoltare.

„Serviciul fiscal a bătut toate recordurile”

Odată ce ați modificat alocările din bugetele locale în bugetul de stat, undeva trebuie să fie o compensație. Ce se prevede în politica bugetar-fiscală pentru creșterea veniturilor?

Noi nu am avut niciodată scopul de a mări veniturile din contul majorării impozitelor. În particular, noi nu intenționăm să majorăm povara fiscală pentru afaceri. Unicul domeniu unde mărim această povară îl constituie accizele la alcool, țigări și produse petroliere, pentru a obține acel nivel al accizelor despre care am convenit cu Uniunea Europeană. Noi stabilim creșterea ratelor accizelor pentru trei ani, pentru a evita repetarea crizei din perioada 2015-2016, când din cauza că politica bugetar-fiscală nu a fost adoptată la timp, ratele nu au fost modificate.

Rezerve importante în creșterea veniturilor pot fi obținute prin micșorarea sectorului informal, mai ales că avem deja primele rezultate în acest sens. Anul trecut, cea mai mare parte a creșterii veniturilor a fost din contul retragerii unor afaceri din sectorul informal.

Sunt și cifre?

Există unele aprecieri preliminare. De exemplu, dacă e să comparăm perioada ianuarie-iunie 2017 cu ianuarie-iunie 2016, se poate observa că majorarea fondului de salarii oficial declarat, așa-numit „alb”, a constituit 16%. Totodată, nu a fost înregistrată aceeași creștere a locurilor de muncă, a creșterii economice sau inflației. Chiar dacă ar fi să se adune inflația și creșterea economică, se fac 8-9%, ceea ce înseamnă că se majorează anume mărimea salariului. De aceea este și creșterea TVA, a plăților în fondul social și fondul asigurărilor medicale.

Toate acestea se datorează activității metodice a serviciului fiscal. În general, anul trecut, acesta a bătut toate recordurile. Creșterea veniturilor fiscale a constituit 25%. Aceasta, datorită inclusiv restructurării inspectoratului fiscal, când au fost lichidate filialele teritoriale care aveau prea mulți șefi și prea multe împuterniciri, a fost centralizată adoptarea deciziilor, acest proces  devenind mult mai transparent. În prezent, inspectoratul fiscal are o altă abordare privind verificarea businessului, aceasta fiind bazată pe riscuri. Inspectorii fiscali nu se deplasează în teritorii, ci comunică mai mult la telefon cu contribuabilii. Aceasta este o practică mondială. Noi suntem doar la început de cale. Cred că în viitor, rezultatul va fi și mai bun.

Mulți au criticat extinderea bazei pentru impozitul pe avere din contul automobilelor de lux. Dvs. ați reușit să păstrați această idee.

Da, doar că încasarea acestuia se va face altfel, nu așa cum s-a preconizat. S-a găsit o soluție care va aduce în buget aceiași bani, iar gestionarea lor va fi mai simplă. Impozitul va ajunge în momentul când va fi importat un automobil scump, o singură dată, sub formă de acciz special pentru import. Inițial, noi doream să-l percepem pe parcursul a doi-trei ani. Totodată, va fi majorată rata – ea nu va fi 0,8%, ci 2%.

 „Banii trebuie alocați. Noi vom face totul pentru aceasta”

Să vorbim despre finanțarea din exterior. Autoritățile susțin că Uniunea Europeană nu a cerut anularea sistemului electoral mixt pentru a primi ajutorul macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de euro. Opoziția spune că o asemenea condiție există și că, în consecință, Moldova nu va primi acești bani.

Într-adevăr, nu există o asemenea condiție. Alegerea sistemului electoral este dreptul suveran al fiecărui stat. Există o condiție ce ține de primirea acestor 100 de milioane de euro și ea se referă la sistemul electoral mixt, însă e alta: aplicarea corectă a acestui sistem, în baza pluripartidismului și a respectării principiilor democratice, precum și a recomandărilor Comisiei de la Veneția. Și Moldova deja îndeplinește aceste condiții – se elaborează regulamentele, se formează circumscripțiile electorale.

Reprezentanții Comisiei de la Veneția vor veni în Moldova în martie – aprilie și vor evalua îndeplinirea recomandărilor sale. Până atunci, dar chiar și mai devreme, vor fi îndeplinite absolut toate condițiile pentru primirea primei tranșe a ajutorului macrofinanciar din partea UE.

Cum vor fi cheltuiți acești bani?

Această finanțare poartă un caracter general și nu unul specific. Noi putem să-i cheltuim pentru orice fel de necesități din cadrul bugetului de stat. Acești bani sunt incluși în partea de venituri a bugetului pentru anul 2018.

Și dacă aceștia nu vor fi alocați?

Trebuie să fie alocați. Noi vom face totul pentru aceasta.

FMI a aprobat recent alocarea celei de-a doua tranșe a programului de creditare pentru trei ani a Moldovei. Care au fost condițiile înaintate?

Au fost condiții ce țin de sectorul bancar și cel bugetar. În ce privește sectorul bugetar, noi trebuie să aprobăm modificările la buget pentru anul 2017 și să adoptăm la timp bugetul pentru anul 2018. În plus, trebuie să introducem restricții privind volumul creditării pentru întreprinderile de stat. Restricțiile sunt necesare pentru a controla nivelul datoriei de stat, ca să nu fie depășit nivelul acceptabil, „de șoc”. În prezent, acesta constituie 38% din PIB, ceea ce presupune riscuri semnificative. Același nivel al datoriei de stat este planificat și pentru anul 2018. Aceasta este șmecheria – de a face în așa fel, ca datoria de stat să nu crească mai repede decât PIB-ul. Astfel, cota datoriei în PIB rămâne constantă.

Explicați-ne, cum influențează creșterea sau micșorarea datoriei de stat asupra cetățeanului simplu?

De ce luăm bani pe datorie? Ca să-i cheltuim pe proiectele pentru care nu ne ajung propriii bani, acumulați sub formă de impozite și taxe. De exemplu, noi dorim să construim drumuri. Pentru a le construi din contul nostru, trebuie să le facem pe porțiuni mici, timp de 20 de ani. Ar dura prea mult. De aceea noi împrumutăm de la donatorii externi dintr-odată toată suma pentru construcții. Așa se formează datoria de stat pe care, pe parcursul acelorași 20-25 de ani, noi o vom restitui câte puțin, însă în același timp, noi vom avea drumuri bune. Apare întrebarea: cât putem să luăm cu împrumut? Conform practicii mondiale, se consideră că datoria nu trebuie să depășească 40 la sută din PIB. Dacă nivelul e mai mare, cresc riscurile pentru stat și este tot mai greu de obținut bani de la partenerii străini. Dacă însă nu împrumutăm, dezvoltarea va fi foarte lentă.

Care este situația pe piața internă în privința împrumuturilor de stat?

Acum este foarte confortabilă. Rata este de doar aproximativ 7%, dar la începutul anului 2016 era de 26%. Treptat, noi creștem volumele de emitere a hârtiilor de valoare de stat pe un termen de doi și trei ani. În general, în acest an, noi preconizăm reformarea pieței hârtiilor de valoare de stat. Acest lucru va permite crearea condițiilor pentru emiterea obligațiunilor de stat cu un termen mai îndelungat. Deocamdată noi nu putem să le emitem, pentru că nimeni nu le va cumpăra, dar nu vor fi cumpărate, pentru că încă nu avem o piață secundară. Trebuie create mecanismele de funcționare a acestuia.

Este vorba despre actele legislative?

Nu chiar. Trebuie să funcționeze Depozitarul central unic. Există deja softul și în luna mai va fi o nouă platformă pentru emiterea hârtiilor de valoare de stat. Aceasta va oferi mai multe posibilități pentru efectuarea operațiunilor cu hârtiile de valoare, pentru că astăzi noi suntem limitați în acest sens. Această platformă va deveni un fundament pe care, avându-l, vom merge la dileri, adică la bănci și le vom propune condiții noi – alți termeni și volume de emisii. Iar din partea băncilor ne dorim propunerea acestor hârtii spre vânzare, cotări și vânzări active și atunci piața se va lansa. Astfel, vom putea împrumuta capitalul local, avantajos prin faptul că este în valută națională. În acest caz, nu există riscuri valutare, însă rămân riscurile ratelor procentuale. Minimizarea lor poate fi efectuată prin stabilitatea politică și economică.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки