0ºC Chișinău
Luni 10 decembrie 2018

Orașul de stânga, orașul de dreapta. Va putea oare candidatul socialist „să ia”, pentru prima dată, primăria Chișinăului?

Înregistrarea candidaților la alegerile pentru primăria de Chișinău se va încheia săptămâna viitoare, însă principalii pretendenți, se pare, deja au intrat în luptă. Unul dintre favoriții cursei este considerat candidatul Partidului Socialiștilor Ion Ceban. În toți anii de independență, cei de stânga n-au reușit niciodată „să ia” primăria capitalei. Candidații lor treceau, siguri, în turul doi și acolo pierdeau mereu. NM a decis să amintească, cum s-au desfășurat alegerile primarului capitalei timp de două decenii și să estimeze șansele lui Ceban de a îndeplini misiunea care, până la el, a fost pierdută de Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și alți candidați de stânga.

În anii de independență, puterea din Moldova s-a schimbat de câteva ori. Cei de dreapta îi înlocuiau pe cei de stânga și invers. Ceva însă a rămas neschimbat: oricine venea la putere în republică, la alegerile din Chișinău niciodată nu au câștigat cei de stânga.

Spre dreapta

Primul primar de Chișinău care a fost ales, în anul 1990, a fost reprezentantul Frontului Popular Nicolae Costin. Patru ani mai târziu, în această funcție a fost ales Serafim Urechean, care a condus capitala până în anul 2005.

La sfârșitul anilor 90, cei de stânga, reprezentați mai ales de Partidul Comuniștilor, care începea să prindă la puteri, s-au consolidat într-atât încât la alegerile din Chișinău puteau deja să concureze cu cei de dreapta și cu centriștii.

În anul 1999, candidatul din partea Blocului comuniștilor, agrarienilor și socialiștilor Vasile Iovv a ocupat locul doi, cu rezultatul de 22,68%. Pe poziția a treia s-a plasat liderul de atunci al Frontului Popular Iurie Roșca, care a obținut 11,36%. Urechean a acumulat 51,06% din voturi și a câștigat cursa din primul tur. Apropo, la alegerile de atunci a participat și viitorul procuror general Valeriu Zubco, el fiind candidat din partea Partidului Național Moldovenesc și situându-se pe ultima poziție, cu 0,32%.

În anul 2003, pentru victoria la alegerile primarului de Chișinău, Serafim Urechean a avut nevoie deja de două tururi. Principalul său concurent a fost Vasile Zgardan, candidat al Partidului Comuniștilor care, la nivel național, deja se afla la putere. În primul tur, Zgardan a obținut 40,71%, iar Urechean – 44,5%. În turul doi, Urechean a acumulat 53,91% din voturi, iar Zgardan – 44,09%.

Pe cea de-a treia poziție în turul întâi s-a plasat candidatul Partidului Popular Creștin Democrat (moștenitorul Frontului Popular) Vlad Cubreacov – 7,99%. Pe următoarea poziție, a patra – omul de afaceri Viorel Țopa (3,14%), numele căruia, pe atunci, nu era atât de cunoscut ca acum.

După demisia lui Serafim Urechean din funcția de primar de Chișinău în anul 2005, în capitală s-a instaurat o perioadă îndelungată de administrare în regim „interimar”. Pe parcursul a doi ani – până în luna ianuarie 2007 – obligațiunile primarului erau îndeplinite de fostul viceprimar Vasile Ursu.

În anul 2005, s-a făcut patru încercări de a alege primarul. Și toate patru au fost recunoscute eșuate din cauza prezenței scăzute la urne. Pragul de trecere constituia atunci o treime din alegătorii incluși în liste.

Primele două încercări au fost întreprinse în luna iulie 2005. Atunci, pentru postul de primar din partea Partidului Comuniștilor a candidat de două ori Zinaida Greceanîi. Prima oară ea a acumulat 50,15%. Principalul său concurent a fost ex-premierul Dumitru Braghiș, care a acumulat 20,65% din voturi. Apropo, tot atunci, la funcția de primar a fost înaintat, pentru prima dată, liberalul Dorin Chirtoacă. Ce-i drept, el a acumulat doar 7,13 la sută din voturi.

La scrutinul repetat, contracandidatul Zinaidei Greceanîi a fost unicul candidat, liderul Mișcării „Ravnopravie” Valerii Klimenko. Atunci, pentru Zinaida Greceanîi au votat 87,78% din alegători. Dar pentru că prezența la vot a fost sub 20%, alegerile au fost declarate eșuate.

Alte două încercări de a alege primarul au avut loc în lunile noiembrie și decembrie 2005. Și atunci, alegerile au fost declarate eșuate din cauza prezenței mici la urne. În ambele cazuri, favorit a fost primarul interimar Vasile Ursu, susținut de Partidul Comuniștilor. Iar principalul său concurent a fost Dorin Chirtoacă. La 27 noiembrie, Ursu a obținut 46,66%, iar Chirtoacă – 25,14%. Două săptămâni mai târziu, pentru Ursu au votat 52,91% din alegători, iar pentru Chirtoacă – 35,62%.

Următoarea încercare de a alege primarul a fost în vara anului 2007. Comuniștii aflați la guvernare, pentru care „luarea” primăriei a devenit un principiu, s-au pregătit destul de bine. În primul rând, în turul întâi, a fost micșorat până la un sfert pragul de trecere, iar în turul al doilea, acesta a fost anulat definitiv. În al doilea rând, la începutul anului 2007, în locul lui Ursu, care a plecat la Ministerul Transporturilor, în funcția de primar interimar a fost numit adjunctul său Veaceslav Iordan, pe care au început să-l promoveze intens.

La alegerile din iunie, „promovat” de comuniști, Iordan a obținut, în turul întâi, 27,62%, iar Chirtoacă, care a organizat o campanie mult mai modestă – 24,37%.

Acele alegeri au devenit memorabile și prin debutul politic al lui Vladimir Filat. Atunci, el a fost înaintat de Partidul Democrat. A desfășurat o campanie deosebit de activă și constisitoare, ocupând poziția a patra, cu un scor de 8,3 la sută din voturi. Peste câteva luni, el va anunța despre ieșirea din PDM și crearea Partidului Liberal Democrat.

Iar atunci, la alegerile primarului de Chișinău, în turul al doilea, liberalul Chirtoacă, în vârstă de 28 de ani, l-a învins în mod surprinzător pentru toți pe candidatul promovat de omuniști: Iordan a acumulat doar 38,83%, iar Chirtoacă – 61,17%.

La următorul scrutin, primarul de Chișinău a fost ales în anul 2011, când la conducere era Alianța pentru Integrare Europeană. Și atunci, lupta principală s-a dat între candidatul de stânga și al celor de dreapta. Contracandidatul primarului în exercițiu Dorin Chirtoacă a fost Igor Dodon – atunci, el a fost înaintat de Partidul Comuniștilor.

Pentru victoria în turul întâi, lui Dodon nu i-au ajuns aproape 2%, el acumulând 48,07%. Chirtoacă a rămas puțin în urmă – 46,51%. În turul al doilea, tradițional, Chirtoacă a jucat cartea geopolitică, mobilizând electoratul de dreapta. În rezultat, liberalul a câștigat cu o diferență minimă: 50,6% contra 49,4%.

Campania din capitală a avut un rol important în luarea deciziei de către Dodon de a părăsi Partidul Comuniștilor. El i-a învinuit pe colegii săi de partid de pierdere, spunând că aceștia nu numai că nu l-au ajutat, ci și „au pus bețe-n roate” campaniei lui. Peste câteva luni, el a părăsit PCRM și a venit la conducerea Partidului Socialiștilor.

Patru ani mai târziu, în anul 2015, situația era asemănătoare. La fel, au fost doi candidați principali: de stânga și de dreapta, doar că de data aceasta, Chirtoacă s-a confruntat cu cel mai apropiat aliat al lui Dodon din Partidul Socialiștilor – Zinaida Greceanîi. În turul întâi, Chirtoacă a depășit-o cu puțin pe Greceanîi – 37,52% contra la 35,68%. În turul doi, a fost readus mesajul geopolitic și acesta iarăși a avut efect. Chirtoacă a fost ales primar cu scorul de 53,54%. Greceanîi a obținut 46,46%.

Acum e șansa

Din câte putem observa, în ultimii 20 de ani, în centrul tuturor campaniilor electorale din Chișinău, au fost confruntări dintre candidații de stânga și cei de dreapta. La ultimele alegeri, principalii doi candidați au demonstrat, în turul întâi, rezultate asemănătoare, iar uneori, candidatul de stânga ieșea înainte. Însă în turul doi, candidatul de dreapta câștiga mereu.

Rolul principal în acest sens l-a avut mobilizarea electoratului de dreapta. În cazul cu Dorin Chirtoacă, acest lucru era obținut, de regulă, prin trecerea de la problemele de administrare municipală la retorica geopolitică și „excursiile” prin temele istorice sensibile: „regimul comunist”, „mâna Moscovei”, „tancurile rusești” etc.

Despre resursele mobilizatoare ale celor de stânga și de dreapta din capitală se poate judeca și ținând cont de rezultatele alegerilor prezidențiale din anul 2016. Atunci, potrivit rezultatelor campaniei deosebit de emoționante și mobilizatoare, în turul doi, în municipiul Chișinău, candidatul socialist Igor Dodon practic și-a repetat rezultatul, in cifre reale, de la alegerile locale din anul 2011: un pic peste 181 de mii de voturi (în anul 2011, el a obținut 182,5 mii). Pentru liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu au votat aproximativ 199 de mii de chișinăuieni.

Actualele alegeri au un specific aparte. Dacă e să ținem cont de sondaje, sunt trei favoriți ai cursei. În afară de candidatul de stânga al socialiștilor Ion Ceban și liderul de dreapta al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA) Andrei Năstase, susținut de Maia Sandu, în cursă s-a inclus și primarul interimar Silvia Radu. Ea se poziționează drept candidat tehnocrat independent, însă este susținută de PDM aflat la guvernare. Democrații au în Chișinău un electorat mai puțin numeros, în schimb, dispun de importante resurse administrative și financiare.

Ținând cont de relațiile deosebit de complicate dintre Năstase și conducerea PDM, e prea puțin probabil că în turul doi, cei de dreapta și democrații vor lucra pentru un singur rezultat. Și asta, indiferent de cine anume va ajunge în turul doi: Năstase ori Radu. Dezamăgirea și dispersarea electoratului de centru-dreapta și pro-european măresc semnificativ șansele celor de stânga de a câștiga.

Experții se îndoiesc de faptul că de data aceasta va funcționa factorul geopolitic. „Dacă în toți acești ani Chișinăul ar fi fost administrat în mod normal, de reprezentanți ai forțelor politice de dreapta, acum cei de dreapta ar fi avut șanse serioase. Însă mulți chișinăuieni, care au votat anterior pentru primar conform criteriilor geopolitice, își pot schimba opinia”, a menționat pentru NM analistul politic, ex-deputatul PDM Stela Jantuan.

PDM a înscenat în Chișinău un joc cu mai multe mișcări, susține expertul: „Pentru a marginaliza candidatul din partea DA și PAS, democrații fac tot posibilul ca să dezbine electoratul de dreapta, inclusiv din contul celor de dreapta `de buzunar`”. Potrivit Stelei Jantuan, Silvia Radu și Ion Ceban „nu sunt o opoziție dură față de putere, ci mai degrabă sunt parte a acesteia”.

Jantuan este de părere că multe vor depinde de strategia candidatului forțelor pro-europene de dreapta. „Dacă ei vor acționa reactiv, dar nu vor forma o agendă proprie, este mare probabilitatea că în turul doi vor trece Radu și Ceban. O asemenea variantă este mult mai convenabilă pentru democrați”, consideră expertul.

Ea a mai menționat un factor care s-a evidențiat în mod clar la alegerile trecute: rezultatele alegerilor în municipiu depind foarte mult de suburbii. Jantuan subliniază că acolo, democrații și-au instaurat aproape peste tot controlul și, respectiv, dispun de resurse administrative importante.

Șansele la victoria candidatului de stânga sunt estimate de către Jantuan ca fiined 50 la 50. „Cei de stânga niciodată nu au câștigat în oraș. Comuniștii, la timpul lor, având resurse importante, nu au reușit să obțină victoria în Chișinău, nu au putut deveni primari nici Greceanîi, nici Dodon, structura electoratului din capitală se deosebește de cea națională”, susține expertul.

Expertul politic Dionis Cenușă consideră că alegerile din Chișinău vor deveni pentru principalele forțe politice o probă înainte de alegerile parlamentare din toamnă. „Socialiștii sunt favoriții, chiar dacă ei au pierdut la recentul referendum privind votul de neîncredere pentru primarul Dorin Chirtoacă. Ei vor ajunge în turul doi, însă nu vor putea câștiga din primul”, a spus Cenușă pentru NM.

În opinia expertului, șansele la victorie ale candidatului de stânga vor depinde de nivelul prezenței la urnw și de voturile „de protest”. „Lui Andrei Năstase îi va fi greu să câștige, deși de partea lui este echipa Maiei Sandu. Cea mai mare slăbiciune a lui Năstase este faptul că, în comparație cu candidatul socialiștilor, rareori s-a interesat de treburile orașului. Năstase s-a văzut dintotdeauna parte a puterii centrale. Pentru el, funcția de primar este doar o etapă intermediară în calea spre o funcție mult mai înaltă în parlament sau guvern”, consideră Cenușă.

Potrivit lui, democraților le este convenabil ca la conducerea Chișinăului să rămână Silvia Radu. Acest lucru este posibil cu condiția unei votări „de protest” în masă împotriva candidatului socialiștilor. Pentru aceasta însă, spune Cenușă, în cazul trecerii lui Radu în turul doi, Sandu, Năstase și alții de dreapta vor trebui să ceară simpatizanților lor să voteze pentru candidatul care se consideră apropiat PDM. „Cel mai probabil, opoziția neparlamentară nu va face acest lucru. E mai simplu să îndemni oamenii la boicot decât să-i mobilizezi să voteze contra lui Ceban și pentru Radu”, este sigur expertul.

Autori: Evgheni Solari, Galina Vasilieva

Партнерские ссылки