23ºC Chișinău
Luni 15 octombrie 2018

„Pădurea nu este doar „Moldsilva”, este pădurea noastră comună”. Cum s-a pregătit Moldova de reformele sectorului forestier

 

Guvernul va examina, în următoarele săptămâni, proiectul noului Cod Silvic. Va fi interzisă utilizarea pădurii pentru construcția vilelor și pensiunilor și vor fi majorate esențial amenzile pentru tăierile ilicite. Autoritățile au estimat amploarea tăierilor doar după cercetările speciale care au fost efectuate în perioada 2008-2016, datorită programelor europene regionale, întrucât timp de aproape 20 de ani, gospodăria silvică a Moldovei era unul dintre cele mai închise sectoare ale economiei țării. Acum, țara noastră va obține propriile instrumente pentru conservarea și dezvoltarea pădurilor. 

Pădurile din Moldova ocupă o suprafață de 386 de mii de hectare, ceea ce înseamnă aproximativ 12 la sută din teritoriul țării. Comparativ cu țările europene, acest indicator în Moldova este unul dintre cele mai scăzute. Până de curând, estimarea situației unui fond silvic relativ mic era complicată.

Situația a început să se schimbe în anul 2008. Moldova a devenit una dintre cele șapte țări participante la Programul regional FLEG pentru perfecționarea guvernării și legislației silvice, care a funcționat până la începutul anului 2017.

Rezultatele acestui proiect, finanțat de Uniunea Europeană, sunt utilizate în Moldova până în prezent.

Mai mult de 20 de ani, Agenția „Moldsilva” a fost deosebit de închisă”

Ani îndelungați, reformarea gospodăriei silvice din Moldova a fost imposibilă, inclusiv din cauza insuficienței de informații. Practic, nu s-au efectuat cercetări de amploare a stării acesteia.

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a menționat că „mai mult de 20 de ani, Agenția „Moldsilva” (în gestiunea ei sunt 86 la sută din pădurile Moldovei) a fost deosebit de închisă” și operarea cu cifre exacte a fost imposibilă.

Programul FLEG a oferit posibilitatea de a analiza starea fondului forestier al Moldovei: în cadrul proiectului au fost efectuate câteva cercetări concomitent. Pentru mulți, cifrele s-au dovedit a fi șocante. S-a constatat, de exemplu, că în anul 2014, în Moldova, s-au tăiat, oficial, 620 mii de metri cubi de lemn, însă au fost utilizate 1036,5 mii de metri cubi. Diferența de consum, comparativ cu datele oficiale, a constituit 415 mii de metri cubi: anume acest volum de pădure a fost tăiat ilegal, potrivit cercetărilor.

Alexei Andreev, președintele Societății ecologice „Biotica”, participant la cercetările efectuate în colaborare cu colegi europeni, consideră că cele mai importante date au fost obținute de către specialiști în timpul cercetării unui complex de servicii ecosistemice. „De exemplu, noi am studiat amploarea fragmentării pădurii și am obținut cifre înfricoșătoare. Fragmentarea pădurii este de două ori mai mare decât cea admisibilă, iar dacă e să excludem salcâmii, în jurul cărora nu crește nimic și, de regulă, nimeni nu trăiește, este și mai mare”, a spus Andreev. Creșterea fragmentării este periculoasă pentru biodiversitate: anumite specii de animale și plante pot dispărea, altele dimpotrivă, se pot înmulți disproporționat.

FLEG a început să ofere informații care până la aceasta, decenii la rând, au fost inaccesibile pentru noi. Acest proiect a deschis ușile către gospodăria silvică”, a spus ecologistul Reniță.

Datele obținute în timpul cercetărilor oferă astăzi posibilitatea de a planifica dezvoltarea gospodăriei silvice. În afară de aceasta, organizațiile neguvernamentale au obținut un argument de încredere pentru sporirea responsabilității autorităților. „ONG-urile s-au bucurat de aceste date, acum, ele au la ce face referire”, a comunicat Aurel Lozan, coordonator național FLEG, doctor în biologie.

Pădurea este a tuturor”

Noile date permit înțelegerea celor mai slabe locuri în administrarea fondului forestier și elaborarea noului Cod Silvic. Până acum, în Moldova funcționa un document adoptat în anul 1997.

Proiectul a devenit o zdruncinătură pentru acest sector, o posibilitate de a vedea și părțile bune din acest domeniu, și neajunsurile evidente”, a spus Aurel Lozan. Unul dintre aceste neajunsuri s-a dovedit a fi arenda fondului forestier, practicată mulți ani în Moldova.

Așa-zisa arendă a fondului forestier de stat a fost, de fapt, privatizare ascunsă. Pădurea era dată în arendă pentru o perioadă de 49 de ani, aceste terenuri erau înstrăinate în așa-numitele scopuri de agrement și se construiau castele și vile direct pe teritoriul pădurii”, a mărturisit ecologistul Alecu Reniță. Amploarea consecințelor a putut fi evaluată de către experți și funcționari doar în baza cercetărilor care s-au efectuat în cadrul FLEG.

Vitalie Gremalschi, șef de direcție în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a recunoscut că, datorită proiectului, instituția a elaborat noul Cod Silvic.

Potrivit lui Gremalschi, proiectul codului a fost deja aprobat de toate ministerele, Centrul Național Anticorupție, comisia de reglementare de pe lângă Ministerul Economiei. El a dat asigurări că în săptămânile următoare, documentul va fi examinat în guvern.

Documentul conține peste 100 de artcole. Gremalschi a precizat că în noul document sunt două detalii principiale, care trebuie să perfecționeze managementul gospodăriei silvice a Moldovei. „În primul rând, va fi introdusă interdicția pentru utilizarea pădurilor în scopuri de agrement. Aceasta înseamnă că în păduri nu va fi posibilă construcția caselor, pensiunilor, caselor de odihnă, restaurantelor și îngrădirilor din beton. Acum, se face abuz în acest sens și cetățenilor le este limitat accesul spre pădure, chiar dacă, potrivit legii, pădurea aparține tuturor”, a precizat funcționarul.

El a adăugat că în cod mai este prevăzută majorarea – de 10-15 ori – a costului daunelor. „În prezent, pentru tăierea pădurii, este prevăzută o amendă și recuperarea prejudiciilor. De obicei, este vorba de câteva mii de lei, care nu constituie un obstacol pentru tăietorii de pădure. Să încerce să planteze copaci, să-i crească 10-20 de ani, apoi să-i taie așa cum doresc, important, pe ai lor, nu cei publici, așa cum se întâmplă în prezent”, a concluzionat Gremalschi.

El consideră că în câțiva ani, prevederile codului vor permite soluționarea problemei privind tăierile ilicite și utilizarea inumană a pădurilor.

Orice doritor își poate dezvolta propria plantație industrială sau energetică

„Administrarea pădurilor se face de la caz la caz”

Cea mai mare parte a pădurilor din Moldova este administrată de Agenția „Moldsilva”. Însă aproape 13 la sută din suprafața de păduri (52 de mii de hectare) se află în gestiunea primăriilor locale.

Problema constă în faptul că cei din gospodăria forestieră comunitară nu pot administra acest domeniu. Nu are cine supraveghea acest proces. Anterior, autoritățile locale pur și simplu nu erau interesate de aceasta”, a menționat Aurel Lozan.

Acest lucru este confirmat și de angajații „Moldsilva”. „Una dintre principalele probleme ale pădurilor care se află în gestiunea primăriilor este aceea că administrarea se face de la caz la caz. Adică, e vorba de 50 de mii de hectare de pădure și 50 de mii de fâșii forestiere, în care are loc tăierea ilicită a arborilor sau care sunt administrate prost”, a explicat Ion Talmaci, directorul adjunct al Institutului de Cercetări Forestiere și Amenajări Silvice al Agenției „Moldsilva”.

Datorită susținerii din partea programului FLEG, în Agenția „Moldsilva” a apărut un oficiu special pentru consultarea și susținerea sectorului forestier. Reprezentanții autorităților locale se pot adresa aici după un sfat: cum poate fi dezvoltată gospodăria silvică, cum se poate lupta contra bolilor arborilor etc.

În afară de aceasta, funcționarii, în colaborare cu experții programului, au elaborat statutul privind administrarea fondului forestier pentru întreprinderile care se subordonează primăriilor. Colaboratorii se ghidează și astăzi de aceste documente.

Proiectul nu s-a limitat la actele normative. În perioada 2012-2016, în Moldova, cu susținerea programului, s-au plantat aproximativ 5 mii de hectare de pădure care sunt gestionate de 40 de primării.

Specialiști consideră că cel mai elocvent exemplu de „lansare-pilot” de succes este raionul Telenești. „La Telenești noi am creat, în cadrul proiectului, plantații intensive: au fost importați plopi de creștere rapidă. În prezent, orice doritor poate cumpăra de la aceștia material săditor pentru a-și dezvolta propria plantație industrială sau energetică”, a menționat Ion Talmaci. El a precizat că specia de plop care a fost adusă la Telenești ajunge la maturitate în doar 10-11 ani. Acest lucru înseamnă că la o planificare corectă și reînnoire a plantațiilor, raionul va avea întotdeauna cherestea.

Ce urmează?

Președintele Societății Ecologice „Biotica” Alexei Andreev este de părere că programul FLEG a oferit Moldovei foarte multe posibilități de perspectivă. „În prezent, întreaga ramură se află în stare de suspans din cauza fuziunii ministerelor”, susține expertul. Andreev este sigur de faptul că în continuare, totul va depinde de felul în care va fi organizată activitatea în noul minister.

Coordonatorul național al proiectului Aurel Lozan consideră că pe viitor, Moldova trebuie să aibă o atitudine serioasă față de problema schimbării climei și în conformitate cu aceasta, să planifice dezvoltarea fondului forestier. În afară de aceasta, autoritățile trebuie să investească în pădure: „Noi am vorbit cu funcționarii de nenumărate ori despre aceasta: sectorul forestier trebuie să fie finanțat. Pădurea nu este doar „Moldsilva”, este pădurea noastră comună. Și dacă noi dorim să obținem ceva de la ea, păi, aici e ca în business: trebuie să investim”.

În pofida „rezervelor slabe ale pădurii”, astăzi, Moldova are toate instrumentele pentru a crea propriul model de păstrare și dezvoltare a pădurilor, acest lucru fiind posibil inclusiv datorită programului FLEG, susține expertul.

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului „VECINII UE est”. Opiniile exprimate sunt exclusiv cele ale autorului articolului.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки