5ºC Chișinău
Vineri 19 aprilie 2019

Până la concediere. Cu directorii și top managerii se poate acum și fără prea mare delicatețe

Directorii și top managerii companiilor pot fi concediați acum fără să li se explica motivele, iar pentru erori și eșecuri în administrare, ei riscă o pedeapsă mult mai aspră. Nici foștii conducători nu vor putea evita acum răspunderea. Toate acestea sunt prevăzute de noul Cod civil, care a intrat în vigoare în luna martie. Directorii de companii au reacționat negativ la aceste noutăți. Autorii amendamentelor dau asigurări că noua legislație se bazează pe cele mai bune practici ale administrării corporative. Experții însă consideră că unele prevederi ale Codului sunt neîntemeiat de dure.

Care este „pericolul” noii legi pentru directori?

În Moldova, a intrat în vigoare, la 1 martie, noul Cod civil. Modificările cardinale se referă la activitatea persoanelor juridice, întocmirea moștenirilor și proprietăților, înregistrarea bunurilor, procedurile notariale, relațiile financiare etc.

Articolele 185-203 ale Codului civil se referă la activitatea directorilor de companii – și cei actuali, și foștii. În aceste articole, sunt descrise detaliat obligațiile și responsabilitățile administratorilor.

De exemplu, administratorul unei firme este obligat să evite conflictul de interese: el nu are dreptul să folosească în favoarea sa ori a altor persoane bunurile, denumirea companiei sau calitatea sa de administrator. La fel, top managerul trebuie să se abțină de la valorificarea în folos propriu și al persoanelor sale apropiate a oportunităților de a efectua investiții sau de a desfășura activități pe care ar fi trebuit să le îndeplinească din numele companiei.

Potrivit noilor reguli, patronul îl poate concedia pe un top manager fără a-i explica motivele. Astfel, în conformitate cu art. 200 al CC, fondatorul nu este obligat nici măcar să-l înștiințeze pe director despre concediere, ci pur și simplu poate să-l pună în fața faptului împlinit. Totodată, dacă directorul va dori să conteste concedierea, el nu va putea profita de stipulările Codului muncii, care prevede motive clare pentru concedierea: absență fără motive întemeiate, prezentarea la locul de muncă în stare de ebrietate alcoolică sau calificare insuficientă.

Noile prevederi ale Codului nu anulează și noțiunea de „fost administrator”. Astfel, art. 198 stipulează că dacă administratorul nu mai e administrator, s-a concediat benevol ori a fost concediat, el va răspunde dacă în perioada în care a exercitat funcția și după, a încălcat obligațiile pe care le avea.

De asemenea, fostul administrator nu are dreptul să folosească informațiile și oportunitățile pe care le știe din perioada când era în funcție. De exemplu, cunoscând politica de prețuri a firmei, el nu va avea dreptul să ofere concurenților consultanță despre prețurile companiei.

La fel, timp de trei ani, el nu va avea voie să concureze cu firma în care a lucrat, mai ales dacă acest lucru este prevăzut în contractul de muncă. Dacă el își va deschide o companie asemănătoare și se va ocupa de o activitate similară, firma în care el a activat anterior va putea să-l dea în judecată și să ceară prejudicii.

La fel, fostul administrator nu are dreptul acum să accepte beneficii sau privilegii de la persoane terțe. Portalul Bizlaw prezintă exemplul în care un fost administrator, în perioada în care el conducea o companie, a încheiat un contract anual de procurare a biletelor de avion, iar când s-a concediat, mai devreme decât expirarea anului, a acceptat un bilet turistic din partea aceleiași firme. În acest caz, conform Codului civil, el va răspunde în fața legii.

Cei de la Bizlaw sunt siguri că noile prevederi ale Codului civil îi vor impune pe foștii directori să citească foarte atent contractul de muncă pe care îl semnează, deoarece legislația îi pune pe picior egal în fața răspunderii și pe actualii, și pe foștii administratori.

Ce spun directorii

Olga, directorul unei mici companii, care a solicitat să nu-i divulgăm numele complet, consideră că nu există un motiv special pentru panică, deși unele modificări sunt neplăcute din punct de vedere moral. „De exemplu, dacă eu voi crește veniturile companiei, o voi aduce în poziție de lider pe piață, iar apoi fondatorul va decide, pe neașteptate, să mă concedieze, luând în locul meu o rudă sau o persoană cunoscută, mă voi simți ofensată. Însă din punct de vedere juridic, fondatorul investește bani în întemeierea sau dezvoltarea companiei, deci, are dreptul să angajeze pe oricine pentru a-i administra proprietatea”, este de părere administratoarea companiei.

Ea presupune că creșterea responsabilității administratorului este îndreptățită, dacă el conduce o societate cu răspundere limitată (SRL), pentru că, de obicei, anume în mâinile lui se află pârghiile de conducere, dreptul la semnătură și fondatorul (patronul) adesea nici nu poate face nimic. În același timp, dacă este vorba despre o societate pe acțiuni, luarea deciziilor, în care participă consiliul de administrație, nu poate fi încredințată pe deplin administratorului SA, a menționat Olga.

Maia Ciulcova, directorul companiei „Aifcomtel”, care activează în domeniul telecomunicațiilor, este mult mai categorică. Ea este sigură că prevederile noului Cod civil contravin legislației muncii, iar directorii sunt lăsați astfel la cheremul proprietarilor, care îi pot învinui de orice. „Acum, managerul nu va putea să conteste concedierea sa, pentru că în plângere nu va putea indica motivul acesteia”, a precizat Ciulcova.

Totodată, potrivit ei, directorul capătă o responsabilitate mult mai mare pentru deciziile de administrare pentru care poate fi dat în judecată, cerându-i-se despăgubiri.

Ce spun juriștii

Cu Ciulcova este parțial de acord partenerul companiei juridice „Brodsky Uskov Looper Reed&Partners” Ruslan Uskov. El susține că în prezent, în practica juridică ce ține de cazurile de insolvabilitate, administratorii proceselor de insolvabilitate tot mai des pornesc procese judiciare privind răspunderea pentru gestiune ineficientă împotriva foștilor directori sau contabili șefi pentru recuperarea datoriilor, fără a încerca să demonstreze vinovăția acestora în provocarea daunelor.

Uskov a precizat că este greu să demonstrezi provocarea intenționată a falimentului întreprinderii, iar în practica judecătorească, nimeni nu înțelege dovezile.

„Când au apărut societățile cu răspundere limitată, cele mai multe dintre acestea erau iresponsabile, însă ceea ce a fost introdus în Cod, este o exagerare”, a menționat avocatul.
Potrivit afirmațiilor acestuia, directorii nu întotdeauna înțeleg politica proprietarilor, însă în instanțele de judecată, „nimeni nu-și face griji în privința dovezilor”, iar în cazul datoriilor, va fi și mai simplu ca acestea să fie puse pe seama administratorului.

Totodată, Uskov a menționat că eliberarea din funcție a administratorului, fără explicarea motivului, este o practică mondială. „Mai devreme, companiile erau nevoite să caute motive formale pentru concedieri, iar dacă acestea lipseau, se împăcau cu ideea că firma nu este administrată de persoana potrivită”, a mai spus avocatul.

Octavian Cazac, lector la Universitatea de Stat din Moldova, unul dintre autorii amendamentelor la Codul civil și unul dintre partenerii biroului de avocați „Țurcan&Cazac”, este de părere că administratorii nu au motive pentru panică. „Revoltele și nemulțumirile apar cât încă nu ne-am lămurit cu legea și cât încă aceasta nu este aplicată. Sunt sigur că noua versiune a Codului civil va fi în favoarea culturii corporative din Moldova”, a spus Cazac pentru NM.

El menționat că drept bază pentru prevederile Codului civil, care se referă la activitatea persoanelor juridice, a fost luată legea despre companii din Anglia, legile asemănătoare din Germania și România, precum și regulile de afaceri (business judgment rules), care funcționează în SUA, Canada, Marea Britanie și Australia. Cazac consideră că astfel, va avea loc unificarea dreptului corporativ din Moldova și cel din UE.

Aceasta înseamnă, de exemplu, că managerul nu va putea fi tras la răspundere pentru decizii „proaste”, pentru că în toată lumea, este respectată regula – directorul ia decizia cu privire la investiția banilor ori semnarea contractului, pentru că o consideră cea mai bună la acel moment și chiar dacă, odată cu trecerea timpului, a provocat pierderi pentru companie, nu se poate afirma că ea a fost incorectă, ea a devenit incorectă de-a lungul timpului.

Cazac a adăugat că administratorii cred că vor avea mai multă responsabilitate, pentru că în noul Cod civil, această răspundere este mai concretizată, descrisă în câteva articole, în timp ce anterior, era generală și destul de vagă. „Atunci când ei vor citi mai atent legea, vor înțelege că acum, acțiunile lor sunt mai protejate prin lege”, a subliniat Cazac. Totodată, acesta este un lucru firesc – să porți răspundere pentru administrarea unei proprietăți străine, a mai menționat el.

„În ce privește concedierea administratorului, înăsprirea acestui punct este cauzată de faptul că în Moldova există o practică vicioasă, când directorul e sigur că este veșnic. Însă administrarea unei companii nu este o căsătorie, ci un serviciu la un fondator sau acționar. Tu poți să nu le mai placi și pozițiile voastre ce țin de dezvoltarea companiei se vor dispersa. Și proprietarul companiei trebuie să aibă dreptul de a concedia directorul fără prea mare zarvă”, a concluzionat avocatul.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки