25ºC Chișinău
Sâmbătă 22 septembrie 2018

„Pare a fi românizare forțată”. În proiectul noului Cod al serviciilor media audiovizuale s-a constatat încălcarea drepturilor minorităților

Noul Cod al serviciilor media audiovizuale, care a fost aprobat de către parlament în prima lectură, ar putea încălca drepturile minoriăților naționale la informare în limba maternă, consideră directorul postului RTR-Moldova Evghenii Sergheev. Într-o scrisoare deschisă adresată autorităților și ambasadelor, el a cerut ca în cea de-a doua lectură, din proiect să fie eliminate prevederile discriminatorii. Opiniile experților în acest sens sunt diferite: unii îl susțin pe Sergheev, alții afirmă că în noul Cod sunt unele probleme, însă acestea nu se referă la minorități.

„Semnele discriminării”

Directorul RTR-Moldova Evghenii Sergheev a expediat, la 28 mai, o scrisoare deschisă autorităților moldovenești și câtorva ambasade în Moldova. În aceasta el a declarat că proiectul noului Cod al serviciilor media audiovizuale (parlamentul l-a aprobat în prima lectură la 20 aprilie) contravine Constituției Moldovei și Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ce eprivește drepturile minorităților.

În opinia lui Sergheev, drepturile reprezentanților minorităților naționale sunt încălcate prin trei prevederi ale Codului. În primul rând, este cerința conform căreia 80 la sută din contentul audiovizual propriu al posturilor de radio și tv trebuie să fie în limba română. Sergheev este de părere că introducerea acestei cote „este neîntemeiată, ilegală, periculoasă și va agrava situația privind minoritățile naționale și perspectivele reglementării transnistrene”. Sergheev face referire la faptul că în țările UE nu sunt astfel de restricții lingvistice. În opinia sa, „aceasta pare a fi românizare forțată a televiziunilor moldovenești”.

În al doilea rând, Sergheev este revoltat de faptul că partea contentului audiovizual în limba română de producție proprie este redusă până la 25% doar pentru televiziunile locale din regiunile în care minoritățile naționale locuiesc compact. El este sgur că în realitate, acest lucru se va referi doar la Găgăuzia, însă reprezentanții minorităților locuiesc uniform pe întreg teritoriul Moldovei.

În al treilea rând, nemulțumirea lui Sergheev a fost provocată și de punctul care prevede că filmele pentru copii, inclusiv cele cu desene animate, trebuie să fie în limba română. „Copiii minorităților naționale, care locuiesc în Republica Moldova, nu au posibilitatea de a viziona emisiuni în limba lor maternă”, a precizat directorul RTR-Moldova.

Sergheev și-a încheiat scrisoarea prin îndemnul de a fi revizuite prevederile noului Cod al serviciilor media audiovizuale și în a doua lectură în parlament, din acesta să fie excluse „semnele discriminării drepturilor minorităților naționale”.

„În Moldova locuiesc 82% de moldoveni/români”

Menționăm că doar două puncte dintre cele menționate de Sergheev sunt noutăți. Filmele pentru copii, inclusiv cele cu desene animate, trebuie să fie dublate în limba română deja în corespundere cu actualul Cod. În practică, această cerință nu întotdeauna este îndeplinită.

Noutate au devenit cotele lingvistice. Conform actualului Cod, operatorii audiovizuali trebuie să producă zilnic cel puțin opt ore de content audovizual propriu, iar din acestea, cel puțin patru ore – în limba de stat. Acest lucru înseamnă că dacă postul de televiziune îndeplinește cerința minimă și produce opt ore de programe proprii, 50% din content va trebui să fie în limba română. Noul Cod mărește acest plafon până la 80%.

Mai este un detaliu foarte important: proiectul de lege presupune divizarea posturilor de televiziune și de radio conform acoperirii: naționale (peste 2/3 din populația țării), regionale (de la 1/3 până la 2/3) și locale (până la 1/3 din populație). În funcție de categoria din care face parte operatorul audiovizual, se stabilește cota obligatorie a contentului local. De exemplu, televiziunea publică Moldova 1 trebuie să emită zilnic cel puțin 10 ore de content autohton, posturile private cu acoperire națională – opt ore, iar cele cu acoperire regională - șase. Posturile locale private trebuie să producă cel puțin două ore de content propriu pe zi.

Astfel, volumul obligatoriu de content propriu în limba română se va mări în funcție de acoperire, până la 4,8 – 8 ore (în loc de patru, așa cum este în prezent).

Comentând pentru NM scrisoarea lui Sergheev, Ion Bunduchi, directorul Asociației Presei Electronice, unul dintre autorii proiectului de lege, s-a referit la rezultatele recensământului populației efectuat în anul 2014, conform căruia s-a stabilit cota contentului audiovizual în limba română.

„Cota moldovenilor/românilor în Moldova constituie 82% din populație. Oare nu este logic ca 80% din contentul audiovizual local să fie în limba celor 82% ale populației? Să răspundă la această întrebare toți cei care consideră că acest lucru este o discriminare a minorităților naționale”, a declarat Bunduchi, adăugând că proiectul noului Cod „ține cont de drepturile tuturor locuitorilor țării, pe cât de posibil este acest lucru în realitate”.

Răspunzând la întrebarea, de ce în noul Cod a fost lăsată cerința de a dubla în limba română toate filmele pentru copii, inclusiv cele cu desene animate, Bunduchi a spus că în acest caz, s-a reieșit din principiul „ce-i mai bun – copiilor”. „Una este titrarea și alta – dublarea sau sonorizarea (mai comod pentru copii). Dacă lăsăm totul așa cum este, atunci vor fi afectate drepturile celorlalți copii care nu cunosc limba rusă”, consideră Bunduchi.

„Guvernarea are dreptul de a susține limba de stat”

Conform ultimului recensământ efectuat în anul 2014, 76,3 la sută din populație au numit principala limbă de comunicare ca fiind moldovenească și română, 14,1% – rusă, 2,6% – ucraineană. Mai puțin de 1% din populație au numit limba maternă una dintre celelalte limbi care se vorbește pe teritoriul Moldovei.

Veaceslav Balan, coordonator național al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, consideră că „în reglementarea pieței media, guvernarea trebuie să țină cont de datele despre proporțiile în care funcționează limbile în Moldova”.

Potrivit lui Balan, încălcare a drepturilor poate deveni situația în care cota produsului media în limbile minorităților naționale este semnificativ mai mică decât cota celor care vorbesc limbile minorităților naționale. „În rest, guvernarea are dreptul să susțină limba de stat”, afirmă Balan.

Reprezentantul ONU susține că mult mai controversată este stipularea despre faptul că filmele, inclusiv cele cu desene animate, după sonorizare în limba română, vor fi accesibile doar în această limbă. „Dacă din cauza acestei prevederi nu va mai fi posibilitatea de a viziona filmele cu desene animate în limbile materne, acest lucru ar putea deveni încălcare a drepturilor”, menționează Balan.

Amintim că în urma vizitei efectuate în Moldova în anul 2016, Rita Izsak-Ndiayne, raportor special al ONU pentru drepturile minorităților naționale, a recomandat autorităților să mărească numărul programelor televizate în limbile minorităților. Ea a explicat acest lucru prin faptul că presa are un rol important în păstrarea limbii, culturii și identității grupurilor minoritare.

În recomandările  Consiliului Europei privind respectarea drepturilor minorităților etnice în presă, se spune că limbile minorităților naționale trebuie să fie prezentate în volum proporțional suficient.

Totuși, se menționează că trebuie „evitată stabilirea cotelor pentru utilizarea limbii oficiale”, deoarece acest lucru poate provoca limitarea timpului de emisie pentru minoritățile etnice și creșterea cheltuielilor, ceea ce poate fi considerat abordare discriminatorie din partea presei.

„În acest proiect de lege sunt unele probleme, însă acestea nu se referă la minoritățile naționale”

Cei de la Biroul Relații Interetnice încă nu au o părere despre noul Cod. Vera Petuhova, director adjunct al acestei instituții, a menționat pentru NM că încă nu a văzut proiectul. Ea a precizat că proiectul de lege va fi transmis Biroului pentru expertiză doar înainte de a fi aprobat în a doua lectură. „Și atunci, Biroul îl va examina și își va expune părerea, desigur, în favoarea mitorităților etnice”, a dat asigurări Petuhova, fără a preciza, ce înseamnă aceasta.

La întrebarea, de ce activiștii pentru drepturile omuluin nu au participat la elaborarea documentului, ea a presupus că acesta putea fi putut fi examinat de către juriști.

Olga Goncearova, expert în relații interetnice, a menționat pentru NM că Moldova a semnat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Conform acestui document internațional, Moldova s-a obligat să acționeze ținând cont de drepturile a șase grupuri etnice principale – ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei și romi.

„Este vorba inclusiv despre studii și emisiuni în limbile materne. Conform acestei convenții, noul Cod ar putea încălca drepturile omului”, consideră Goncearova. Ea a mai menționat că este mult mai ieftină asigurarea filmelor pentru copii, inclusiv a celor cu desene animate, cu titre decât dublarea lor. „Acest lucru ar fi și util, și nu ar încălca drepturile reprezentanților minorităților naționale, așa cum face sonorizarea completă a tuturor filmelor pentru copii, inclusiv a celor cu desene animate”, susține expertul.

La rândul său, directorul executiv al Asociației Presei Independente Petru Macovei nu consideră „pretențiile dlui Sergheev ca fiind competente”. În opinia sa, pentru Găgăuzia este suficientă micșorarea cotei minime a contentului audiovizual în limba română. „În acest proiect de lege sunt unele probleme, însă acestea nu se referă la minoritățile naționale. În țările europene, drepturile minorităților etnice sunt protejate exact conform aceluiași principiu: comunități compacte. Altul nu există”, a spus Macovei pentru NM.

El este sigur că noul Cod supraapreciază în alt sens posibilitățile radiodifuzorilor: obligă anumite categorii de radiodifuzori să producă zilnic cel puțin opt ore de content propriu, indiferent de limba de difuzare. „Trebuie create condiții pentru aceasta, înainte de a impune asemenea limite”, susține expertul.

Proiectul noului Cod al serviciilor media audiovizuale, promovat de Partidul Democrat, a fost aprobat de către parlament în prima lectură, la 20 aprilie. Liberalii și socialiștii au criticat proiectul pentru introducerea obligativității cotei contentului audiovizual propriu, amenzile mari și lipsa normelor care prevăd lupta cu dezinformarea. Însă proiectul a fost aprobat de majoritatea deputaților, cu recomandarea de a fi îmbunătățit pentru cea de-a doua lectură.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки