19.55ºC Chișinău
Sâmbătă 25 mai 2019

Parlamentul e în repaus. Pauza în ședință durează deja o lună și jumătate

Pauza în prima ședință a parlamentului de legislatură nouă durează deja 47 de zile. 29 dintre acestea sunt lucrătoare. NM a încercat să afle, cât poate dura pauza într-o ședință sau între ședințele parlamentului și de ce depinde ea.

Ședința de constituire a parlamentului de legislatura a X-a a avut loc la 21 martie, însă aceasta a fost întreruptă după ce deputații nu au reușit să formeze majoritatea parlamentară și să aleagă organele de conducere ale legislativului.

O pauză maximă între ședințele parlamentului și durata repausului în ședințe nu este stabilită, a spus pentru NM deputatul socialist Vladimir Țurcanu. Potrivit afirmațiilor sale, următoarea ședință poate fi numită doar la propunerea conducerii parlamentului sau la insistența fracțiunilor. «Pentru aceasta însă trebuie să fie condiții care ar permite parlamentului să funcționeze în mod normal. Iar atât timp cât nu există înțelegeri [între fracțiuni], nu are sens să fie organizate ședințe», a spus Țurcanu.

Și deputatul blocului ACUM Igor Grosu este sigur că un termen maxim între ședințele parlamentului nu există. El a menționat că întrucât nu există o majoritate formală sau informală, pentru a fi alese organele de conducere ale parlamentului, nu are niciun sens să fie convocată ședința. Totodată, Grosu a amintit că parlamentul ar putea fi dizolvat dacă în decurs de trei luni nu va fi adoptată nicio lege. «Conform estimărilor noastre, parlamentul ar putea fi dizolvat la 9 iunie», a spus Grosu.

De aceeași părere este și deputatul democrat Sergiu Sârbu. «În legislație nu există niciun fel de constrângere. Unica restricție se referă la faptul că dacă în decurs de trei luni nu există activitate legislativă, după aceasta, parlamentul poate fi dizolvat», a menționat democratul.

Cei de la secretariatul parlamentului au confirmat pentru NM că în regulamentul legislativului nu există nicio restricție cu privire la durata pauzelor dintre ședințe.

După ce prima ședință a fost întreruptă pentru o pauză, deputații celor mai mari fracțiuni au făcut câteva încercări de a conveni în privința unei activități comune.

Astfel, blocul ACUM a chemat PSRM să voteze pentru pachetul de «legi antioligarhice» și să creeze în acest scop un grup de lucru. Însă ACUM a refuzat să formeze majoritatea parlamentară.

Asupra creării unei coaliții funcționale, care ar putea forma guvernul, insistau socialiștii. PSRM pretinde la funcția de președinte al parlamentului și patru fotolii în guvern: șefi la Ministerul Apărării, MAEIE, MAI și vicepremier pentru reintegrare.

Nici Partidul Democrat nu exclude continuarea negocierilor pentru formarea unei coaliții. La 25 aprilie, fostul președinte al parlamentului Andrian Candu a spus într-un interviu pentru realitatea.md, că Partidul Democrat rămâne deschis pentru negocieri cu alte fracțiuni, pentru «a depăși criza».

Reamintim că alegerile parlamentare au avut loc la 24 februarie. Conform rezultatelor acestora, în parlament au acces trei partide – PDM, PSRM, «Șor» și blocul electoral ACUM, constituit din partidele «Platforma Demnitate și Adevăr» și «Acțiune și Solidaritate».

Autor: Nadejda Coptu

Партнерские ссылки