0ºC Chișinău
Miercuri 21 noiembrie 2018

Patru fake-uri despre „cazul Kozlovska”. Cum a devenit serviciul de presă al parlamentului „troll” al Partidului Democrat?

Serviciul de presă al parlamentului Moldovei a distribuit un comunicat prin care anunță despre începutul activității comisiei de anchetă în dosarul „implicării Fundației „Open Dialog” și a fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlovska, în treburile interne ale Moldovei”. Comunicatul conține un fel de notă informativă despre Kozlovska și fundația acesteia. Ea este scrisă într-un stil în care până acum lucrau unele site-uri afiliate Partidului Democrat sau „trollii” PDM, în rețelele de socializare. NM e realizat un „fact checking” al informației din comunicatul oficial al organului legislativ al țării. Rezultatul: patru fake-uri în patru propoziții.

Comisia parlamentară de anchetă în dosarul despre „implicarea Fundației „Open Dialog” și a fondatoarei acesteia Ludmila Kozlovska în treburile interne ale Moldovei” va organiza primele audieri la 2 noiembrie. Aceasta s-a dovedit a fi unica informație veridică și verificată în comunicatul de presă oficial al parlamentului.

În document urmează ceva de genul unei note informative despre Ludmila Kozlovska și fundația ei.

În varianta tradusă de Agenția de presă „Moldpres”, aceasta arată în felul următor: „Conform datelor disponibile, Ludmila Kozlovska a fost extrădată din Polonia și UE, fiind bănuită de colaborare cu serviciile secrete ruse. Activistei din Ucraina i-a fost interzis accesul în 26 de țări din spațiul Schengen. Recent, Serviciul de Securitate al Ucrainei a învinuit-o de trădare de patrie. Fundația „Open Dialog” a obținut avizul negativ al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”.

Fake nr. 1. „Ludmila Kozlovska a fost extrădată din Polonia și UE, fiind bănuită de colaborare cu serviciile secrete ruse”

Ce este adevat?

Într-adevăr, la 13 august 2018, Ludmilei Kozlovska i-a fost interzis accesul în Belgia.

Ce este neadevărat?

Fondatoarei „Open Dialog” i-a fost interzis accesul în Belgia din cauza că guvernul Poloniei a introdus numele ei în „lista neagră” a Sistemului Informatic Schengen (SIS), cu cerința de a-i fi interzis accesul în UE. În același timp, guvernul polonez nu a explicat în niciun fel cauzele includerii ei în această listă. Kozlovska susține că adresarea autorităților Poloniei este o răzbunare pentru activitatea politică a ei și a soțului său - disidentul polonez Bartosz Kramek.

Ideea precum că Kozlovska a fost expulzată din cauza „legăturilor cu serviciile secrete ruse” a fost preluată în comunicatul serviciului de presă al parlamentului din seria de publicații care au apărut la mijlocul lunii august, pe site-urile care sunt considerate controlate sau loiale Partidului Democrat din Moldova (vezi 12345678910). 

Autorii acestor publicații întemeiau ideea despre „legăturile cu serviciile secrete ruse” prin afirmații ale „experților” anonimi, trimiteri la unele publicații din presa poloneză și „raportul Parlamentului European” care, în realitate, este un articol al bloggerului polonez Marcin Rey, care este în conflict cu Fundația „Open Dialog”.

Fake nr. 2. „Activistei ucrainene îi este interzis accesul în 26 de țări din spațiul Schengen”

Ce este adevărat?

La 13 august, după ce i-a fost anunțat refuzul despre accesul pe teritoriul Belgiei, Kozlovska a părăsit spațiul Schengen și, un timp oarecare, nu a putut intra acolo.

Ce este neadevărat?

Kozlovska a comunicat pentru NM că a doua zi după anunțarea interdicției, s-a ocupat de contestarea acțiunilor autorităților poloneze. Și deja peste o lună, a obținut vize speciale din partea guvernelor Germaniei, Belgiei, Franței, de asemenea, a reușit să intre, fără probleme, în Marea Britanie. „Acest lucru înseamnă că serviciile secrete ale acestor țări nu văd în persoana mea un pericol”, a spus ea.

„În prezent, eu sunt în Belgia”, a spus activista pentru NM. Ea a adăugat că fundația sa întreprinde toate măsurile, inclusiv la nivel internațional, pentru a exclude pe viitor utilizarea Sistemului Informatic Schengen pentru persecuții politice.

Fake nr. 3. „Serviciul de Securitate al Ucrainei a acuzat-o recent de trădare de patrie”.

Ce este adevărat?

Informația precum că „Serviciul de Securitate al Ucrainei a deschis un dosar pe numele Ludmilei Kozlovska” a apărut la începutul lunii octombrie, pe site-ul organizației neguvernamentale „Stopkor” din Ucraina.

Ce este neadevărat?

Informația „Stopkor” a fost negată imediat și de Fundația „Open Dialog”, și de Serghei Golovciak, anchetator al Serviciului de Securitate al Ucrainei , care investighează acest caz.

„Într-adevăr, investigația se desfășoară, însă nu în raport cu Ludmila Kozlovska, ci cu persoana care ar fi intrat în contact cu ea. [Kozlovska] nu este bănuită în acest caz, ea poate fi audiată doar în calitate de martor”, au comunicat surse din cadrul fundației.

De menționat că solicitarea ca numele lui Kozlovska să fie inclus în investigație a fost depusă la Serviciul de Securitate al Ucrainei de aceeași organizație „Stopkor”.

„Nu există acuzații la adresa mea din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei. Aceasta este o nouă provocare, răspândire a informațiilor false, cu scopul de a discredita organizația noastră și pe mine, de către persoane care, evident, acționează în interesele țărilor autoritare, cum ar fi Kazahstan, Moldova și Federația Rusă”, a spus Kozlovska pentru NM.

Fake nr. 4. „Fundația „Open Dialog” a obținut avizul negativ al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”.

Ce este adevărat?

Nimic.

Ce este neadevărat?

Informația precum că despre activitatea Fundației „Open Dialog” s-a discutat în cadrul unor „audieri sub egida OSCE în Varșovia” a fost preluată din comunicările apărute la sfârșitul lunii septembrie, în același grup de instituții de presă din Moldova, controlate sau loiale Partidului Democrat. (vezi  1, 2, 34  ș.a.)

„Reprezentanții câtorva organizații au condamnat activitatea de lobby a „Open Dialog”, legăturile acesteia cu infractori periculoși, precum și finanțarea netransparentă din surse dubioase”, se comunica în unul dintre reportaje.

„OSCE ne-a confirmat oficial că nu a fost nicio expertiză sau discuții în cadrul  ședințelor OSCE”, a comunicat Kozlovska.

NM deține o copie a răspunsului reprezentanței OSCE în Varșovia, care confirmă acest lucru.

La ce-i trebuie Partidului Democrat toate acestea?

Ludmila Kozlovska și Fundația „Open Dialog” au ajuns în centrul atenției în Moldova după ce la mijlocul lunii august, presa moldovenească, care este considerată apropiată Partidului Democrat, a comunicat despre deportarea ei din UE. În știrile scrise ca la indigo se afirma că Ludmila Kozlovska a fost expulzată din UE „din cauza legăturilor cu serviciile secrete ruse”.

În fiecare știre de acest gen se mai comunica și despre legăturile strânse ale Ludmilei Kozlovska cu opoziția pro-europeană moldovenească - partidele „Acțiune și Solidaritate” și „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Știrile erau însoțite de numeroase imagini. În acestea, Kozlovska apărea alături de liderii opoziției moldovenești Maia Sandu și Andrei Năstase și alți oponenți ai guvernării Moldovei - jurnalista Natalia Morari, avocata Ana Ursachi, ex-deputatul Alexandr Petkov, businessmanul Alexandru Machedon, ex-reprezentantul permanent al Moldovei în Consiliul Europei Alexei Tulbure.

În unele imagini apăreau și critici din străinătate ai democraților moldoveni și ai liderului acestora Vladimir Plahotniuc - eurodeputații români Cristian Preda, Siegfried Mureșan ș.a.

Din afirmațiile despre „legăturile lui Kozlovska cu serviciile secrete ruse” se trăgea o concluzie ambiguă precum că opoziția din Moldova și toți cei care critică guvernarea moldovenească, Partidul Democrat și liderul acestuia Vladimir Plahotniuc, lucrează pentru Moscova.

La începutul lunii octombrie, la propunerea deputaților PDM, parlamentul a format o comisie specială de anchetă. Acesteia i-a fost încredințată investigarea „circumstanțelor privind implicarea în treburile interne ale Moldovei a Fundației „Open Dialog” și a conducătoarei acesteia Ludmila Kozlovska”, de asemenea, verificarea implicării acestora în finanțarea partidelor de opoziție din Moldova. Pentru crearea comisiei, au votat doar reprezentanții majorității parlamentare.

Kozlovska consideră că partidul care se află la guvernare în Moldova încearcă să discrediteze organizația sa, pentru că ea susține adoptarea „Legii Magnițki” și includerea în lista sancțiunilor a liderului PDM Vladimir Plahotniuc. 

Autor: Irina Ivaschina

Партнерские ссылки