2ºC Chișinău
Miercuri 12 decembrie 2018

PDM propune ca obiectivul integrării europene să fie consfințit în Constituția Moldovei

Curtea Constituțională a aprobat, la 11 decembrie, proiectul de modificări la legea supremă, care consfințește cursul politicii externe al Moldovei – integrarea în Uniunea Europeană. Adoptarea acestuia este o întrebare aproape soluționată. NM răspunde la cele mai răspândite întrebări despre cum acest lucru a fost posibil, de ce acum, ce înseamnă aceasta și cine și de ce are nevoie de așa ceva.

Cine a propus modificarea constituției?

Partidul Democrat. Mai exact, liderul acestuia Vladimir Plahotniuc. În luna septembrie curent, Plahotniuc a spus că este necesară consfințirea cursului spre integrarea europeană în constituție, pentru ca Moldova să continue să se integreze în UE indiferent de cine va fi la guvernare în Moldova. Aceasta a fost o aluzie clară la Partidul Socialiștilor, care critică integrarea europeană.

Are PDM suficiente voturi pentru modificarea constituției?

Cel mai probabil, voturile vor fi găsite. În total, în parlament sunt 101 deputați. Pentru modificarea constituției, sunt necesare voturile a două treimi din parlamentari. Asta înseamnă 68 de deputați. În afară de democrații și „europenii populari” care fac parte din coaliție, pentru consfințirea în constituție a cursului european vor vota bineînțeles și partidele de dreapta – liberalii și liberal-democrații, care îi critică pe democrați și cu alte ocazii. Aceștia se poziționează ca fiind partide și mai „proeuropene”, de aceea ei nu au argumente pentru a nu susține inițiativa. În ansamblu, sub controlul partidelor de centru-dreapta sunt în prezent 70-71 de mandate. Este mai mult decât suficient pentru introducerea diferitelor modificări în constituție.

Igor Dodon și socialiștii au promis că vor bloca introducerea modificărilor. Vor reuși?

Nu. Așa cum s-a mai spus deja, 24 de deputați socialiști, chiar și împreună cu ce a mai rămas din fracțiunea comuniștilor, nu vor putea bloca adoptarea legilor simple și nici a celor constituționale. Nici președintele țării nu poate bloca nimic. Chiar dacă el va refuza să semneze legea adoptată de parlament, după adresarea la Curtea Constituțională, acest drept va fi atribuit președintelui parlamentului Andrian Candu. Această schemă deja a fost aplicată în cazul numirii noului ministru al apărării Eugen Sturza.

De unde se va forma majoritatea constituțională pentru modificarea legii supreme?

Este o istorie mai veche. Prezenta distribuire a forțelor în parlament este departe de cel pentru care au votat alegătorii. De la alegerile din anul 2014, fracțiunea Partidului Democrat a crescut aproape de trei ori din contul transfugilor din alte fracțiuni. Fracțiunile liberal-democraților și comuniștilor dimpotrivă, s-au micșorat de aproape trei ori. În parlament a apărut un nou grup, cel al „europenilor populari”, formată din deputați care au părăsit alte fracțiuni. Socialiștii au suferit pierderi minime, dar și ei au pierdut un deputat în folosul Partidului Democrat. În consecință, democrații și partenerii acestora controlează simpla majoritate, suficientă pentru susținerea guvernului și pentru adoptarea majorității deciziilor. Iar cu susținerea liberalilor și a liberal-democraților, ei pot adopta și legi constituționale.

Adică distribuirea actuală în parlament nu reflectă ceea pentru ce au votat alegătorii?

Aparent, în parlament sunt aceiași deputați, însă mulți dintre ei și-au schimbat apartenența de partid. Adesea, acest lucru se întâmpla în circumstanțe deosebit de dubioase. Unii aleși ai poporului vorbeau despre presiuni, amenințări, cumpărări. Important e că în anul 2014, oamenii au votat conform listelor de partid, adică pentru partide, programele și promisiunile acestora.  Indiscutabil, parlamentul ales în 2014, în componența sa inițială, nu ar fi susținut modificările constituției propuse astăzi. Mai ales socialiștii, care au primit atunci 25 de locuri în parlament și comuniștii, care aveau inițial 21 de deputați, se declarau și se declară împotriva introducerii în constituție a obiectivului privind integrarea europeană. În prezent, în componența fracțiunii democraților, de exemplu, se regăsesc 14 deputați aleși pe listele Partidului Comuniștilor. Nu-i exclus că la momentul votării proiectului, numărul acestora va mai crește. Și comuniștii aleși, deveniți democrați, vor vota pentru vectorul proeuropean în constituție.

Când va putea parlamentul să voteze pentru modificarea constituției?

Aproape de începutul verii din anul 2018. Acest lucru reiese din termenii stabiliți prin lege: proiectul de lege aprobat de Curtea Constituțională poate fi examinat nu mai devreme decât peste o jumătate de an de la prezentarea lui la CC. Deci, acest lucru se va întâmpla cel mai probabil la sfârșitul mandatului actualului parlament și în ajunul următoarelor alegeri parlamentare.

Să presupunem că la alegerile din 2018 vor câștiga socialiștii? Ce va fi atunci?

De fapt, pe aceasta și se mizează. Chiar dacă la alegerile din anul 2018 socialiștii vor fi în majoritate și vor forma guvernul, ei nu vor putea anula Acordul de Asociere cu UE, nu vor putea schimba cursul politicii externe și nici să înceapă, de exemplu, integrarea în Uniunea vamală, fără a anula decizia constituțională pe care dorește s-o implementeze actuala guvernare. Reieșind din sondajele și preferințele politice ale alegătorilor, socialiștii practic nu au șanse de a obține majoritatea parlamentară constituțională, mai ales conform sistemului electoral mixt. Adică ei nu vor putea schimba obiectivul privind cursul spre aderarea la UE. Iar oricare lege sau decizie a lor care contravine acestui curs va fi anulată de Curtea Constituțională ca fiind încălcare a constituției. Apropo, noua guvernare ipotetică nu va avea în curând posibilitatea să schimbe judecătorii de la CC. Înșiși judecătorii Curții Constituționale au făcut practic imposibilă schimbarea anticipată a completului de judecători, reducerea împuternicirilor CC sau influențarea în vreun fel a activității acestei instituții.

Integrarea europeană devine ideologie de stat a Moldovei?

Nu. Crearea ideologiei de stat este interzisă prin constituție. Teoretic, va fi posibilă schimbarea cursului politicii externe. Pur și simplu în practică va fi mult mai complicat de făcut acest lucru dacă va fi adoptat proiectul de lege al democraților. Se poate spune că democrații s-au folosit de conjunctura politică și de situația creată de ei, în care au luat sub control majoritatea locurilor în actualul parlament și controlează practic toate instituțiile statului. Și au complicat la maximum posibilitatea de a schimba puterea (cu ajutorul sistemului electoral mixt) și cursul politicii externe (utilizând modificările constituției propuse acum). Așa cum spun juriștii, nu există un castel juridic pe care omul nu l-ar putea deschide, pentru că tot el l-a inventat.

Ce cred despre toate acestea demnitarii din UE?

Uniunea Europeană încă nu și-a expus poziția oficială referitoare la inițiativa lui Plahotniuc de a introduce în constituția Moldovei cursul spre integrarea europeană. Însă până în prezent, partenerii externi reieșeau din faptul că introducerea modificărilor în legislație este un drept suveran al Moldovei și al autorităților ei. Dacă în parlamentul Moldovei se va găsi majoritatea constituțională, care va fi gata să voteze pentru aceasta, europenii nu vor avea ce să contrazică. Chiar și în pofida modalității în care a fost creată această majoritate și a scopurilor autorilor acestor inițiative.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки