Plahotniuc, în creștere. De ce ratingurile cresc doar la democrați

Ratingurile Partidului Democrat aflat la guvernare cresc stabil, în timp ce la concurenții acestuia fie scad, fie au înghețat. Acest lucru îl constată noul „Barometru al Opiniei Publice” (BOP), care a fost prezentat la 7 februarie, de către Institutul de Politici Publice. Cu toate acestea, alegerile actuale ar putea aduce o mulțime de surprize: experții consideră că mai mult de o jumătate din alegători își pot schimba opinia în favoarea anumitor candidați.

Cei trei și Șor în prag

Datele BOP denotă că, dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, pentru PSRM ar vota 20 la sută din respondenți (în luna noiembrie anul trecut – 23%), pentru blocul electoral ACUM – 11,7% (erau 12,4%), pentru Partidul Democrat – 9% (erau 7,6%), pentru Partidul „Șor” – 2,7% (erau 3%). Celelalte formațiuni, conform BOP, ar putea să acumuleze mai puțin de 2% la un prag electoral de 6%.

În același timp, 53,5% dintre respondenți au menționat că încă nu sunt deciși în ce prevește preferințele electorale. Numărul celor indeciși, potrivit datelor BOP, continuă să crească pe măsură ce se apropie ziua alegerilor. Conform „Barometrului” din luna noiembrie, cei indeciși constituiau 49% dintre cei chestionați. Iar și mai devreme cu o jumătate de an, în luna mai 2018, cota celor indeciși era puțin peste 1/3 dintre cei chestionați – 34%.

Potrivit ultimei ediții a BOP, vor participa cu siguranță la alegeri 48,3% dintre respondenți, 20,5% intenționează să participe, iar 13,5% încă se îndoiesc. Aproximativ 14% dintre respondenți au declarat că nu vor veni, cu siguranță, la secțiile de votare. Menționăm că cei care intenționează, cu siguranță, să voteze sunt cu 11% mai mulți comparativ cu luna noiembrie 2018.

Dacă e să ținem cont de respondenții deciși (aceste cifre sunt, de obicei, mult mai aproape de realitatea pe care o putem vedea după alegeri), șanse de a depăși pragul de 6%, în afară de socialiști, democrați și blocul ACUM, mai are și Partidul „Șor”.

Dacă s-ar ține cont doar de respondenții deciși (aceștia constituie 42,4% dintre participanții la sondaj, iar în noiembrie 2018 erau 51%), s-ar contura următoarea imagine: pentru PSRM ar vota 42,8% (erau 45,5%), pentru ACUM – 25% (erau 24,5%), pentru Partidul Democrat – 19,3% (erau 15%), pentru Partidul „Șor” – 5,8% (erau 5,9%). Astfel, partidul primarului de Orhei Ilan Șor ar mai avea nevoie de doar 0,2% pentru a depăși pragul electoral.

Reamintim că pe listele de partid vor fi aleși doar 50 de deputați. Cetățenii Moldovei vor trebui să aleagă alți 51 de deputați în circumscripțiile uninominale în care își au reședința.
Potrivit BOP, 35,5% dintre cei chestionați sunt gata să voteze pentru candidații din circumscripții, desemnați de către partide, 20% – pentru candidații independenți. Alți 44,4% dintre respondenți au recunoscut că le este greu să răspundă la această întrebare.

Dacă însă ar trebui să voteze și cei cărora deocamdată le este greu să aleagă, 26,1% dintre respondenți și-ar da votul pentru candidații din circumscripții desemnați de Partidul Socialiștilor, 16,1% – pentru candidații independenți, 13,8% – pentru candidații blocului ACUM, 12,3% – pentru candidații democraților, 10,1% – pentru candidații Partidului „Șor”, 5,9% – pentru candidații Partidului Comuniștilor.

Anti-ratingul partidelor, care pentru nimic în lume nu ar fi votate de către participanții la sondaj, ar fi condus de Partidul Democrat (32%). Acesta este urmat de Partidul Liberal (pentru acesta, cu siguranță nu ar vota 26,3%), Partidul „Șor” (24,3%), blocul electoral ACUM (22,3%), Partidul Comuniștilor (17,5%).

Coordonator, media-magnat și filantrop

În ultimele luni, Partidul Socialiștilor a pierdut câteva poziții din rating. Potrivit ediției din noiembrie a BOP, printre respondenții deciși ar fi gata să voteze pentru acest partid 45,5%. La sfârșitul lunii ianuarie, cota lor a scăzut cu aproape 3%.

Ratingul Partidului „Șor” a oscilat, în ultimul an, între 5,8-6% din voturi, dacă e să se țină cont doar de cei deciși pentru cine să voteze.

Unirea partidelor „Acțiune și Solidaritate” (PAS) și „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA) într-un bloc electoral unic – ACUM, le-a permis acestora să-și consolideze pozițiile și să obțină 25% din voturile celor deciși. Aceasta înseamnă un pic mai mult decât o simplă însumare a ratingurilor lor luate separat: în noiembrie, ratingul PAS a fost de 14,6%, iar cel al DA – 9,9%.
În ultimul an, câștigă în greutate, în mod stabil, democrații. Din luna mai anul trecut până în luna ianuarie curent, ratingul acestora a crescut cu 8,3%. Experții susțin că această creștere este favorizată de resursele administrative pe care le are partidul de la guvernare.

„Toate lucrurile bune sunt anunțate de liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. În consecință, tot ceea ce face guvernul este atribuit meritelor Partidului Democrat și personal lui Plahotniuc”, a menționat directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT) Igor Boțan. El a amintit de scrisorile pe care le-au primit mulți pensionari din Moldova: în acestea se comunica despre suplimentul la pensii, iar mai jos era semnătura – Vlad Plahotniuc.

„Această tehnologie influențează decizia cetățenilor”, a subliniat politologul. El consideră că Plahotniuc își asigură ratingul în calitate de „coordonator al coaliției, media-magnat și filantrop”.

În opinia expertului de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției Mariana Calughin, popularitatea în creștere a democraților este favorizată de ceea ce văd oamenii la televizor. Conform BOP, cel mai popular post de televiziune în Moldova este Prime, care face parte din holdingul media al lui Plahotniuc. Știrile acestei televiziuni sunt urmărite de 59 la sută dintre cei chestionați. Alți 16,9% dintre respondenți urmăresc Canal 2, 15,8% – Publika TV și 10,9% – Canal 3, toate acestea, la fel, sunt parte a holdingului media al liderului PDM.

Potrivit afirmațiilor lui Igor Boțan, cheltuielile PDM pentru campania electorală „sunt de sute de ori mai mari decât cele ale altor partide cu care, în rest, au șanse comparabile de a ajunge în parlament”.

Conform rezultatelor BOP, 22,9% dintre cei chestionați au comunicat că ei sau rudele lor au obținut materiale informative despre partide și candidați, 13% au spus că au mers la concertele organizate de partide, 8,2% au primit cadouri electorale și 7,3% au fost, în ultimul timp, la întâlnirile cu reprezentanții partidelor și cu candidații.

Rușine, tăcere și nesiguranță

Deși sunt rezultatele sondajelor, este destul de greu să se estimeze, cum anume va arăta parlamentul Moldovei după alegeri. Directorul Institutului de Politici Publice Arcadie Barbăroșie a menționat că în ultimii ani, în Moldova, „a scăzut simțitor numărul celor care interesați de politică”. La întrebarea BOP, știu respondenții, care partide participă la alegeri, 35% au răspuns „nu știu”.

Totodată, nu toți respondenții sunt siguri de faptul că nu-și vor schimba părerea despre partidele alese. 58,2 la sută dintre cei chestionați sunt absolut siguri, alți 30,3% sunt relativ siguri și 6,9% nu prea sunt siguri. Încă 1,6% dintre participanții la sondaj au spus că nu pot afirma că nu-și vor schimba părerea până la alegeri, iar 3% au recunoscut că le este greu să răspundă la această întrebare.

Sociologul Vasile Cantarji a menționat încă o eventuală sursă de „eroare” a sondajului. Conform observațiilor sale, în Moldova, este răspândit fenomenul „spirala tăcerii”. „Există o categorie a respondenților care, din diferite cauze, refuză să numească partidul pentru care votează, pentru că se simt incomod ori se sfiesc”, a precizat Cantarji.

Potrivit afirmațiilor sale, „victime” tradiționale ale spiralei tăcerii devin simpatizanții partidelor de stânga. Anume de aceea ratingul comuniștilor și cel al socialiștilor este foarte ușor de subestimat, consideră sociologul.

Cantarji mai spune că mulți nu doresc să spună deschis că vor vota pentru partidul de la guvernare (democrații) și pentru Partidul „Șor”. „Anume în cazul acestor formațiuni, noi ne putem aștepta că vor obține mai multe voturi decât arată sondajele”, a subliniat sociologul.

Nivelul imprevizibilității rezultatelor alegerilor este mărit și din cauza că 72,7 la sută din respondenți consideră că alegerile în Moldova nu pot fi numite libere și corecte. Și doar 35,2% din cei chestionați sunt de părere că unul sau mai multe partide le reprezintă interesele, 52,9% sunt siguri că nicio formațiune politică nu le reprezintă interesele.

Cei mai mulți dintre cei chestionați – 80,9% – sunt siguri de faptul că țara este guvernată în pofida voinței poporului.

Sondajul a fost efectuat în perioada 19 – 31 ianuarie 2019, cu participarea a 1224 de persoane, locuitori din diferite localități ale Moldovei. Marja de eroare constituie 3%.

Reamintim că alegerile parlamentare se vor desfășura conform sistemului electoral mixt: 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid și 51 – în circumscripții uninominale. Alegerile sunt stabilite pentru ziua de 24 februarie 2019.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки