11ºC Chișinău
Vineri 19 octombrie 2018

„Poziția noastră comună trebuie să fie mai activă și mai puternică”. Interviu NM cu premierul Ucrainei Vladimir Groisman

Chișinău va găzdui, în perioada 5-6 octombrie, întâlnirea șefilor de guvern ai statelor-membre GUAM – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Moldova. În ajunul vizitei la Chișinău, prim-ministrul Ucrainei Vladimir Groisman a vorbit într-un interviu pentru NM, cum GUAM se opune expansiunii ruse, ce știu serviciile speciale ucrainești despre atentatul asupra lui Vladimir Plahotniuc, legalitatea extrădării la Chișinău a lui Veaceslav Platon și ce trebuie să facă Igor Dodon pentru a fi primit la Kiev. Interviul a fost realizat în scris: NM a expediat întrebările și în același fel a primit răspunsurile.

„GUAM a fost creat ca centură de rezistență împotriva expansiunii ruse”

Mulți consideră că GUAM este o organizație moartă. Iar formatul Ucraina-Moldova-Georgia recent creat este o oarecare renaștere a acestei structuri pe fundament pro-european. Care este sensul menținerii GUAM?

Să ne amintim, cu ce scop a fost, de fapt, creat GUAM? Ca o centură de rezistență împotriva expansiunii ruse și o cale de alternativă în direcția Orient – Occident, nu-i așa? Și când eu zic „cale”, am în vedere nu doar transportul și logistica, ci și energetica, economia în general.

Cred că din punct de vedere economic, noi într-adevăr putem și trebuie să fim mai apropiați – prin implementarea regulilor privind comerțul liber în cadrul GUAM, printr-o colaborare economică mult mai strânsă, prin lansarea Asociației de cooperare în afaceri.

Eu am vorbit despre aceasta și anul trecut, la primul summit al organizației desfășurat la nivel de șefi de guvern. El a avut loc la Kiev. Voi vorbi despre aceasta și acum, la summitul din Chișinău. Astfel de întâlniri devin o tradiție bună.

Eu cred că poziția noastră comună – în sens regional – trebuie să fie mai activă și mai puternică. Mai ales că noi și așa avem o bază bună pentru dezvoltarea reciprocă. La sfârșitul anului trecut, cifra de afaceri a Ucrainei cu statele GUAM a crescut cu 52,4%. Și anul acesta, noi înregistrăm o dinamică pozitivă.

A început să funcționeze Acordul despre Zona de Comerț Liber dintre statele membre GUAM. Serviciile noastre vamale au pegătit pentru semnare Protocolul privind cooperarea în lupta contra infracțiunilor vamale în circulația mărfurilor cu transportul aerian. În perspectivă, noi sperăm să realizăm proiectul „Hub de comercializare digitală GUAM”, implementarea și recunoașterea reciprocă a semnăturilor digitale în activitatea vamei.

O altă inițiativă actuală este Acordul de Stabilire a Zonei de Comerț Liber dintre statele membre GUAM. Realizarea acestuia va permite completarea cu sens practic a ideii Coridorului de Transport GUAM. Pentru Ucraina, acesta este deosebit de important în contextul dezvoltării traseelor deja existente „Wiking”, „ZUBR”, precum și direcțiile spre Polonia. Iar în sens regional, un asemenea coridor ar putea deveni parte a inițiativei globale de construcție a Noului Drum al Mătăsii. Ucraina a fost și rămâne unul dintre centrele logistice pe traseul Occident – Orient. În interiorul țării, noi consolidăm an de an acest potențial: construim drumuri noi, creștem transparența frontierelor, propunem diferite forme de cooperare, chiar și localizarea producției orientată spre piețele țărilor din lumea a treia.

Imaginați-vă, ce efect poate fi obținut dacă ne-am uni eforturile? Sunt sigur că în acest sens, GUAM este o platformă care renaște și se dezvoltă, care poate să ne facă mai puternici. Și din punct de vedere economic, și din punct de vedere politic.

Moldova și Ucraina au implementat un control comun asupra punctelui de frontieră Cuciurgan. Se vorbea că până la sfârșitul anului, acesta se va extinde și asupra altor puncte de pe fragmentul transnistrean al frontierei. Se creează impresia că proiectul frânează. Este vreo mișcare în acest sens? Și când vor apărea punctele comune pe întregul perimetru?

În general, între țările noastre funcționează câteva zeci de puncte de control și șase dintre ele deja funcționează în regim de control general. Rezolvăm treptat problemele. Și în perspectivă, dorim să transferăm toate punctele de control în unul comun. Este comod pentru cetățeni și face parte din planurile noastre de formare a unui spațiu economic liber. Însă acest lucru necesită anumite soluții de procedură, tehnice și tehnologice.

De exemplu, trebuie să intensificăm cadrul legal, să identificăm posibilități de modernizare a infrastructurii punctelor de control: amenajare, dotare, unificarea bazelor de  date. Nu văd probleme serioase în acest sens. Totul este obiect al negocierilor corespunzătoare. Și în acest context, merită să menționăm rolul și susținerea importantă a Uniunii Europene și nemijlocit a Comisiei Europene, care ne susțin foarte mult în acest sens.

„Kievul așteaptă recunoașterea totală de către președintele Moldovei a integrității teritoriale a Ucrainei, incluzând Crimeea”

Cum apreciați nivelul actual al colaborării moldo-ucrainene și în general relațiile dintre Ucraina și Moldova?

Moldova intră în TOP-30 al partenerilor noștri comerciali și în TOP-20 al piețelor de perspectivă, determinate de strategia de stat de export pe perioada de până la 2021.

În prima jumătate de an, avem o cifră de afaceri de 538 milioane de dolari. Acesta este deja un indicator foarte important, însă putem să-l majorăm datorită comerțului cu metale colorate și negre, producție agricolă, textile. Un compartiment aparte în exportul nostru îl constituie energia electrică, tehnica pentru automobile. O atenție deosebită este acordată dezvoltării tranzitului și managementului integrat al frontierelor. În general, este un câmp larg de activitate.

De aproape doi ani deja, Kievul refuză să-l primească pe președintele Moldovei Igor Dodon. Acest lucru are vreo legătură cu declarațiile sale despre statutul Crimeii? Ce anume trebuie să facă pentru a relua dialogul la nivel de președinți?

Presupun că ar fi mai corect ca această întrebare ce ține de contacte diplomatice să fie discutată nemijlocit la nivelul președinților celor două state. Din câte știu, președintele Ucrainei Petro Poroșenko a dat un răspuns clar despre disponibilitatea unui dialog în condițiile în care președintele Republicii Moldova va recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei, incluzând Crimeea.

De la nivelul meu, pot menționa relațiile noastre foarte calde cu colegul moldovean – prim-ministrul Pavel Filip. Noi păstrăm mereu legătura. Am aprobat Foaia de parcurs în care sunt indicate toate problemele – și în economie, și în cooperarea vamală, și în ecologie, și în energetică. Avem planul colaborării și noi îl implementăm. De la aceasta, ambele țări vor avea doar de câștigat.

„În spatele atentatului asupra lui Plahotniuc stau serviciile speciale ale Rusiei” 

În Moldova, acum este în toi scandalul provocat de expulzarea în Turcia a șapte profesori ai liceelor moldo-turce, pe care guvernarea turcă îi acuză de legături cu Gulen. Din câte se știe, și la dvs. a fost un scandal cu implicarea profesorilor acestei rețele de licee. Autoritățile Turciei s-au adresat guvernului ucrainean cu asemenea demers? Și ce s-a întâmplat?

De această problemă se ocupă organele de drept ale celor două țări. Bineînțeles, în cadrul legislației în vigoare.

În anul 2017, s-a anunțat despre descoperirea încercării unui atentat asupra liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. De menționat că primele declarații au fost făcute de către partea ucraineană – acolo au și fost reținuți presupușii comanditari. Partea ucraineană a continuat investigațiile în acest caz? Sau de acest caz s-a ocupat doar Chișinăul?

Organele de drept ale Ucrainei și-au făcut meseria: în cadrul unei operațiuni speciale, au ajutat la descoperirea unei crime și au contribuit la reținerea acuzaților. Acest lucru a fost un exemplu al cooperării de succes ale organelor de drept din țările noastre. În timpul investigației s-a constatat că în spatele pregătirii crimei stau serviciile speciale ale celei de-a treia țări – Rusia.

Extrădarea fulgerătoare de către Kiev a omului de afaceri Veaceslav Platon autorităților moldovenești a provocat multe întrebări. Mulți au numit acest lucru o afacere politică bazată pe relațiile personale, de parteneriat, dintre Petro Poroșenko și Vladimir Plahotniuc. A fost influența acestor legături personale, despre care, apropo, a vorbit recent speakerul parlamentului Moldovei Andrian Candu? A fost aceasta o decizie legală?

Potrivit legislației ucrainene, problemele ce țin de extrădare sunt prerogativa directă a Procuraturii Generale care este absolut independentă.

„Niciun fel de decizii „în holuri” în problema Nistrului nu sunt discutate evitând partea moldovenească”

Este reală informația precum că purtați negocieri cu partenerii chinezi despre privatizarea, fie și parțială, a Centralei Hidroelectrice de acumulare prin pompare din Novodnistrovsk și că anume datorită investițiilor lor vor fi construite trei agregate ale CHEAP? Care va fi beneficiul investitorilor chinezi, ținând cont de faptul că între Moldova și Ucraina până în prezent nu sunt soluționate problemele ce țin de proprietăți, nu există înțelegeri despre arenda pe termen lung a teritoriului moldovenesc, care va fi inundat, nu sunt soluționate problemele ecologice? Ecologiștii vorbesc despre presiunea din partea Ucrainei asupra părții moldovenești. E adevărat?

Să explicăm situația. CHEAP intră în componența celei mai mari companii de stat de hidroregenerare „Ukrhydroenerho”. Această companie este corporatizată și este o societate pe acțiuni conform formei sale de proprietate. Însă nu este vorba despre privatizarea ei. Ca întreprindere de importanță strategică pentru economia țării, ea nu face parte din lista obiectelor expuse pentru vânzare. Și această normă este prevăzută în lege. În acest sens, nu se discută nici despre eventuale negocieri ce s-ar purta în sensul vânzării componentelor „Ukrhydroenerho”, cum ar fi CHEAP din Dnistrovsk.

Vreau să mai menționez că CHEAP din Dnistrovsk și nodul hidrologic din Dnistrovsk constituie o entitate de importanță ecologică foarte mare pentru regiune. Sarcina sa primordială este de a nu admite probleme ecologice, în special, inundarea teritoriilor. Producerea de energie electrică este un avantaj asociat. De aici, reiese încă un argument în favoarea spulberării miturilor despre vânzare.

Și anume în problemele ce țin de ecologie noi colaborăm fructuos cu Moldova. În luna septembrie curent, la Chișinău, a avut loc ședința Comisiei moldo-ucrainene privind utilizarea stabilă și protecția bazinului râului Nistru, în care experții noștri și cei internaționali au prezentat recomandări de utilizare complexă a nodului hidrologic. Acestea corespund celor mai bune practici mondiale și specifică un set întreg de indicatori: de exemplu, cantitatea de scurgere a apei. Recomandările se discută și după ce vor fi coordonate, le vom aproba la nivel guvernamental.

În ce privește finalizarea construcției blocurilor. Noi într-adevăr examinăm diferite posibilități de finanțare a lucrărilor. Se duc negocieri în câteva direcții – cu Banca Mondială, BERD, Banca Europeană de Investiții și câteva companii chineze. Însă vreau să vă asigur că niciun fel de decizii „în holuri” – evitând partea moldovenească – nu se discută.

Autor:

Партнерские ссылки