13ºC Chișinău
Joi 20 septembrie 2018

Procurorii au dreptul de a redeschide cauzele penale închise anterior

NM a aflat că procurorii au primit dreptul de a redeschide cauzele penale care au fost închise, dacă termenul de prescripție a acestora nu a expirat. Acum trei ani, Curtea Constituțională a recunsocut aceste prevederi ale legii ca fiind neconstituționale. Deputații însă le-au votat din nou, fără a se consulta cu societatea civilă și fără a le discuta în parlament. Experții consideră că astfel, autoritățile au primit un instrument legitim de presiune asupra politicienilor din opoziție.

NM a aflat de la avocați despre faptul că parlamentul a legitimat dreptul procurorilor de a redeschide cauzele penale închise. S-a constatat că parlamentul a adoptat aceste amendamente la Codul de procedură penală la 22 decembrie anul trecut, la ultima ședință din cadrul sesiunii de toamnă-iarnă. Și le-a adoptat fără ca acestea să fie discutate. Amendamentele au intrat în vigoare la 9 februarie curent.

De menționat că în versiunea inițială a proiectului de lege (aceasta a fost adoptată în prima lectură) era vorba doar despre modificările ce țineau de expertiza medico-legală. Modificarea ce se referă la extinderea drepturilor procurorilor a fost propusă de către deputatul democrat Igor Vremea, înainte de cea de-a doua lectură a proiectului de lege. Vremea a explicat necesitatea aprobării acestei modificări prin impasul juridic care s-a creat după decizia Curții Constituționale, care a recunoscut ca fiind neconstituționale prevederile art. 287 al Codului de Procedură Penală, care prevedeau dreptul procurorilor de a relua urmărirea penală.

Dacă anterior, în acest articol era vorba despre reluarea urmăririi penale în decurs de un an după încetarea acesteia, modificarea propusă de Igor Vremea presupune că procurorul poate relua urmărirea penală până la expirarea termenului de prescripție în acest caz. Adică, dacă termenul de prescripție este de 20 de ani, de exemplu, procurorul poate relua, în această perioadă, cauza penală.

În noua redacție aprobată de parlament, p. (1) al art. 287 al CPP arată astfel: „Reluarea urmăririi penale poate avea loc doar în termenul de prescripție a răspunderii penale pentru acțiunea respectivă, cu excepția cazului în care reluarea urmăririi penale este necesară pentru reabilitarea persoanei”.

Amintim că în anul 2015, Curtea Constituțională (CC), răspunzând la solicitarea Curții Supreme de Justiție, a recunoscut că art. 287 al CPP contravine art. 21 al Constituției, care prevede: „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal,în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale”.

Curtea Constituțională a menționat atunci că p. (1) al art. 287 îi oferă procurorului superior dreptul de a relua urmărirea penală în orice moment și în lipsa motivelor exacte, examinate în fiecare caz concret, ca fiind raționale. Acest lucru, în opinia CC, lasă persoana cauza căreia este închisă în situație de incertitudine pe un termen nedeterminat. Decizia CC a intrat în vigoare în ziua adoptării ei – la 14 mai 2015.

Vadim Vieru, avocat din cadrul Asociației Promo-Lex, a precizat pentru NM că după intrarea în vigoare a hotărârii Curții Constituționale, această prevedere a art. 287 al Codului de procedură penală și-a pierdut puterea. Cauza penală închisă putea fi reluată doar de judecătorul de urmărire penală.

În realitate însă această hotărâre a CC era ignorată. Astfel, în anul 2016, la ordinul procurorului general Eduard Harunjen, a fost reluată cauza penală cu o vechime de 19 ani împotriva avocatei Ana Ursachi. Ea a fost învinuită de complicitate la omor. Motiv pentru relurea cauzei a fost publicația unui videoblogger. Amintim că numele avocatei Ursachi a devenit cunoscut după ce ea a început să se implice în cazuri de anvergură („grupului Petrenco”, liderul „Partidului Nostru” Renato Usatâi, omul de afaceri Veaceslav Platon ș.a.) și să se declare deschis împotriva prim-vicepreședintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

În același an, 2016, la ordinul lui Eduard Harunjen, a fost reluată cauza penală prinvind învinuirea de escrocherie, închisă în anul 2013, împotriva lui Felix Grincu, deja fost membru al „Partidului Nostru”. Grincu s-a aflat sub arest timp de aproape un an, iar la 26 decembrie 2017, instanța de judecată a decis închiderea acestui dosar. Ce-i drept, pe atunci, Grincu era deja învinuit de încă două infracțiuni, inclusiv denunț fals. Pentru denunț fals, instanța l-a condamnat la șapte ani de închisoare.

Igor Vremea a propus modificări care au restabilit p. (1) al art. 287 al CPP, recunsocut anterior de către CC ca fiind neconstituțional. NM nu a reușit să afle ce l-a determinat pe deputatul democrat să introducă aceste modificări. El a răspuns la sunetul reporterului NM, însă a spus că se află la volan și a rugat să fie contactat mai târziu. Dar mai târziu, nici în acea zi, nici în următoarea, Igor Vremea nu a răspuns la apeluri. El nu a răspuns nici la sms-uri.

NM nu a reușit s-o apeleze nici pe Raisa Apolschi, șefa comsiei juridice a parlamentului, care a aprobat modificarea lui Igor Vremea. Și încercarea de a discuta cu Vasile Bolea, membru al acestei comisii din partea Partidului Socialiștilor, a fost fără succes.

La apelul NM a răspuns deputatul democrat Sergiu Sârbu, care la fel face parte din comisia juridică a parlamentului. El a spus că deocamdată nu poate oferi niciun ajutor în această problemă: el nu ține minte despre ce modificări este vorba.

Între timp, ex-președintele Curții Constituționake și actualul ministru al justiției Alexandru Tănase, la rugămintea NM de a comenta modificarea lui Igor Vremea în art. 287 al CPP aprobată de parlament, a spus că el are „o atitudine deosebit de negativă” față de aceasta.

Șeful Centrului de Resurse Juridice Vladislav Gribincea a comunicat pentru NM că nu înțelege „de ce au fost introduse aceste modificări, dacă acest lucru contravine hotărârii Curții Constituționale”. El a adăugat că deputații nu pot schimba ceva „conceptual” în proiectul de lege, dacă acest lucru nu este stipulat în varianta inițială.

Avocatul Asociației Promo-Lex Vadim Veru a menționat că parlamentul a votat aceste modificări netransparent și cu încălcarea procedurii, fără a consulta societatea civilă, ceea ce este prevăzut prin lege. „În legătură cu aceste modificări, nu s-au efectuat consultări cu nimeni”, a precizat Vieru. El a mai spus că prevederile art. 287 al CPP au fost o problemă de mai mult timp: „Acest articol era folosit dacă o persoană pleca în politică și dacă aceasta avea o cauză penală închisă, ea era reluată”. În opinia lui Vieru, dreptul procurorilor de a relua cauzele penale „se pot răsfrânge negativ asupra imparțialității justiției” și poate deveni instrument de presiune asupra politicienilor din opoziție.

Autor: Alexandra Batanova

Партнерские ссылки