Sâmbătă 16 decembrie 2017
$ 17.2229 20.372

Proiectul de lege privind modificarea denumirii limbii de stat a primit primul aviz negativ

Comisia parlamentară pentru drepturile omului a dat aviz negativ proiectului de lege privind modificarea în Constituție a denumirii limbii de stat din moldovenească în română. Din cei șase membri ai comisiei, care au fost prezenți la ședință, doar unul dintre autori — deputatul liberal Ion Apostol — a fost pentru limba română. Dezbaterile deputaților în privința denumirii limbii de stat au fost urmărite de reporterul NM Alexandra Batanova.

La ședința comisiei parlamentare pentru drepturile omului din 29 noiembrie a fost discutat proiectul de lege cu privire la schimbarea în Constituție a denumirii limbii de stat din moldovenească în română. La ședință au participat șase deputați din șapte: a lipsit deputatul Partidului Democrat Galina Balmoș.

Prezentând proiectul de lege, vicepreședintele comisiei, deputatul liberal Ion Apostol a invocat decizia Curții Constituționale (CC) privind Declarația de independență a Moldovei, în care limba de stat este numită română, „este parte a Constituției“. De asemenea, el a subliniat că modificările din Constituție puse în discuție poartă „un caracter tehnic“, iar decizia CC trebuie îndeplinită.

„Datoria noastră e să votăm acest proiect“, a declarat Apostol.

Secretarul comisiei, deputatul PCRM Maria Postoico i-a atras atenția lui Apostol asupra faptului că proiectul de lege cu privire la modificarea denumirii limbii poate fi examinat la ședința în plen a parlamentului nu mai devreme decât peste 6 luni de la înregistrare.

„În caz contrar, noi încălcăm stipularea Constituției. Acesta nu este un proiect tehnic, e vorba despre modificări serioase. Unde este scris că noi putem vota acum?“, a întrebat Postoico.

Apostol a contrazis-o, întreb întrebând unde este scris că nu se poate de votat. Potrivit lui, proiectul de lege a fost transmis comisiei de către biroul parlamentului, înseamnă că întrebările trebuie adresate biroului.

„Curtea Constituțională încalcă Constituția, acum și noi putem face același lucru?“, continua să întrebe deputatul PCRM.

Ion Apostol a declarat că nimeni nu este în drept să discute deciziile CC.

Președintele comisiei, deputatul Partidului Socialiștilor Vladimir Țurcan a fost de acord cu faptul că proiectul de lege privind modificarea denumirii limbii nu poate fi considerat tehnic.

„Dacă noi vorbim despre stat, popor și istoria Moldovei, trebuie să ținem cont de faptul că aici trăiesc mai multe națiuni și noi toți suntem poporul Moldovei, iar Constituția este legea supremă pentru toți și trebuie să ținem cont de opinia fiecăruia“, a menționat Țurcan.

Comentând inițiativa de a modifica denumirea limbii, comunista Inna Șupac a spus că cea mai mare problemă e faptul că Moldova este un stat capturat. „Mafia oligarhică a capturat și Curtea Constituțională, deciziile căreia se iau la comandă și noi știm cu toții de la cine vine această comandă“, a menționat Șupac. Ea consideră paradoxal faptul că proiectul de modificare în Constituție a denumirii limbii „a fost susținut și de cei care au avut de suferit din cauza acaparatorilor“.

Țurcan a declarat că și el este uimit de „vinegreta din deputați“, care au susținut acest proiect, ținând cont de faptul că majoritatea acestora au avut de suferit din cauza celor care stau în spatele proiectului. „Liberalii l-au votat din alte considerente, însă eu cred că acest proiect doar va continua să dezbine societatea“, a menționat șeful comisiei.

Șupac de asemenea și-a exprimat opinia precum că această inițiativă este îndreptată spre dezbinarea societății, iar fracțiunea PCRM din parlament „promovează sintagma limba moldovenească“, care este susținută de majoritatea populației Republicii Moldova.

Inna Șupac a declarat că dacă Apostol nu-i crede pe comuniști, poate lua cunoștință de rezultatele diverselor sondaje de opinie, care demonstrează cele spuse.

„Noi nu susținem aceste modificări și chemăm și alte partide să renunțe la ele“, a adăugat Șupac.

În replică, Apostol i-a mustrat pe deputați pentru lipsă de etică, deoarece, în opinia sa, reprezentanții altor etnii nu trebuie să dicteze în ce limbă să se vorbească în Moldova.

„Mă discriminați pe criterii etnice. Da, eu nu sunt moldoveancă, dar sunt cetățeancă a Moldovei și vorbesc limba moldovenească“, i-a răspuns Șupac.

În disputele cu colegii din comisie, Apostol a explicat de ce limba de stat în Moldova trebuie să se numească română și a declarat că limba găgăuză este, de fapt, limba turcă.

În dezbateri a intervenit deputatul socialist Fiodor Gagauz, care i-a explicat liberalului că limba găgăuză face parte din grupul de limbi turcice.

Făcând totalurile discuțiilor, președintele comisiei a subliniat că procedura proiectului de lege privind modificarea Constituției nu poate fi examinată mai devreme de luna iunie 2018 și a propus să se treacă la vot.

Din cei șase membri ai comisiei care au participat la ședință doar Apostol a susținut proiectul. Inna Șupac, Maria Postoico, Fiodor Gagauz, Grigore Novac și Vladimir Țurcan au votat împotrivă.

Proiectul de lege privind modificarea în Constituție a denumirii limbii de stat din moldovenească în română a primit deja avizul pozitiv al comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media și al comisiei pentru securitate, apărare și ordine publică.

Potrivit legislației în vigoare, proiectul de lege privind modificarea în Constituție a denumirii limbii de stat poate fi examinat la ședința în plen a parlamentului doar peste o jumătate de an de la momentul înregistrării documentului în parlament. Pentru ca un asemenea proiect de lege să fie adoptat, el trebuie să fie votat de două treimi din deputați, adică de 68 de aleși ai poporului.

Alexandra Batanova

Партнерские ссылки