6.71ºC Chișinău
Luni 25 martie 2019

„Pustiul Ștefăniță”. Cum a fost discutat la Chișinău proiectul de renovare a Grădinii publice „Ștefan cel Mare”. Reportaj NM

Proiectul de renovare a parcului central din Chișinău, care a fost publicat pe rețelele sociale de către Ion Ștefăniță, șeful Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a provocat o discuții aprinse printre chișinăuieni. Proiectul a fot numit „reparație euro”, „amenajarea teritoriului din jurul unui coteț cu zece etaje”, iar instituția lui Ștefăniță a fost redenumită în „agenția pentru lichidarea monumentelor” și i-au sugerat să experimenteze în altă parte. După aceasta, agenția a decis să inițieze audieri publice despre proiect. Cum chișinăuienii și-au apărat parcul, dar nu au găsit limbaj comun cu inițiatorii „revitalizării” acestuia, aflați în reportajul NM.

„Imagini amuzante”

Ion Ștefăniță a anunțat despre organizarea la 13 februarie a audierilor publice pe pagina sa de Facebook, cu o zi înaintea evenimentului. La începutul audierilor, în oficiul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor erau patru persoane, printre care și Ștefăniță.

newsmaker.md/rus/novosti/kak-agentstvo-inspektirovaniya-i-restavratsii-pamyatnikov-predlagaet-obnovit-park-41687

Prima prezentare a proiectului a fost succintă. Ștefăniță a spus că aceasta este doar „o schiță a proiectului de revitalizare” a parcului central (în urbanism, revitalizare înseamnă proces de recreare și înviorare a spațiului urban). Ștefăniță a subliniat că prima publicare a proiectului pe rețelele sociale a fost în luna noiembrie 2018 și atunci nu a provocat astfel de critici, așa cum s-a întâmplat acum câteva zile.

1 of 4

Potrivit lui Ștefăniță, împreună cu autorii proiectului, el dorește renovarea imaginii parcului, apropiată de cea care a fost la începutul secolului XIX, când abia a fost construit. Pentru aceasta, se propune demolarea câtorva alei, care au apărut aici în perioada sovietică, pentru a restabili planificarea anterioară, precum și adăugarea bordurilor. De asemenea, proiectul presupune și apariția unor elemente noi. De exemplu, două havuzuri „uscate”. Ștefăniță a dat asigurări că la elaborarea proiectului, el, „împreună cu arhitecții, a studiat datele din arhivă” și istoria parcului.

newsmaker.md/rus/novosti/proekt-obustroystva-territorii-vokrug-desyatietazhnogo-kuryatnika-kak-v-sotssetyah-41706

Arheologul Mark Tkaciuk, doctor în istorie, a venit la audierile proiectului și a explicat din start că nu dorește „să discute proiectul din punct de vedere subiectiv”și să decidă, unde vor fi instalate monumentele și havuzurile. Tkaciuk a menționat că, potrivit standardelor internaționale în domeniul restaurării și conservării, orice proiect de modificare a unui monument trebuie să fie precedat de o cercetare științifică a obiectului cu participarea istoricilor din oraș, a arheologilor, botaniștilor, pedologilor și a altor specialiști. Despre aceasta se spune, de exemplu, în Carta de la Florența din anul 1981 privitor la grădinile istorice.

1 of 2

„Până a apărea imaginile amuzante, trebuie să fie un raport științific al specialiștilor calificați”, a spus Tkaciuk, menționând că un asemenea document nu poate fi elaborat doar de agenție. Anume de aceea, susține el, „acum nu avem despre ce discuta”, iar proiectul prezentat nu este altceva decât niște „imagini amuzante, desenate de viitorii designeri”. 

Tkaciuk a mai menționat că în prezent, în legislația moldovenească despre patrimoniu nu există termenul „revitalizare”. Și și-a exprimat speranța că cercetarea științifică totuși va fi efectuată, altfel, în locul parcului, chișinăuienii se vor alege cu „pustiul Ștefăniță”.

1 of 2

În replică, Ștefăniță a promis că nu va face nimic „fără a se consulta cu specialiștii”, iar proiectul „va trece neapărat prin Consiliul național al monumentelor istorice” din care face parte. Despre o cercetare amplă, șeful agenției așa și nu a spus nimic.

În opinia lui Tkaciuk, continuarea discuțiilor nu are sens și a părăsit audierile.

„Ca în Europa”

40 de minute mai târziu, la audieri au venit autorii proiectului și câțiva chișinăuieni. Autori ai proiectului sunt patru arhitecți tineri, proaspeți absolvenți ai Universității Tehnice a Moldovei.

Odată cu apariția lor, Ștefăniță a inițiat o nouă rundă de discuții: „Trebuie să discutăm toți împreună, așa ca în Europa, ca în Franța. În oraș au rămas doi-trei oameni care doresc să facă ceva bun pentru el”. El a menționat că autorii proiectului l-au elaborat absolut gratuit și acesta a fost un adevărat „altruism din partea lor”.

Răspunzând la întrebările NM, de ce un proiect atât de important din punct de vedere istoric pentru Chișinău a fost elaborat în bază de voluntariat și cum au fost selectați pentru aceasta arhitecții, Ștefăniță s-a referit la experiența cunoscutului primar al Chișinăului de la sfârșitul secolului XIX Carol Schmidt. El a reamintit că atunci, pentru construcția gardului în jurul parcului și pentru instalarea bustului lui Alexandr Pușkin, orășenii au adunat bani, mână de la mână.

Ștefăniță consideră că o asemenea atitudine față de reorganizarea orașului trebuie să fie și acum în Chișinău: prin contribuția personală a locuitorilor orașului. În opinia sa, trebuie să demonstreze că sunt „adevărați patrioți” și oamenii de afaceri, care se pot implica în proiecte de importanță socială.

1 of 2

De ce și cum a fost ales anume acest proiect pentru reconstrucția parcului, Ștefăniță nu a răspuns.

Iar autorii proiectului au dat asigurări, în cadrul prezentării, că doresc să păstreze principalele locuri pitorești ale parcului și „să facă ordine în geometria acestuia”. „Prima noastră regulă a fost – nu dăuna”, a subliniat arhitectul Natalia Vintilova. Anume de aceea am decis să păstrăm în proiect axele de compoziție ale parcului, a precizat ea. Natalia a mai spus că prin demolarea câtorva alei târzii, autorii proiectului spră să mărească suprafața spațiilor verzi cu 5-10%.

1 of 2

Autorii proiectului au mai spus că ei planifică să paveze cărările cu granit, să ilumineze toate havuzurile și câțiva arbori, să instaleze pe Aleea clasicilor felinare mici, moderne, să amenajeze peluzele, să instaleze bănci noi, din beton și lemn, precum și copii ale vechilor felinare și noi coșuri de gunoi.

„Proiectul reparației euro”

Inginerul tehnolog, care s-a prezentat cu numele Vladimir, participant la prezentare, a lăudat proiectul, în ansamblu, însă a menționat că ideea de a instala havuzuri uscate are nevoie de o elaborare mult mai detaliată. „Pentru două astfel de havuzuri, sunt necesare cel puțin 16 panouri electrice, însă eu nu văd unde ar putea fi instalate”, a menționat inginerul. La fel, el a subliniat că în parc trebuie păstrate la maximum „toate valorile istorice”, iar asemenea proiecte, mai devreme, în Moldova, nici nu au fost realizate.

Ștefăniță a răspuns printr-o întrebare: „Dar coșurile de gunoi din parc vă plac? Nu? Iată!”. Și a adăugat că acestea trebuie înlocuite, pentru că actualele havuzuri din parc sunt în proces de reparație.

Arhitectul peisagist Anatol Pânzaru, la fel ca și Tkaciuk, mai devreme, a subliniat că „o asemenea acțiune trebuie începută cu o analiză istorică”. Potrivit afirmațiilor sale, încă de la întemeierea sa, în anul 1816, parcul a trecut prin opt etape de transformări și cel puțin prin trei reconstrucții totale. „Și ce luăm noi atunci, ca bază și de ce anume aceasta?”, s-a întrebat arhitectul.

Potrivit lui, unele cărări au apărut în parc din principiul „merg ca turma de oi”, adică au fost amenajate în așa fel, ca oamenii să poată merge pe calea cea mai scurtă. Să le lăsăm așa sau nu – este o întrebare aparte, a menționat Pânzaru. El a mai adăugat că în parc cresc peste 500 de specii de plante și unele dintre ele nu se găsesc nici chiar la Grădina Botanică. Dar din lipsă de specialiști, inventarierea lor nu s-a făcut de mult. „Însă acestea nu pot fi pur și simplu smulse și strămutate. […] Fără o analiză peisagistică noi nu avem dreptul să ne atingem de ceva”, a spus arhitectul.

El a mai menționat că nu se poate face pur și simplu o reparație în parc, cu utilizarea materialelor moderne. „Nu vă supărați, dar acesta este un proiect al unei reparații capitale, reparații euro”, a spus Pânzaru. Și a adăugat: „Scumpii mei, o asemenea intervenție este interzisă prin lege”.

Comentând detaliile proiectului, el a menționat că havuzurile uscate care sunt propuse vor transforma parcul creat pentru odihnă într-un „parc de distracții”. Iluminarea arborilor, în opinia sa, va speria păsările, iar peluzele, „bune pentru grădinile umbrite și pentru a fi călcate în picioare, costă o groază de bani”. Arhitectul a mai spus că nu susține proiectul în varianta actuală.

În replică la critica acestuia, Ștefăniță a întrebat din nou: „Dar dvs. vă plac coșurile de gunoi din parc?”. Iar după aceasta, i-a propus lui Pânzaru să se înscrie într-un „grup de lucru” pentru perfecționarea acestui proiect. Pânzaru a refuzat.

1 of 6

Arhitectul Vladimir Dubasov și-a început comentariul cu ideea că până la elaborarea proiectului, în parc trebuie să fie efectuată o cercetare dendrologică. „Mai devreme, acesta era un parc pentru plimbări, însă acum este o zonă de tranzit, unde nimeni nu se reține. […] Cum să fie restabilită funcția de agrement a parcului? În proiect, acest lucru nu este menționat”, a spus Dubasov. El este sigur că pentru elaborarea unui proiect complet, este nevoie de o concepție clară și o viziune a celor necesare pentru acest parc. „Acesta este un proiect al reparației capitale a parcului. […] Și apropo, în lege într-adevăr nu există cuvântul „revitalizare””, a concluzionat Dubasov.

Arhitectul și cofondatorul Centrului de Urbanism Andrei Vatamaniuc s-a alăturat colegilor săi și a spus că pentru restaurarea parcului trebuie efectuate cercetări. El a subliniat că pentru a nu depăși cadrul legal în acest proiect, trebuie „să facem cinci pași în urmă” și să povestim public despre toate etapele de elaborare. „Altfel, toate invitațiile la discuții nu-și au rostul”, consideră arhitectul.

Pânzaru a adăugat că deocamdată, proiectul echipei de arhitecți poate fi comparată cu „un proiect de licență” al studenților, însă parcul central este o structură complexă, asemănătoare cu un cub Rubik. „Oricât ai roti, totul se schimbă”, a precizat arhitectul.

După aceasta, Ștefăniță a anunțat audierile închise, mulțumindu-le tuturor pentru discuții și a îndemnat din nou „să facem ceva frumos la noi acasă”. El a spis că va asculta doar „critica argumentată” și va perfecționa actualul proiect. El i-a invitat pe toți cei prezenți în grupul de lucru. Despre ampla cercetare despre care s-a amintit anterior, așa și nu a spus nimic.

newsmaker.md/rus/novosti/gospodstvuyushchaya-vysotka-chto-hotyat-postroit-na-meste-kafe-guguta-v-tsentralno-37809

Menționăm că eventuala reorganizare a aleilor și a havuzurilor nu este unica transformare care ar putea avea loc în timpul apropiat în parcul central din Chișinău.

Pe locul cafenelei pentru copii Guguță va fi construit un business-centru cu 10 etaje. În luna iulie 2018, proiectul acestuia a fost aprobat  de Consiliul național al monumentelor istorice de pe lângă Ministerul Culturii, din care face parte Ștefăniță. Cu toate acestea, lucrările încă nu au demarat.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки