-3ºC Chișinău
Joi 24 ianuarie 2019

Regimul hibrid prinde la puteri. De ce Moldova a căzut în ratingul Democracy Index 2018

Moldova s-a clasat pe locul 79 în ratingul mondial de dezvoltare a democrației Democracy Index 2018, care este întocmit anual de experții publicației EconomistIntelligenceUnit. În ultimul an, în Moldova a scăzut simțitor un indice – „asigurarea procesului electoral și a pluralismului politic”, din care cauză țara noastră a coborât cu o poziție în rating și și-a menținut statutul de țară cu „regim hibrid”.

În ultimul an, Moldova a coborât cu o poziție în Democracy Index și a ajuns pe locul 79 din 167 de țări ale lumii, acumulând 5,85 de puncte (comparativ cu 5,94, din anul precedent). Ea și-a menținut statutul de țară cu „regim hibrid” de guvernare.

Scăderea ratingului Moldovei este cauzată de schimbarea unui indice – „asigurarea procesului electoral și a pluralismului politic”. În anul 2018, acest indice a scăzut de la 7,5 până la 7,08 puncte. Amintim că în luna iunie, instanța de judecată a anulat rezultatele alegerilor primarului de Chișinău, la care a câștigat liderul partidului de opoziție Platforma „Demnitate și Adevăr” (DA) Andrei Năstase.

În ce privește alte criterii, experții consideră că situația din Moldova a rămas aceeași. Ei au menționat că cele mai bune rezultate au fost obținute la categoriile „respectarea libertăților civile” (7,06) și „participarea politică” (6,11). Cele mai rele – la categoriile „activitatea guvernamentală” (4,6) și „cultura politică” (4,38).

Reamintim că anul trecut, Moldova a ajuns, pentru prima dată, printre țările cu „regim hibrid” de guvernare. Autorii ratingului atribuie acestei categorii statele în care alegerile au loc cu încălcări grave și nu pot fi considerate libere și corecte, iar guvernarea pune presiune pe partidele de opoziție. De asemenea, în aceste țări este răspândită corupția, o societate civilă slabă, sunt intimidați jurnaliștii și nu se respectă supremația legii.

Din anul 2006, când a fost întocmit pentru prima oară Democracy Index, indicii din Moldova s-au îmbunătățit nesemnificativ doar o singură dată – în anul 2015. În rest, aceștia se înrăutățeau în mod constant.

Moldova este una dintre cele nouă țări est-europene cu „regim hibrid”. În această categorie se mai regăsesc Albania, Macedonia, Muntenegru, Ucraina, Georgia, Kârgâzstan, Armenia și Bosnia și Herțegovina. De menționat că în nicio țară din Europa de Est nu există „democrație deplină”.

 „Europa de Est este o regiune care și-a înrăutățit cel mai mult indicii în toată perioada de când se întocmește Democracy Index, care a fost lansat în anul 2006. După aceasta urmează Europa de Vest, ceea ce demonstrează că în ultimele decenii, boala democrației s-a resimțit cel mai mult în Europa”, menționează autorii studiului.

Primele locuri în clasamentul global, la fel ca și în anul trecut, l-au ocupat Norvegia, Islanda și Suedia. În total, sunt considerate „democrate pe deplin” 20 de state ale lumii. La fel ca și anul trecut, doar 4,5 la sută din populația planetei trăiesc astăzi în „democrații depline”.

În șirul celor 55 de țări cu „democrație deficientă” au intrat SUA, România, Polonia, Lituania, Letonia, Japonia, Italia, Franța ș.a.

Printre cele 39 de state cu „regim hibrid”, pe lângă Moldova și vecinii săi est-europeni sunt Irak, Turcia, Pakistan, Kenya, Uganda, Thailanda, Fiji ș.a.

Ratingul este încheiat de 53 de țări cu „regim autoritar” de guvernare. Printre acestea – Rusia, Belarus, Tadjikistan, Emiratele Arabe Unite, Iran. Ultimele locuri din rating, la fel ca și anul trecut, au fost ocupate de Kongo, Siria și Coreea de Nord.

La întocmirea ratingului, se ține cont de 60 de diferiți indici, divizați în cinci categorii: alegeri și pluralism, libertăți civice, activitatea guvernamentală, angajamentul politic al populației și cultura politică. Pentru prima dată, index-ul a fost întocmit în anul 2006. 

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки