Retrospectiva celor mai răsunătoare dosare penale și sentințe din anul 2017
Se pare că anul 2017 a fost mult mai bogat în dosare penale și sentințe răsunătoare decât 2016. Este suficient să amintim cazurile lui Veaceslav Platon și Ilan Șor ce țin de furtul miliardului, cazul „grupului Petrenco", recunoscut în Occident ca fiind politic, precum și dosarele de corupție ale conducătorilor din primăria Chișinăului, inclusiv cel al lui Dorin Chirtoacă. NM a decis să prezinte o retrospectivă a acestor procese, incluzându-le în „Cauze penale" – relatări concise și pe înțelesul tuturor.
Veaceslav Platon
1
în cazul furtului miliardului din sistemul bancar al țării. Platon a fost arestat la Kiev, în luna iulie 2016. El a fost cercetat în două cauze deschise în anul 2015 și comasate în anul 2016 în unul singur. În luna august 2016, el a fost extrădat Moldovei de către Ucraina.
Statutul: Condamnat
Procuratura Antirocupție l-a învinuit pe omul de afaceri Veaceslav Platon de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari
Detalii:
La 20 aprilie 2017, judecătorii Vitalie Budeci, Victor Boico și Elena Cojocari l-au condamnat pe Platon la 18 ani de privațiune de libertate în baza art. 190 și 243 ale Codului penal al RM (escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani). În afară de privațiune de libertate, judecata a decis colectarea de la Veaceslav Platon a 869,2 milioane de lei în favoarea Banca de Economii din contul averii care îi aparține.

Procesul împotriva lui Platon s-a desfășurat cu ușile închise. Din închisoare, unde Platon s-a aflat în arest preventiv, el a fost însoțit la judecătorie de către zece colaboratori ai Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera". Platon nu a participat la proces: judecătorii l-au eliminat din cauza nerespectării ordinii ședințelor de judecată.

Poziția învinuitului:
Veaceslav Platon a negat în repetate rânduri învinuirile și a susținut că arestarea lui a fost inițiată de liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Platon l-a învinuit pe acesta și de furtul banilor din trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. De asemenea, el a declarat de nenumărate ori că procesul împotriva sa se desfășoară cu multiple încălcări, iar judecătorii au primit indicații de a-l judeca cât mai repede posibil. Platon a contestat sentința la Curtea de Apel (CA), iar când procesul a început la CA, el și avocații săi au declarat că drepturile lui Veaceslav Platon sunt încălcate din nou. Ședințele CA de asemenea se organizează în regim închis.

Martorul principal: Martorul principal al învinuirii în cazul lui Platon a fost primarul de Orhei Ilan Șor.

Ilan Șor
2
El a fost reținut la 22 iunie 2016 și a fost plasat în arest preventiv în izolatorul CNA. La 22 iulie 2016, el a depus mărturii împotriva lui Veaceslav Platon, iar peste două săptămâni, a fost transferat în arest la domiciliu.
Statutul: Condamnat
Procuratura Anticorupție l-a învinuit pe Ilan Șor de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Detalii:

La 21 iunie 2017, judecătorul Andrei Nicula l-a condamnat pe Ilan Șor la 7,5 ani privațiune de libertate pentru cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Procuratura a cerut pentru Șor 19 ani de închisoare cu privarea dreptului de a ocupa funcții în sfera financiară timp de cinci ani. Judecătorul Andrei Niculcea a recalificat acuzația: în loc de escrocherie în proporții deosebit de mari, Șor a fost acuzat de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere. Și dacă primul articol prevede o pedeapsă de la 8 până la 15 ani, cel de-al doilea – amendă de la 1350 până la 2350 de unități convenționale sau privațiune de libertate pe un termen de până la trei ani. De asemenea, judecata i-a schimbat lui Șor pedeapsa – arestul la domiciliu a fost înlocuit cu controlul judiciar, după care Șor a revenit la primăria Orheiului, pe care o conduce din anul 2015. Procedul de judecată împotriva lui Ilan Șor a fost cu ușile închise, iar la anunțarea sentinței el nu s-a prezentat.

Poziția învinuitului:

Iulian Balan, avocatul lui Șor, a declarat că clientul său consideră că e vorba despre un caz politic. Iar cu o zi înainte de anunțarea sentinței, când procurorul a cerut să fie condamnat la 19 ani de închisoare, Șor a spus că doar datorită lui au fost condamnați ex-premierul Vladimir Filat și omul de afaceri Veaceslav Platon. Șor a contestat sentința la Curtea de Apel, însă examinarea cazului la CA așa și nu a demarat. Toate materialele se află până în prezent la judecătoria Buiucani, la judecătorul Andrei Niculcea. Acesta a explicat că nicidecum nu pot traduce acuzația în limba rusă, ca Șor să poată lua cunoștință de ea.

Principalul martor al învinuirii: Nu se știe cine a fost martor în instanță împotriva lui Șor. Detaliile procesului nu vor fi făcute publice până când nu va fi anunțată sentința lui Șor.
Chiril Lucinschi
3
Procuratura Anticorupție îl învinuiește pe ex-deputatul parlamentului Chiril Lucinschi de faptul că fiind administrator și beneficiar al companiilor Toast Delux SRL și IPA International Project Agency, a spălat bani prin offshore. De asemenea, Lucinschi este învinuit de faptul că nu a indicat în declarația de venit faptul că este proprietarul companiei care figurează în cazul despre frauda bancară.
Statutul: Audieri judiciare
Detalii:

Instanța l-a audiat ca martor pe șeful Unibank, contabilul uneia dintre companiile lui Lucinschi Radu Guțu. Până în anul 2013, la rugămintea lui Lucinschi, acesta coordona corespondența companiei IPA International Project, înregistrată în Lichtenstein, iar în anul 2013, la fel, la rugămintea lui Lucinschi, a devenit proprietar formal al companiei. Anterior, Radu Guțu a fost învinuit conform acelorași articole ca și Lucinschi, însă mai târziu, statutul său în acest caz s-a schimbat: el a devenit martor.

Răspunzând la întrebările instanței, Guțu a declarat că el nu deținea informații despre proveniența ilegală a mijloaceor care ajungeau pe conturile IPA International Project. În învinuirea înaintată lui Chiril Lucinschi de către procuratură se spune că „Lucinschi trebuia să știe despre proveniența ilegală a mijloacelor" care veneau pe conturile companiei IPA International Project.

Și avocații, și Lucinschi au atras atenția anchetei și a instanței asupra faptului că Lucinschi, la fel ca și Guțu, nu puteau ști despre proveniența ilegală a mijloacelor care veneau de la companiile „grupului Șor".

De asemenea, Guțu a anunțat că el și-a demonstrat nevinovăția oferind procuraturii toată informația de care dispunea. La ședințele preliminare ale instanței Chiril Lucinschi la fel spunea că a oferit procurorilor informația care demonstrează nevinovăția sa. Însă statutul procesual al lui Lucinschi în acest caz nu a fost modificat.

Chiril Lucinschi a fost reținut la 25 mai. De la 27 mai, el se află în arest la domiciliu.

Poziția învinuitului:

Chiril Lucinschi a declarat de nenumărate ori că este nevinovat și companiile sale nu s-au ocupat cu spălarea banilor. El insistă asupra faptului că în cazul său nu sunt credite neasigurate și că a restituit toate datoriile. De asemenea, el este mirat de apariția în cazul său a Banca de Economii cu care, potrivit lui, nu are nicio legătură.

Potrivit lui Lucinschi, unul dintre episoadele dosarului său ține de faptul că a investit în afacerile unei persoane oarecare (ulterior s-a constatat că era vorba despre Ilan Șor) care avea datorii. „Am convenit că din investițiile mele trebuie să fie achitată datoria care s-a format în condiții de „force majeure". Și acum mă întreb: în ce constă vina mea, cum puteam să știu despre proveniența banilor care îmi erau restituiți? În această cauză penală eu nu știu de ce sunt învinuit", a spus ex-deputatul.

Martorul principal al învinuirii: Ilan Șor. El rămâne și ultimul martor al învinuirii care urmează să fie audiat de către instanță. Audierea lui Șor în judecată va avea loc la 15 ianuarie 2018 și se va desfășura cu ușile închise.

„Grupul Petrenco"
4
La 28 iunie 2017, judecătoria sectorului Râșcani l-a condamnat pe Grigore Petrenco la 4,5 ani de privațiune de libertate cu suspendare și amendă de 400 u.c. (20 mii de lei) pentru organizarea dezordinelor în masă (art. 285 CP). De asemenea, judecata i-a interzis lui Petrenco să părăsească teritoriul Moldovei. Cu termene cu suspendare de la 3 până la 4,5 ani și amenzi s-au ales și alți membri ai „grupului Petrenco" – Mihail Amerberg, Pavel Grigorciuc, Alexandr Roșco, Vladimir Jurat, Andrei Druzi și Oleg Buznea. Ei au contestat sentința la Curtea de Apel, însă examinarea cazului încă nici nu a început.
Statutul: Condamnați
Detalii:
Petrenco și șase colegi de-ai săi au fost reținuți la 6 septembrie 2015, în timpul acțiunilor de protest din fața Procuraturii Generale, după ce între unii participanți ai acțiunii și organele de forță au avut loc altercații. După jumătate de an de închisoare și două luni de arest la domiciliu, membrii „grupului Petrenco" au fost eliberați sub control judiciar, însă cu câteva interdicții, inclusiv cea de a participa la acțiuni de protest.

Reprezentanții Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, guvernul Germaniei și Departamentul de Stat al SUA au recunoscut membrii „grupului Petrenco" ca fiind deținuți politici. Unul dintre învinuiți în acest dosar, Serghei Ivanciuc, a declarat în cursul procesului că procurorul Nicu Șendrea l-a impus să depună mărturii împotriva lui Grigore Petrenco.

În declarația lui Ivanciuc (copia acesteia este în posesia NM) este scris că procurorul Nicu Șendrea „l-a chemat la discuții" în luna octombrie 2015. Atunci, Invanciuc se afla în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din Chișinău, fiind învinuit de mercenariat (art. 141 CP al RM). „El mi-a spus că dacă vreau să-mi văd soția și copiii și dacă vreau să mă aleg doar cu un termen cu suspendare, la judecată trebuie să depun mărturii împotriva lui Grigore Petrenco", a scris Ivanciuc. El a recunoscut că a acceptat „înțelegerea". Drept urmare, el a fost transferat în arest la domiciliu, iar mai târziu a fost eliberat cu interdicția de a părăsi localitatea. În paralel, dosarul său a fost atașat dosarului „grupului Petrenco". În schimb, potrivit versiunii lui Ivanciuc, el trebuia să declare la judecată că în ajunul protestului organizat la 6 septembrie 2015, Petrenco l-a atras „pentru că are experiență de luptă, cu scopul de a organiza dezordini în masă lângă Procuratura Generală".

Poziția învinuiților:

Pe tot parcursul procesului de judecată, Petrenco, Grigorciuc, Roșco, Druzi și Buznea au negat că i-ar fi atacat pe polițiști, susținând viceversa. „M-au târât cu fața de pământ, iar pe urmă, ca pe o cârpă, m-au aruncat în autodubă", a povestit Buznea despre reținerea sa.

„Polițiștii îmi țineau picioarele în aer și mă băteau în burtă, apoi m-au târât la Procuratura Generală și m-au forțat să stau cu fața la pământ. M-am trezit deja în „Ambulanță". Acolo nu a fost protest", își amintește Druzi care a făcut cunoștință cu ceilalți membri ai dosarului doar (la judecată).

Membrii „grupului Petrenco" au spus mereu că dosarul penal împotriva lor a fost fabricat la comandă politică.

În octombrie, Grigore Petrenco a primit azil politic în Germania. Avocații poporului susțin că acest lucru va afecta imaginea Moldovei.

Martorii: Martori în cazul „grupului Petrenco" au fost polițiștii care apărau ordinea publică în timpul protestului din 6 septembrie. Marina Șupac, reporter NM, care a urmărit ședințele de judecată în acest caz, a menționat că polițiștii își citeau declarațiile de pe hârtie.
Dorin Chirtoacă
5
Chirtoacă a fost reținut la 25 mai curent și deja în ziua următoare a fost plasat în arest la domiciliu. La 21 iulie, dosarul său a fost transmis în judecată, procurorii cerând consiliului municipal să-l suspende pe Chirtoacă din funcția de primar pe perioada procesului. La 28 iulie, Dorin Chirtoacă a fost suspendat din funcția de primar.
Statutul: Audieri judiciare
Primarul de Chișinău Dorin Chirtoacă este acuzat în dosarul parcărilor cu plată. El este învinuit de trafic de influență și corupere pasivă.
Detalii:
În prezent, dosarul lui Dorin Chirtoacă se află în stadiul de proceduri judiciare. Audierile preliminare au fost lansate de două ori, deoarece judecătoarea Silvia Gârbu, care inițial examina cazul, a fost promovată: ea a devenit judecător la Curtea de Apel. În prezent, cazul este examinat de judecătorul Alexandru Negru. El a înlocuit pedeapsa preventivă a lui Chirtoacă din arest la domiciliu în control judiciar și i-a permis să părăsească Moldova pentru a participa la funeraliile regelui Mihai al României. Instanța trebuie să demareze audierea martorilor învinuirii. Primul care trebuie să depună mărturii în judecată este fostul șef al Direcției generale transport public și căi de comunicație Igor Gamrețchi.

Poziția învinuitului:
Chirtoacă declara că „este absolut de neînțeles", cum poate fi învinuit un om în baza acelor dovezi care sunt la dispoziția procurorilor. Potrivit lui Chirtoacă, o dovadă în dosarul său este o fotografie cu un motan. Acesta susține că, în opinia procurorilor, motanul este o dovadă a legăturii sale cu alți învinuiți în dosarul parcărilor cu plată. De asemenea, el declara că dosarul intentat împotriva sa abundă de „insinuări și încălcări".

Martorii: În acest caz au fost depuse mărturii de către viceprimarul Nistor Grozavu care, după aceasta, a fost transferat în arest la domiciliu, fostul șef al Direcției generale transport public și căi de comunicație Igor Gamrețchi, care a fost condamnat la un termen cu suspendare în dosarul parcărilor cu plată, precum și omul de afaceri Alexandr Pincevschi. Deocamdată, nimeni dintre aceștia nu a vorbit la ședințele de judecată.
Igor Gamrețchi
6
Șeful Direcției generale transport public și căi de comunicație Igor Gamrețchi a fost reținut la 25 aprilie 2017 în dosarul parcărilor cu plată. El a fost învinuit de trafic de influență.
Statutul: Condamnat
Detalii:
Procesul de judecată în cazul lui Gamrețchi s-a desfășurat printr-o procedură simplificată, deoarece el și-a recunoscut vina. De asemenea, el a colaborat cu ancheta și a depus mărturii contra altor persoane implicate în acest dosar, inclusiv împotriva lui Dorin Chirtoacă. După aceasta, Chirtoacă a declarată că nici nu se va mai saluta cu Gamrețchi. La 3 august, judecătoria Buiucani l-a condamnat pe Gamrețchi la doi ani de închisoare cu privarea dreptului de a ocupa funcții de stat timp de trei ani.

Poziția învinuitului:
Gamrețchi și-a recunsocut vina, însă nu a fost de acord cu sentința ce i-a fost anunțată. El a refuzat să comunice cu jurnaliștii și să explice poziția sa, însă a contestat decizia judecății la Curtea de Apel care, la 4 octombrie, a ales o pedeapsă mai blândă pentru Gamrețchi, anunțându-i o pedeapsă de trei ani cu suspendare. Judecătorii Curții de Apel au ținut cont de faptul că în grija fostului șef al Direcției generale transport public și căi de comunicație sunt doi minori. Însă și această decizie nu l-a satisfăcut pe Gamrețchi și el s-a adresat la Curtea Supremă de Justiție, pentru a obține reexaminarea sentinței.

Martori: Nu a fost nevoie de martori în dosarul lui Gamrețchi: el și-a recunoscut vina, iar procedura de examinare a cazului, simplificată, nu presupune audierea martorilor.
Alexandra Batanova
Reporter NM