«Rolul principal l-a jucat Partidul Democrat». Prin Moldova au fost spălate 70 de miliarde de dolari și nimeni n-a fost pedepsit

Din 2010 până în 2014, prin Moldova au fost spălate peste $70 de miliarde din Rusia. Despre ilegalitatea operațiunilor de miliarde au știut instituțiile de supraveghere și de urmărire penală din Moldova, precum și politicienii care se aflau la guvernare. Însă până în luna decembrie 2014, nici unii, nici alții nu au făcut nimic pentru a stopa comiterea infracțiunii. Acestea sunt concluziile expertului WatchDog.MD, Sergiu Tofilat și și ale expertului Transparency International-Moldova, Veaceslav Negruța: la 17 iunie, ei au prezentat, la Chișinău, studiul «Laundromatul rusesc» – schema de spălare a 70 de miliarde de dolari facilitată de elitele politice din Moldova».

Potrivit estimărilor lui Sergiu Tofilat, prin intermediul băncilor moldovenești și prin decizii judecătorești ilegale privind datoriile false, au sustras peste $70 miliarde și nu $20 de miliarde. Și pentru aceasta, niciun reprezentant al organelor de supraveghere sau de urmărire penală așa nu a fost pedepsit, ci dimpotrivă, unii dintre cei implicați în această schemă au fost numiți judecători ai Curții Constituționale.

Cum a funcționat schema

Autorii studiului au depistat 21 de companii off-shore din Regatul Unit al Marii Britanii, Cipru și Noua Zeelandă, care au participat la schemele de spălare de bani.

Reamintim că schema a funcționat în felul următor: Compania off-shore A a emis un bilet la ordin către Compania off-shore B, fără a transfera bani reali. Biletul la ordin era vizat de companiile rusești, care intenționau să spele fondurile, creând astfel o datorie falsă. Același bilet la ordin a fost avizat și de un cetățean al Moldovei, a cărui identitate fusese furată de făptași. Folosind această schemă, organizatorii au solicitat rambursarea datoriilor false în instanțele judecătorești din Moldova.

Întrucât datoria nu a fost contestată de niciuna dintre, ordonanțele judecătorești au fost pronunțate fără convocarea părților, în termen de cinci zile de la depunerea cererilor de creanță. În baza acestor ordonanțe judecătorești ilegale, companiile rusești au transferat banii către Moldindconbank, în numele unui executor judecătoresc numit de instanța judecătorească. Ulterior, cea mai mare parte a fondurilor spălate a fost transferată în continuare către Trasta Comercbanka din Letonia. Tranzacțiile ulterioare de la o bancă comercială dintr-un stat membru al UE nu au provocat suspiciunea altor bănci occidentale. Potrivit datelor jurnaliștilor de investigație de la OCCRP3, banii au ajuns la 5140 de companii din 96 de țări.

În studiu se mai menționează că unul dintre beneficiarii acestor bani este omul de afaceri, deputatul și ex-primarul de Orhei Ilan Șor. Din 2011 până în 2013, companiile sale au primit aproximativ $22 de milioane de la companiile-fantomă implicate în «laundromatul rusesc».

Cum s-au transformat 20 de miliarde în 70 de miliarde

Rapoartele statistice indică o creștere a volumului de transferuri din țările CSI în băncile moldovenești în perioada 2010-2014. Dacă intrările totale au constituit $80 de miliarde (94,4% provenind din Rusia), depășind semnificativ fluxurile financiare din activitățile economice reale, cum ar fi exporturile și remitențele, în valoare totală de $9 miliarde. Volumul investițiilor străine directe a crescut în această perioadă cu $730 de milioane – până la $3,6 miliarde, din care ponderea statelor CSI constituie doar 11,2%.

Astfel, în Moldova au ajuns peste $71 de miliarde de proveniență suspectă, ceea ce reprezintă mai mult de 10 ori PIB-ul Moldovei pentru anul 2014. O dovadă în plus a spălării banilor prin intermediul Moldovei este statistica intrărilor financiare din anul 2015. Atunci, intrările financiare anuale din statele CSI a scăzut semnificativ – de la $21 de miliarde până la $3,2 miliarde. Cei de la Banca Națională au explicat această micșorare prin faptul că în anul 2015, s-a redus drastic volumul tranzacțiilor interbancare, inclusiv cu băncile în care BNM a instituit administrare specială, apoi le-a retras licența. Cei din Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au comunicat autorilor studiului că ei consideră că respectivele tranzacții sunt parte a schemei rusești de spălare a banilor prin intermediul Moldindconbak. Reamintim că banca a fost amendată cu 4,3 milioane de lei pentru neprezentarea rapoartelor de activitate suspectă.

Ce (nu) au făcut organele de supraveghere și autoritățile

Sergiu Tofilat este de părere că atunci când instanța examinează o cererea de rambursare a datoriei în baza unui bilet la ordin în valoare de $700 de milioane (aproximativ 10% din PIB-ul Moldovei pentru anul 2014), care a fost avizat de un cetățean al Moldovei, ar trebui să trezească suspiciunea organelor de supraveghere. Dacă însă astfel de cazuri se întâmplă în permanență, pe o perioadă de cinci ani, acest lucru nu poate fi considerat o simplă coincidență, ci o schemă organizată de legalizare a mijloacelor financiare ilicite, provenite din Rusia, se spune în studiu.

Experții consideră că Banca Națională trebuia imediat să blocheze tranzacțiile suspecte legate de operațiuni fără scopuri economice și transferarea fondurilor către firme offshore. La fel, BNM ar fi trebuit să impună o administrare specială unei bănci în care au loc asemenea tranzacții, în special la Moldindconbank. Unica problemă e că BNM nu a putut refuza executarea plății în baza unei ordonanțe judecătorești.

Ținând cont de faptul că procesul de spălare a banilor se baza pe ordonanțele judecătorești, problema ținea de obligațiunile Procuraturii Generale și ale Consiliului Superior al Magistraturii. Însă, în pofida raportului Inspecției Judiciare cu privire la încălcările comise de ei, nu s-a luat niciun fel de măsuri în privința magistraților, iar dosarele penale se examinează deja de mai bine de doi ani. Iar organele de supraveghere și cele de drept știau despre intrările financiare suspecte din luna iulie 2012, însă nu au întreprins nimic pentru a le combate, menționează experții. Ba mai mult, autoritățile au început să vorbească despre «laundromat» abia la sfârșitul anului 2014, când presa a început să scrie despre această schemă.

Autorii studiului sunt de părere că spălarea banilor prin Moldova nu putea să aibă loc fără protecția politică a partidelor de la guvernare și influența lor asupra organelor de supraveghere și a procurorilor. Tofilat și Negruța au ajuns la concluzia că «rolul principal în această influență l-a jucat Partidul Democrat», care controla Banca Națională, Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală și alte organe de drept.

În studiu se menționează și modificările legislative care au permis spălarea banilor. Este vorba despre amendamentele la legea «Despre anularea taxei de stat de 3% pentru examinarea cererilor de recuperare a creanțelor», care au fost introduse în luna martie 2010. Experții sunt convinși că astfel, organizatorii tranzacțiilor ilegale și-au primit comisionul pentru legalizarea «banilor murdari». Autor al proiectului de amendamente a fost ex-ministrul justiției și fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Un alt amendament a fost propus de către dpeutatul PDM, Valeriu Guma. Cu ajutorul acestuia, au fost limitate împuternicirile Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, iar instanțelor de judecată dimpotrivă, li s-a oferit posibilitatea de a suspenda deciziile SPCSB privind blocarea tranzacțiilor suspecte. Mai târziu, în legislație au fost introduse amendamente care limitează și împuternicirile Băncii Naționale.

Nimeni dintre cei implicați în această schemă în Moldova nu a fost pedepsit, concluzionează autorii cercetării.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки