-2ºC Chișinău
Luni 17 decembrie 2018

Rusia sau Europa? Ce s-a vorbit despre Moldova la Conferința de securitate de la Munchen

Pe site-ul Conferinței de securitate de la Munchen au fost publicate înregistrările video ale panelurilor de discuții. La unul dintre acestea a participat premierul moldovean Pavel Filip. În afară de mesajul său principal, despre care NM a scris deja, șeful guvernului a luat parte la discuții cu alți participanți ai panelului – președintele comisiei pentru politică externă a Dumei de Stat a Federației Ruse Konstantin Kosacev și comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate Johannes Hahn. NM a selectat principalele subiecte care se referă la Moldova și care au provocat dezbateri, precum și argumentele participanților la discuții.

Despre rolul Rusiei în reglementarea diferendului transnistrean

Konstantin Kosacev: În anul 2003, Rusia a făcut totul pentru a reglementa acest conflict înghețat. Am reușit să convingem autoritățile transnistrene să accepte reglementarea cu condiția integrității teritoriale a Moldovei. Însă totul a fost blocat la nivel înalt: sau UE, sau NATO. În consecință, conflictul este și în prezent acolo. Și trupele ruse – acolo sunt apriximativ 600-700 de oameni, nu pot spune exact – aceștia nici acum nu pot pleca, deoarece păzesc depozitele cu armament. Noi am fi putut soluționa acest conflict acum mulți ani, însă șansa a fost ratată.

Pavel Filip: Într-adevăr, în anul 2003, a fost propus un plan de reglementare a conflictului transnistrean (era vorba despre planul Kozak. – NM). Însă trebuie să precizăm detaliile. Era vorba despre transformarea Moldovei în federație, ceea ce este inadmisibil pentru Republica Moldova. Vreau să subliniez faptul că pe malul stâng al Nistrului sunt 1200 de militari ruși și nu 600. Ei păzesc 21 de mii de tone de muniții din depozite. Dar nu era oare mai simplu să nu stea ei acolo și să păzească atâția ani, ci să fie evacuate în Rusia? Ucraina este gata să ne ofere în acest scop „coridor verde”.

Despre harta Europei și extinderea UE

Johannes Hahn: Nu trebuie să se creadă că eu, fiind comisar european pentru extindere, mă trezesc dimineața și în primul rând, examinez harta și aleg țările care nu sunt membre ale UE, apoi îl sun pe prim-ministru [a arătat spre Filip] și spun: „Da ce-ar fi să aderați la noi?”. Nu, dimpotrivă, ei apreciază ce am obținut noi.

Pavel Filip: Comisarul european Hahn spune că în Europa, oamenii, trezindu-se, nu se uită mai întâi la hartă. Vreau să spun că unii se uită. Eu, de exemplu, adesea mă uit la hartă. Și vreau să văd hotarele UE mult mai extinse și să includă țara mea – Republica Moldova.

Rusia este Europa sau nu?

Konstantin Kosacev: Separarea Rusiei de Europa este o greșeală. Și Rusia este Europa. De aceea a spune că unele țări se află între Rusia și Europa este greșit.

Johannes Hahn: Din punct de vedere geografic, o parte a Rusiei este în Europa. Însă mulți, inclusiv eu, vorbind despre Europa, au în vedere Uniunea Europeană. Și eu deja nu mă voi mai debarasa de acest obicei.

Despre alegerea geopolitică pentru țările Europei de Est

Konstantin Kosacev: Asupra Moldovei și altor țări se face o anumită presiune din partea UE pentru a fi îndepărtate de Rusia. [...] La o anumită etapă, UE a pus aceste țări în situația de a alege „sau – sau”: sau să se apropie de Uniunea Europeană, sau de Rusia. Aceasta a fost o greșeală.

Pavel Filip: UE nu face nicio presiune asupra noastră. Dimpotrivă, noi presăm, insistăm, dorim apropierea de UE. [...] Se spune că țările din regiune au fost puse în situația de a alege „sau – sau” – între UE și Rusia. Cu regret, într-adevăr a fost o asemenea alegere. Însă această presiune a fost din partea Rusiei. În cazul Moldovei, problemele ce țin de relațiile comerciale cu Rusia au apărut anume după ce noi am semnat Acordul de Asociere cu UE. Deși noi suntem în continuare membri ai CSI, unde există acordul cu privire la zona de comerț liber. Noi am fost afectați de restricțiile economice din partea Federației Ruse.

Despre sondajele moldovenești

Konstantin Kosacev: Din câte știu, sondajele de opinie din Moldova demonstrează că la întrebarea despre cursul de integrare în Uniunea Europeană sau în Uniunea Euroasiatică, societatea este divizată aproximativ 50 la 50 sau chiar cu o oarecare pondere în favoarea Uniunii Euroasiatice.

Pavel Filip: Au fost diferite sondaje. Însă cele recente denotă că popularitatea UE a crescut dramatic în ultimul timp și acum UE este cu mult mai populară decât Uniunea Euroasiatică. Însă divizarea societății în acest sens se menține.

Remarca NM: Se pare că Filip și Kosacev vorbesc despre sondaje diferite. Premierul vorbește, probabil, despre sondajul din decembrie 2017, realizat de IMAS la comanda Partidului Democrat. Potrivit sondajului, 56% dintre respondenți susțin integrarea în UE, în timp ce 36% susțin că viitorul Moldovei este în Uniunea Euroasiatică. Prezentând rezultatele sondajului, purtătorul de cuvânt al PDM Vitalie Gămurari a numit acest lucru „o surpriză plăcută” pentru Partidul Democrat, la fel și „creșterea dramatică” a ratingului liderului democraților Vladimir Plahotniuc, conform aceluiași sondaj.

Kosacev însă face referire la datele sondajului Vox Populi, care a fost organizat în ianuarie 2018, de către Asociația sociologilor și demografilor. Potrivit acestuia, pentru integrarea în Uniunea Euroasiatică se declară 42,5% dintre respondenți, iar pentru ntegrarea în Uniunea Europeană – 37,6% dintre cei chestionați. Conform acestui sondaj, socialiștii acumulează peste 50 la sută dintre voturi la apropiatele alegeri parlamentare.

Barometrul Opiniei Publice din noiembrie 2017, care se consideră cercetarea cu cea mai mare autoritate în Moldova, prezintă alte date. Potrivit acestuia, și în cazul unui eventual referendum pentru integrarea în Uniunea Europeană, și în cazul votării pentru integrarea în Uniunea Euroasiatică cei mai mulți cetățeni ar vota „pentru”. Dacă ar fi să se aleagă între cele două uniuni, 38,1% ar vota pentru Uniunea Eurpeană, 32,6% – pentru Uniunea Euroasiatică, iar 18,2% sunt indeciși.

Autor: Irina Ivaschina

Партнерские ссылки