-4ºC Chișinău
Marți 18 decembrie 2018

Schimbarea la față a guvernului Filip în doar doi ani

La 20 ianuarie, guvernul lui Pavel Filip a împlinit doi ani. În această perioadă, s-au schimbat multe: numit în grabă, sub strigătele și fluierăturile mulțimii de protestatari, cabinetul de miniștri a depus jurământul în taină, la miezul nopții. Cu eforturile PR-iștilor Partidului Democrat, s-a transformat într-un „guvern pro-european al tehnocraților, concentrat pe rezultate”. A fost schimbată și componența cabinetului de miniștri: cineva a plecat, altcineva a fost concediat, inclusiv încătușat. Alții au fost numiți. Și s-a constatat că, prin manevrări abile, pentru aceasta nici nu e nevoie de președinte. NM a decis să reamintească, cum și în ce împrejurări a apărut guvernul Filip și cum s-a transformat acesta timp de doi ani.

La 20 ianuarie 2016, clădirea parlamentului Moldovei a fost înconjurată de o mulțime de mii de oameni. La protestele antiguvernamentale, umăr la umăr, erau reprezentanți ai opoziției pro-europene de dreapta și ai forțelor de stânga, pro-ruse. Ei aveau o agendă anticorupție comună: protestau împotriva furtului miliardului și a „acaparării statului” de către oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Atunci, în parlament, reprezentanții majorității parlamentare, adunați rapid sub egida democraților, aprobau în grabă guvernul condus de Pavel Filip – fostul ministru al tehnologiei informației, o persoană puțin vizibilă până atunci. În multe privințe, el părea o persoană absolut întâmplătoare. Iar principalele secrete ale succesului erau lipsa de ambiții și apartenența la cercul celor apropiați de Plahotniuc, care a fost nevoit, în ultimul moment, să renunțe la propriile ambiții de premier și să înainteze la această funcție o persoană „de compromis”, dar care poate fi controlată.

Nucleul majorității parlamentare l-au format fracțiunea Partidului Democrat (19 deputați) și a Partidului Liberal (13 deputați). Insuficiența de voturi pentru formarea majorității (51 de deputați) a fost asigurată în mod urgent prin destrămarea Partidului Liberal-Democrat și a Partidului Comuniștilor. În ambele partide se vorbea că noua majoritate a fost creată prin metode de corupție.

Când a devenit cunoscut faptul că timp de o jumătate de oră deputații au apropbat guvernul, cu încălcarea regulamentului, protestatarii au început să ia cu asalt clădirea parlamentului. S-au început altercațiile, o parte din oameni a răzbătut în clădire, iar deputații au fost scoși de acolo pe căi ascunse. Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu, care a decis să părăsească clădirea de unul singur, a fost înconjurat afară de oamenii revoltați care l-au îmbrâncit și lovit.

Mai târziu, câțiva martori (în special, fostul deputat liberal Valeriu Saharneanu) povesteau că pentru a fi scoși în siguranță din parlament, unii deputați au fost îmbrăcați în uniforme polițienești. Iar liderul de atunci al Partidului Democrat Marian Lupu, se spune, a fost scos cu targa, deghizat în victimă a altercațiilor. Oficial, această informație nu a fost confirmată. Însă răspândirea ei în culoare demonstrează atmosfera în care a fost confirmat cabinetul de miniștri, numit mai târziu de către democrați „cel mai de succes guvern din toată istoria Moldovei”.

De fapt, istoriile scandaloase nu s-au terminat aici. Guvernul Filip a depus jurământul în taină în fața președintelui. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vlad Țurcanu a anunțat oficial că ceremonia va avea loc nu mai devreme de următoarea dimineață și protestatarii s-au împrăștiat, cu intenția de a organiza o nouă acțiune de protest, pentru a-l împiedica pe Filip și cabinetul său să-și înceapă îndeplinirea obligațiunilor.

Depunerea jurământului a fost organizată în timpul nopții. Ceremonia a fost pregătită cu o asemenea grabă, că la ea nu a participat Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei și membrul guvernului. Pur și simplu ea nu a reușit să vină în capitală. Purtătorul de cuvânt al președintelui Țurcanu și-a dat demisia a doua zi, prezentând scuzele de rigoare din cauza minciunii. Scopul însă a fost atins – opoziția protestatară deja nu mai putea împiedica intrarea în funcție a lui Filip.

Scandalurile care au însoțit aprobarea „guvernului nocturn” al lui Pavel Filip nu l-au împiedicat să-și asigure legitimitatea internă și cea externă. Iar pe Vladimir Plahotniuc – să-și consolideze poziția de conducător unic al țării, recunoscut și în interiorul țării, și peste hotare, care are autoritate deplină.  

În componența inițială a guvernului, Partidul Liberal avea 5 fotolii: 4 miniștri (apărare, transporturi, mediu și educație) și un vicepremier (pe probleme sociale). Atunci, democrații încă aveau nevoie de voturile liberalilor în parlament. Însă prin manipulările ulterioare ale deputaților, numărul adepților democraților era în creștere, iar necesitatea voturilor liberalilor devenea tot mai mică.

Primul demis a fost reprezentantul liberalilor, ministrul apărării Anatol Șalaru. Liderul liberalilor Mihai Ghimpu personal a insistat ca acesta să fie demis. Pe atunci, Șalaru deja se certase cu Ghimpu, fiind demis din toate funcțiile deținute în partid, iar imediat după aceasta, Șalaru a părăsit rândurile Partidului Liberal și a creat o nouă forță unionistă – Partidul Unității Naționale. Decretul despre demisia lui Șalaru a fost semnat la 27 decembrie 2016, de noul președinte Igor Dodon.

Următorul care a nimerit sub lovitură a fost ministrul agriculturii și industriei alimentare Eduard Grama. La 15 martie 2017, colaboratorii Centrului Național Anticorupție l-au reținut la locul său de muncă, unde mai întâi au efectuat percheziții. Grama a fost reținut în cazul despre înstrăinarea ilegală a averii și a 12 ha de pământ al Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din Stăuceni. Era vorba despre falsificarea actelor pentru o mită de proporții. Învinuit de corupere pasivă, Grama a fost plasat sub arest la domiciliu și suspendat din funcția de ministru.

La sfârșitul lunii aprilie, a fost arestat ministrul transporturilor Iurie Chirinciuc înaintat de Partidul Liberal. El a fost învinuit de corupție. Liderul liberalilor Ghimpu a declarat în aceeași zi că aceasta este parte a planului „de manipulare” născocit pentru a „îngropa” partidul său. În ziua următoare, CNA a publicat înregistrările video pentru a demonstra motivarea pretențiilor înaintate ministrului.

În presă au apărut două înregistrări. Una a fost filmată cu camera ascunsă în cabinetul lui Chirinciuc: în înregistrare ministrul îi spune interlocutorului său câteva numere de telefon și primește un colet de la acesta. În alta trei persoane discută despre o oarecare afacere și sume concrete de bani. Din ambele fragmente nu este clar, ce anume, de la cine și pentru ce primește Chirinciuc și despre ce fel de afaceri este vorba. Autoritățile de drept nu au oferit nicio informație despre când și în ce circumstanțe au fost făcute înregistrările, dar subliniau cu orice ocazie că acestea conțin „acțiuni corupție”.

În august 2017, Chirinciuc a fost condamnat la 16 luni cu suspendare. De fapt, el a fost demis din funcția de ministru cu trei luni mai devreme. Deja în luna mai, coaliția democraților și a liberalilor s-a destrămat definitiv (scandalurile de corupție și arestările liberalilor – Chirinciuc și primarul de Chișinău Dorin Chirtoacă – au avut în acest sens un rol primordial). La 27 mai, Partidul Liberal a părăsit coaliția de guvernare, după care toți cei patru liberali din guvern și-au dat demisia.

La 30 mai, președintele Dodon a semnat cu plăcere decretul de demisie ale lui Gheorghe Brega, Corina Fusu, Valeriu Munteanu și Iurie Chirinciuc. Guvernul Filip a devenit monopartid.

Dacă demisiile miniștrilor au avut loc fără prea mari dificultăți, numirea noilor miniștri a provocat probleme. Președintele Igor Dodon, care s-a poziționat drept oponent al Partidului Democrat aflat la guvernare, a refuzat categoric să semneze orice numiri. La un moment dat, a apărut o informație despre negocierile dintre el și democrați precum că unele posturi în cabinetul de miniștri pot fi obținute de oamenii lui Dodon.

În consecință însă democrații nu au fost nevoiți să împartă. Pur și simplu s-a decis evitarea președintelui, iar el nici măcar nu s-a împotrivit prea tare.

În luna septembrie, Filip i-a prezentat de două ori președintelui Dodon propunerea despre numirea în funcția de ministru al apărăii (vacantă din decembrie 2016) a vicepreședintelui Partidului Popular European Eugen Sturza. În ambele cazuri Dodon a refuzat să semneze decretul de numire a acestuia.

Atunci guvernul a aplicat o măsură deja verificată – adresarea la Curtea Constituțională. Și CC a schimbat încă o dată regulile de joc în politica moldovenească. Conform hotărârii acesteia, numirea ministrului, judecătorului, ambasadorului și promulgarea legii au devenit acum posibile și fără acordul și participarea președintelui Dodon.

La 17 octombrie, Curtea Constituțională a decis că în cazul în care președintele refuză să-și îndeplinească obigațiunile constituționale, acest drept va reveni, temporar, președintelui parlamentului sau prim-ministrului. La 24 octombrie, speakerul Andrian Candu a semnat decretul de numire a lui Eugen Sturza. În aceeași zi, noul ministru al apărării a depus jurământul și a preluat funcția.

La 19 decembrie, liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc a anunțat, la tradiționalul briefing în sediul partidului, despre schimbările semnificative de cadre în guvern. Democrații au decis să înlocuiască mai mult de o jumătate din cei 13 membri ai cabinetului de miniștri.

Plahotniuc a numit șapte noi membri ai cabinetului de miniștri, inclusiv vicepremierul pentru reintegrare și vicepremierul pentru integrare europeană. În guvern au apărut concomitent doi foști prim-miniștri – Iurie Leancă (vicepremier pentru integrare europeană) și Chiril Gaburici (ministru al economiei). Încă o persoană proeminentă a fost ex-președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase, care a preluat conducerea Ministerului Justiției.

La 21 decemnbrie, președintele Dodon a semnat decretul de demisie a membrilor guvernului concediați, însă iarăși a refuzat să-i accepte pe noii miniștri. În consecință, totul a decurs conform schemei care a fost aplicată în cazul numirii lui Sturza. La 2 ianuarie 2018, Curtea Constituțională a permis semnarea decretelor despre numiri de către președintele parlamentului Candu și acesta a făcut totul oficial, la 10 ianuarie. După aceasta, noii funcționari numiți au depus jurământul. Și s-au apucat de lucru.

Explicând cauzele transformărilor semnificative din guvern, liderul democraților Vladimir Plahotniuc a spus: „Răspunsul este simplu. Noi vrem mai mult”. „În funcții vin oameni noi cu viziuni noi, iar majoritatea celor care au părăsit funcțiile vor primi sarcini noi în partid, alții, posibil, vor avea împuterniciri în instituțiile de stat”, a adăugat Plahotniuc.

Cea mai înaltă apreciere i-a fost acordată prim-ministrului: „Pavel Filip este o surpriză chiar și pentru mine, deși îl cunosc de mai mulți ani. Întotdeauna am știut că este un om serios, muncitor, însă datorită muncii depuse în funcția de premier, am descoperit cât este de echilibrat, interesat de rezultatele și eficacitatea omului. Niciodată nu am povestit, cât de greu ne-a fost să-l convingem să accepte această funcție, în anul 2016, cum el nu voia această funcție”.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки