Și la ai voștri, și la ai noștri. Ucraina nu poate alege, ce guvernare a Moldovei va recunoaște

Reprezentantul special al Ucrainei în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, Viktor Krîjanovski, care s-a aflat într-o vizită la Chișinău, la 12 iunie, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Maia Sandu și cu noul ministru al afacerilor externe, Nicu Popescu, precum și cu președintele parlamentului, Zinaida Greceanîi și vicepremierul pentru reintegrare Vasilii Șova. În aceeași zi, diplomatul ucrainean a avut o întrevedere și cu ex-premierul Pavel Filip, acest lucru fiind anunțat de serviciul de presă al lui Filip. Nici MAE ucrainean, nici Ambasada Ucrainei în Moldova nu au comunicat despre aceste întrevederi. Cu toate acestea, MAI ucrainean a difuzat o nouă declarație din care așa și nu este clar, care guvernare din Moldova este recunoscută de Kiev.

Cu cine s-a întâlnit Krîjanovski la Chișinău?

Despre faptul că Viktor Krîjanovski s-a întâlnit la Chișinău cu prim-ministrul Maia Sandu și noul șef de la MAEIE, Nicu Popescu, a comunicat presa ucraineană, citându-și propriile surse (vezi 12). Informația despre această întrevedere a fost confirmată pentru NM de către deputatul Partidului «Acțiune și Solidaritate» (PAS), Radu Marian și de serviciul de presă al Ambasadei Ucrainei în Moldova.

Deocamdată nu se știe, despre ce au discutat reprezentanții noului guvern moldovean cu diplomatul ucrainean. NM nu a reușit să ia legătura cu noul șef de la MAEIE, Nicu Popescu. Iar serviciul de presă al Ambasadei Ucrainei a promis că în curând, va publica un comunicat de presă detaliat. Purtătorul de cuvânt al ambasadei a comunicat pentru NM că, în afară de întrevederea cu premierul Maia Sandu, Viktor Krîjanovski s-a întâlnit și cu președintele parlamentului, Zinaida Greceanîi și cu vicepremierul pentru reintegrare al guvernului Sandu, Vasilii Șova.

Potrivit informațiilor NM, partea ucraineană este mulțumită de faptul că a auzit de la noua guvernare moldovenească informații despre perspectivele reglementării transnistrene.

Menționăm că, cu o zi mai devreme, la 12 iunie, serviciul de presă al guvernului Moldovei, care până în prezent se subordonează fostului cabinet de miniștri Pavel Filip, a comunicat că la întrevederea cu Filip, Krîjanovski a discutat despre situația politică din Moldova și despre faptul că «actuala criză politică are un potențial destabilizator pentru securitatea din regiune». Menționăm că reprezentantul Ucrainei a fost unicul oficial străin care s-a întâlnit cu reprezentanții fostului guvern după ce a fost numit noul cabinet de miniștri condus de Maia Sandu.

Reamintim că mandatul guvernului Filip a expirat după numirea noului cabinet de miniștri condus de Maia Sandu. Legitimitatea noului guvern a fost deja recunoscută, practic, de cei mai importanți parteneri externi ai Moldovei, în afară de Ucraina.

Ce au declarat cei de la MAI al Ucrainei?

Între timp, în ziua vizitei lui Krîjanovski la Chișinău, Katerina Zelenko, speakerul MAI al Ucrainei (conducerea acestuia a fost desemnată de fostul președinte, Petro Poroșenko), a publicat o declarație din care, la fel, încă nu este clar, care guvernare din Moldova este susținută și recunoscută de Kiev.

«Noi suntem de partea poporului Moldovei și respectăm alegerea sa, de aceea nu punem la îndoială decizia parlamentului Moldovei. Totodată, noi trebuie să respectăm și decizia altor instituții de stat ale țării. Anume de aceea noi recomandăm tuturor actorilor politici din Republica Moldova să soluționeze problemele prin dialog politic, evitând confruntarea armată și, în final, să găsească o soluție echilibrată, care va stabiliza situația și va contribui la dezvoltarea statului», a menționat diplomatul într-un interviu acordat agenției «Интерфакс-Украина» («Interfax-Ucraina»).

Ea a adăugat că pentru statul ucrainean, este extrem de importantă o Moldovă europeană, democratică, iar «slăbirea politică a Chișinăului ar putea crea un temei pentru răspândirea influenței-hibrid a Rusiei», ceea ce ar putea, în viitor, să prezinte pericol și pentru sudul Ucrainei.

«Noi constatăm că regimul de la Kremlin «tirajează» practica federalizării altor state. De aceea pentru noi este important ca forțele politice din Moldova, acționând în cadru legal, să poată găsi o soluție comună, oricât de dificilă ar fi ea, pentru că slăbirea politică a Moldovei ar putea crea o «trambulină» favorabilă pentru răspândirea unei influențe-hibrid a Rusiei și intervenția în procesele interne și în interiorul țării și peste hotarele ei», a spus Zelenko.

Menționăm că noul președinte al Ucrainei, Vladimir Zelenski deocamdată nu are o poziție clară cu privire la situația din Moldova și recunoașterea guvernului Maiei Sandu. Deși în administrația lui Zelenski, se vorbește încă de la 10 iunie despre pregătirea unei astfel de poziții.

De unde a apărut «scenariul de federalizare», care a speriat Kievul?

Subiectul federalizării Moldovei a fost actualizat după ce Publika TV, care aparține liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a publicat o înregistrare în care Plahotniuc și Dodon ar discuta semnarea unui acord secret care presupune federalizarea Moldovei. Din discuție reiese că mai devreme, acest subiect a fost discutat cu vicepremierul Rusiei, Dmitrii Kozak.

Înregistrarea a apărut după ce în locul unei alianțe cu Partidul Democrat, socialiștii au semnat un acord cu blocul ACUM cu privire la dezoligarhizarea Moldovei. Cei din Partidul Democrat afirmă că planul de federalizare a fost promovat de Dodon, iar Plahotniuc l-ar fi respins, deși nu au prezentat nicio dovadă în acest sens. Cu toate acestea, democrații l-au învinuit anume pe Dodon de «trădare de patrie» și au cerut demisia acestuia. La fel, au folosit această idee pentru mobilizarea oamenilor la mitingurile de protest organizate la Chișinău, împotriva noii guvernări, precum și în mesajele pentru partenerii externi.

Dodon a declarat că planul de federalizare a fost propus Rusiei chiar de Plahotniuc, în schimbul clasării dosarelor penale deschise pe numele său la Moscova, care la fel, au fost dscutate în înregistrare. Această versiune a fost confirmată și de Dmitrii Kozak. Potrivit afirmațiilor acestuia, Plahotniuc a propus Partidului Socialiștilor să semneze acorduri secrete «cu obligațiile [PDM] de a schimba radical vectorul politicii externe a Moldovei, de la Vest spre Est», însă aceste propuneri ar fi fost respinse de către Plahotniuc.

Mai târziu, publicația «Коммерсантъ» («Kommersant») a publicat un document pe care liderul PDM Vladimir Plahotniuc l-ar fi transmis lui Kozak. În acesta, printre condițiile care, cică, ar fi fost gata să le îndeplinească liderul PDM pentru crearea unei alianțe cu Partidul Socialiștilor, figurează și «schimbarea sistemului politic al Moldovei spre federalizare».

În acordul semnat de Partidul Socialiștilor și blocul ACUM, nu este vorba despre niciun fel de federalizare. Ambele părți au declarat că subiectul nu a fost discutat și nici nu se discută, iar federalizarea Moldovei este imposibilă.

Autori: Evghenii Ceban, Evgheni Solari

Партнерские ссылки