Șor e iar în caz. Cel de-al treilea dosar penal împoriva lui Platon a fost trimis în judecată

La Judecătoria Buiucani va avea loc, la 30 mai, prima ședință în cel de-al treilea dosar împotriva omului de afaceri Veaceslav Platon. La fel ca și în primele două, el este învinuit de escrocheria ce ține de furtul miliardului din cele trei bănci moldovenești. Ca și în primele dosare, acuzația se construiește pe declarațiile «martorului principal» – Ilan Șor. Totodată, potrivit avocatului Ion Crețu, acuzația ignoră înscrisurile bancare, care demonstrează că beneficiar al banilor de al căror furt este învinuit Platon, a fost Șor.

Versiunea procuraturii

Procuratura Anticorupție a încheiat investigațiile și a transmis în judecată cel de-al treilea dosar pe numele lui Veaceslav Platon, în care el, la fel ca și în celelalte două, este învinuit de escrocherie în proporții deosebit de mari. Prima ședință de judecată va avea loc la 30 mai, la Judecătoria Buiucani.

Noile acuzații împotriva lui Platon se construiesc pe depozițiile lui Șor, care a declarat că a luat și a acordat credite bancare la rugămintea lui Platon, care l-a indus în eroare.

Conform versiunii anchetei, având influență asupra conducerii Moldindconbank (MICB), Platon l-a convins pe Ilan Șor să ia de la MICB credite pentru companiile Biro Media, Univet Invest, Contrade, Molint, Talnes, Lavima Impex, care erau administrate de Șor. Toate creditele, în valoare totală de 23 410 984, 43 de dolari, au fost acordate în perioada 23 decembrie 2013 – 30 aprilie 2014.

Potrivit informațiilor procurorilor, Platon a asigurat acordarea acestor credite având înțelegeri cu vicepreședintele MICB, Vitalie Groza.

În calitate de garanții pentru aceste credite au fost polițele de asigurare ale companiilor ASITO și Moldasig, în care, așa cum se menționează în actul acuzației, Platon a fost acționar majoritar. În consecință, banii de pe conturile companiilor lui Șor au fost transferați pe conturile companiilor nerezidente Chester Limited, MIrabax Investments, Griden Development, PR-Vert Systems, Drayscott Overseas și Augela Systems.

Șor susține că aceste companii sunt ale lui Platon, iar Platon – că sunt ale lui Șor.

În acuzație se mai spune că de la 5 iunie până la 7 iulie 2014, Platon iarăși l-a impus pe Șor să ia credite de la BEM, în sumă totală de 278 577 537 de lei, prin abuz de încredere și prin înșelăciune. Pe atunci, Șor era atunci președinte al consiliului de administrație al Banca de Economii (BEM). Conform acuzației, Platon l-a convins pe Șor că BEM-ului îi este convenabil să acorde aceste credite, deoarece dobânda va fi mare.

Ulterior, credtele de pe conturile companiilor lui Șor – Caritas Group, Alvaro Grup, Biro Media, Dasler Con, Danmira – au fost transferate pe conturile companiilor nerezidente care, la fel, aparțin lui Șor.

În luna noiembrie 2014, conform versiunii acuzației, Platon l-a convins pe Șor să transfere 1 700 986 579 de lei de pe conturile acestor companii pe cele ale companiilor Zenit Management și VEB Solution Corporation.

Banii pe care Șor i-a primit de la BEM au fost folosiți, mai târziu, pentru rambursarea creditelor la Moldindconbank.

Versiunea avocaților lui Platon

Avocatul lui Veaceslav Platon, Ion Crețu, care a fost anunțat în căutare în Moldova, iar mai târziu, în luna iulie 2018, în lipsa sa, a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru trafic de influență, se află acum peste hotare și continuă să studieze extrasele de cont care demonstrează circulația banilor sustrași din cele trei bănci moldovenești.

Ion Crețu a menționat pentru NM că creditele de la MICB care, în versiunea anchetei, au fost obținite de Șor pentru Platon, în realitate, companiile lui Șor le-a primit pentru necesitățile personale ale acestuia. Potrivit avocatului, în calitate de gaj pentru aceste credite au fost activele lui Șor și casa din Rusia a soției sale Jasmin care, mai târziu, a fost transcrisă pe numele tatălui acesteia.

  

Ion Crețu a subliniat că procurorii nu au atașat la dosar extrasele de cont care demonstrează unde au plecat creditele de la MICB, în schimb, au atașat multe extrase care arată cum au fost rambursate aceste credite din contul banilor din Banca de Economii.

În loc să ceară banii de la destinatarul real al acestora – compania lui Șor, Zenit Management, procuratura încearcă să-i ia de la Platon, mai spune Crețu. Iar opiniei publice i se va spune că banii sunt restituiți din miliardul furat, a menționat avocatul.

Potrivit afirmațiilor lui Crețu, procuratura nu a anexat la dosar toate extrasele de cont pe care oamenii legii le au la dispoziție, așa cum s-a întâmplat și în primul dosar pe numele lui Platon, în care figurează Zenit Management. Însă dacă la primul dosar a fost atașată măcar o copie a unei pagini din extrasele companiei Zenit Management, în dosarul nou nu există niciun extras despre această companie, a adăugat avocatul.

Crețu motivează acest lucru prin faptul că extrasele ar fi demonstrat foarte clar că banii au plecat la companiile lui Șor, apoi, prin compania Saturn Export – pe conturile a două cetățence ale Rusiei – Alina Papikean și Larisa Noskova, care au figurat în dosarul ex-premierului Vladimir Filat. Însă atunci când dosarul lui Filat era examinat în instanță, acest episod din acuzație a fost retras. Acum, el apare în noul dosar împotriva lui Platon.

De menționat că în dosarul lui Filat, procurorii afirmau că aceste cetățence ale Rusiei au extras de pe conturile lor banii obținuți de la compania Zenit Management. Este vorba despre aproape 9 milioane de euro.

În anul 2016, portalul anticoruptie.md a reușit să comunice cu Alina Papikean. Atunci ea a declarat că nu a fost niciodată în Moldova și că nu a deschis conturi în băncile moldovenești. Jurnaliștii nu au reușit să ia legătura cu Larisa Noskova.

În opinia avocatului Crețu, procurorii nu doresc și nici nu intenționează să afle adevărul, la fel ca și în primul dosar intentat împotriva lui Platon, în caz contrar, ei ar fi preluat extrasele de cont ale companiilor din străinătate, care au obținut transferurile bănești de la compania Zenit Management.

«La audierile din cadrul celui de-al treilea dosar împotriva lui Platon, procurorii l-au întrebat pe Șor dacă acesta știe unde au dispărut cele 3 milioane de euro pe care compania sa Dastinger le-a obținut de la compania Zenit Management. Șor a răspuns că nu știe și că acestea sunt treburile lui Filat și ale lui Platon», a spus Crețu, atrăgând atenția asupra faptului că procuratura nu a încercat să analizeze, unde au dispărut banii de pe conturile companiei Dastinger.

newsmaker.md/rom/noutati/nu-tin-minte-posibil-ce-a-povestit-sor-la-audierile-cu-usile-inchise-in-cazul-lui-35706

Reamintim că Ilan Șor a recunoscut că Dastinger face parte din lista companiilor care «îi aparțin și pe care el le-a administrat».

«Pe nimeni nu-l interesează faptul că Șor a recunoscut că aceasta este compania sa. Ea figurează și în dosarul lui Filat, și în cel al [ex-deputatului parlamentului Chiril] Lucinschi, însă procurorii nu au anexat la dosarul lui Platon extrasele de cont ale acestei companii. Ei au atașat doar extrasul pentru o lună – iunie 2014. Iar pentru luna noiembrie 2014, când această companie a obținut 3 milioane de euro de la Zenit Management, extrasele de cont nu au fost atașate, învinuirea fiind întemeiată exclusiv pe cuvintele lui Șor precum că el nu știe unde au dispărut banii», a mai spus Ion Crețu.

«Potrivit logicii procurorilor, cuvintele lui Șor sunt dovezile cele mai convingătoare. Dacă sunt declarațiile, nu-i mai interesează niciun fel de extrase», a adăugat avocatul.

Crețu a mai povestit că 5 milioane de euro din creditul de stat pe care Banca de Eonomii l-a obținut după furtul miliardului, au fost transferați pe conturile companiei VEB Solution din străinătate care, la rândul său, a transferat acești bani altei companii din străinătate, Saturn Export. Este vorba despre aceeași companie de la care au obținut bani cetățencele Rusiei Papikean și Noskova, a mai spus Crețu.

Crețu consideră că aceste tranzacții, care au fost efectuate după ce Banca Națională a introdus la BEM administrație externă, sunt temei pentru tragerea la răspundere penală a administratorului extern desemnat de BNM și a întregii administrații speciale, care au luat decizia de a aloca bani din creditul de stat companiei VEB Solution.

***

newsmaker.md/rom/noutati/au-incalcat-tot-ce-se-poate-cum-platon-a-fost-condamnat-la-25-de-ani-de-inchisoare-40701

Reamintim că în luna decembrie 2018, omul de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Aceasta este pedeapsa cumulativă în două dosare – cel despre escrocherie la Banca de Economii și despre escrocherie în compania de asigurări Moldasig. Platon susține că dosarele penale intentate pe numele său au fost fabricate de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care, împreună cu Ilan Șor, sunt beneficiari reali ai miliardului de euro furat din băncile moldovenești.

Autor: Alexandra Batanova

Партнерские ссылки