-5ºC Chișinău
Vineri 14 decembrie 2018

„Șor este astăzi la închisoare?” Ce întrebări incomode i-au mai fost adresate lui Candu la Washington?

Experții Consiliului Atlantic din SUA consideră că în ultimul timp, autoritățile moldovenești au obținut unele succese: de exemplu, în economie, care a trecut prin șocul provocat de furtul miliardului sau în reforma guvernului unde, în prezent, se vorbește în engleză. Însă în opinia experților, sunt mult mai multe motive pentru critici: corupția, anularea alegerilor în Chișinău, amnistia capitalului, justiția dependentă, Ilan Șor, emigrarea în masă, expulzarea profesorilor turci. NM relatează cum a fost discutat în Consiliul Atlantic raportul despre situația din Moldova și cum speakerul parlamentului Andrian Candu a ripostat criticilor.

Dezbaterile asupra raportului „Strategie pentru Moldova” organizate în Consiliul Atlantic în Washington au avut loc la 17 septembrie. NM a urmărit înregistrarea video a acestor dezbateri.    

 

Laude – pentru ce?

Creșterea economică. Experții din Consiliul Atlantic consideră că autoritățile moldovenești au reușit să stabilizeze situația după șocul pe care l-a avut economia din cauza furtului miliardului. Mulți au subliniat importanța creșterii cotei exporturilor moldovenești în Uniunea Europeană.

Timothy Fairbank: „Guvernul a realizat transformări economice și noi vedem, printre altele, și creșterea PIB. În cel de-al doilea semestru al anului 2018, acesta a crescut cu 5,2%”.

Guvernul care vorbește în engleză. Experții au rămas mulțumiți de schimbarea guvernului și de faptul că în acesta au ajuns mai mulți tineri.

Anders Åslund: „Moldova a făcut o cotitură foarte bună. […]A fost creat un guvern de tineri tehnocrați, care vorbesc în engleză. […] Este o altă imagine a Moldovei”.

Reducerea numărului de ministere. Experții au apreciat pozitiv reforma guvernului.

Anders Åslund: „În Moldova, a fost redus numărul de ministere și aparatul administrativ. E ceea de ce țara avea nevoie”.

Au criticat – pentru ce?

Anularea rezultatelor alegerilor în Chișinău. Experții americani consideră că anularea rezultatelor alegerilor primarului de Chișinău este un argument elocvent că țara are nevoie de transformări serioase în politică și justiție.

Timothy Fairbank: „Sunt trei căi de dezvoltare a Moldovei. Prima – guvernarea oligarhică autoritară, izolarea de partenerii externi. A doua – intrarea în zona de interes și control din partea Rusiei, a cărui ghid este, din câte se vede, Partidul Socialiștilor. A treia – dezvoltarea unei țări libere, democratice. Ținând cont de anularea alegerilor în Chișinău și alte decizii, se creează impresia că Moldova pășește pe prima cale. Din punct de vedere economic, ea merge în direcția corectă, pe cea de-a treia cale. Iar în ce privește sistemul justiției și cel politic – nu”.

Timothy Fairbank: „Niciodată nu au fost alegeri anulate în acest mod. Niciodată în acești 27 de ani nu a fost atâta îngrijorare în ce privește organizarea alegerilor în Moldova. Chiar și în timpul lui Voronin și al Partidului Comuniștilor, în cea mai mare parte pro-european, alegerile aveau loc în mod normal. Eu am fost acolo, ele se desfășurau bine”.

Drept răspuns la această critică, Candu a menționat că în Moldova, conform deciziei instanței, alegerile au fost invalidate de 37 de ori, însă nu a precizat, din ce cauză. El este sigur că problema constă în legislație și în interpretarea acesteia de către instanță.

Andrian Candu: „Aceasta a fost o adevărată lovitură, a afectat guvernul, imaginea țării, a partidului de la guvernare. Ratingurile Partidului Democrat au scăzut după anularea alegerilor. […] Însă în timpul studiilor mele la facultatea de drept, am memorizat un lucru: dacă există decizia instanței, o accepți și o îndeplinești, aceasta este lege. Mai târziu vezi deja legea, cauți în ea lacune și le corectezi. Trebuie să se țină cont de faptul că nu este primul precedent de acest gen în Moldova: până la aceasta, rezultatele alegerilor locale au fost anulate de instanță de 37 de ori. Cazul Năstase nu este unicul. Desigur, el a atras atenția, pentru că este vorba despre primăria capitalei. Însă există decizia finală a instanței și acum trebuie să ne concentrăm asupra îmbunătățirii legislației electorale”.

Corupția și Șor. Experții sunt de părere că cel mai demonstrativ exemplu că țara luptă prost contra corupției este desfășurarea investigației furtului miliardului.

Timothy Fairbank: „Eu nu cred că țara luptă serios cu corupția. Noi vorbim despre furtul miliardului și despre faptul că niciun fel de pași nu se fac pentru aceasta. Businessmanul Ilan Șor este responsabil de cea mai mare parte a furtului. El este astăzi în închisoare? Nu. El este un primar activ și face ceea ce vrea. Guvernul îi permite să organizeze contraproteste. E greu de vorbit serios despre corupție dacă sunt asemenea exemple”.

Candu a răspuns că lupta cu corupția are loc și că legislația în acest domeniu este îmbunătățită în permanență. El a spus că una dintre probleme este insuficiența de cadre: potrivit lui, nu se reușește angajarea colaboratorilor pentru funcția de inspectori pentru integritate cu un salariu de o mie de dolari. Vorbind despre Șor, Candu a menționat că legislația moldovenească, care reglemenează protestele, este una dintre cele mai liberale. Speakerul însă nu a menționat că partidul lui Șor nu a anunțat primăria despre protestul pe care l-a organizat la 26 august, pe Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Andrian Candu: „Noi avem peste 45 de dosare penale, 55 de persoane figurează în cazul despre furtul miliardului, unele dintre ele sunt deja condamnate. 90 la sută dintre active au fost identificate, acum este vorba despre procedura de restituire”.

„Ilan Șor a obținut decizia instanței primare. Conform legislației noastre, la fel ca și în alte țări ale Europei, instanța primară nu este executorie. Omul nu poate fi închis după decizia primară. Trebuie să fie cea de-a doua decizie, în instanța de apel. În caz contrar, noi vom pierde la CEDO din cauza că am încălcat articolul șapte [al Convenției Europene pentru Drepturile Omului]. Poate că nici mie nu-mi place Ilan Șor și ceea ce el face și promovează. Dar din cauza aceasta, din cauza lui mister Șor, trebuie să schimbăm legislația?”.

„În afară de aceasta, noi avem una dintre cele mai liberale legislații în ce privește protestele. Nu putem interzice cuiva să protesteze doar pentru că unii ne plac și alții nu. Noi putem doar să asigurăm ordinea, ca să nu se năpustească unii asupra altora”.

Amnistia capitalului. Experții Consiliului Atlantic sunt de părere că legea despre amnistia capitalului, adoptată de majoritatea de la guvernare, a dat peste cap reformele în economie și justiție.

Corina Rebeja: „Acest lucru complică foarte mult situația. Legea despre amnistie reduce la zero toate îmbunătățirile. Acest lucru se poate răsfrânge și asupra investigației furtului miliardului. Aceste măsuri distrug ceea ce s-a făcut”.

Candu a menționat că de amnistie vor putea beneficia doar cetățenii Moldovei. Și a declarat că reforma poate atrage mai mulți bani în buget.

Andrian Candu: „Cea mai mare parte a imobilelor din Moldova este evaluată oficial la prețuri mai mici decât cele de piață, din cauza că proprietarii nu doresc să plătească impozite. Amnistia oferă posibilitatea de a stabili costul real al imobilelor. Acest lucru va extinde baza fiscală și statul va obține mai mulți bani”.

Statul capturat și justiția dependentă. Majoritatea experților americani este de acord că toată puterea în Moldova este concentrată în mâinile unui cerc restrâns de oameni.

Corina Rebeja: „Principalele provocări sunt corupția și justiția, dar mulți analiști vorbesc tot mai des despre stat capturat. Rapoartele internaționale se deosebesc foarte mult de ceea ce se aude de la Chișinău. […] Într-adevăr, îmbunătățiri au fost și noi vedem rezultatele, însă acestea sunt insuficiente”.

Timothy Fairbank: „Sectorul politic – iată problema. În țară, practic, nu există presă independentă, judecătorii și toată puterea se află în mâinile câtorva elite”.

Candu nu a acordat atenție replicii despre statul capturat. Iar problemele din justiție le-a explicat prin insuficiența de cadre.

Andrian Candu: „Reforma justiției este tărăgănată. Anume lacunele ei au dus și la furtul miliardului din bănci și la spălarea de bani în Moldova. Cu părere de rău, reforma necesită timp. În Moldova, sunt probleme serioase în ce privește cadrele și, practic, este vorba despre educația unei noi generații de judecători”.

Emigrarea. Experții consideră că Moldova are o atitudine insuficient de serioasă față de problemele migrației, iar actualele succese economice sunt prea puține pentru a menține oamenii în țară.

Timothy Fairbank: „Emigrarea provoacă o îngrijorare foarte mare. În ultimii 20 de ani, oamenii pleacă în masă, economia este într-o stare deplorabilă. Foarte mulți oameni aplică pentru cetățenia românească”.

Corina Rebeja: „Oamenii cu studii pleacă nu doar din cauza banilor, ci și din lipsă de perspective, de echitate socială, de instituții de stat independente și a vectorului general al țării. Trebuie să întoarceți încrederea față de instituțiile statului și să oferiți posibilitatea de a participa la procesul politic, inclusiv diasporei. În prezent, tendința este inversă. În multe privințe, acesta este rezultatul legii despre sistemul electoral mixt adoptate anul trecut”.

Candu a răspuns că în conformitate cu noul sistem, pentru prima dată, diaspora va avea reprezentanți în parlament. De asemenea, el a enumerat câteva programe lansate recent de către guvern – Prima casă, compensarea cheltuielilor pentru salariile investitorilor străini, care vor crea în Moldova peste 100 de locuri de muncă ș.a.

Andrian Candu: „Noi facem foarte mult pentru a întoarce oamenii în țară, pentru că în multe domenii se înregistrează deja insuficiență de resurse umane. Noi propunem programe sociale care ne vor permite să-i întoarcem. […] În ultimul an, noi am creat 60 de mii de locuri de muncă”.

Dobândirea cetățeniei prin investiție. Jurnaliștii, iar după ei și experții, și-au exprimat neîncrederea în legătură cu faptul că acordarea cetățeniei pentru investiții este o idee bună. Mulți sunt siguri că acest lucru va face din Moldova o țară mai comodă pentru spălare de bani.

Anders Åslund: „În 11 țări ale UE există sistemul de dobândire a cetățeniei prin investiție, însă Comisia Europeană se declară împotriva acestei practici din cauza celor menționate mai sus (riscul înalt de spălare de bani). De exemplu, acest lucru este utilizat pe larg în Cipru și Malta și acum, țările respective au probleme mari în acest sens”.

Candu a răspuns că „regimul de vize de aur” este practicat în multe țări. El este sigur că prin susținerea organizațiilor internaționale, autoritățile moldovenești vor putea să nu admită ca cetățenia prin investiție să fie obținută de traficanții de droguri și proprietarii afacerilor ilegale.

Andrian Candu: „Nu văd nimic rău în aceasta, dacă există un sistem bun de control al surselor de venituri și alte date despre investitori. În acest sens, vom fi susținuți de organizații și experți internaționali. […] Țara are nevoie de posibilitatea de atragere a investitorilor”.

Deportarea profesorilor turci. Jurnaliștii și experții l-au întrebat pe Candu, de ce și pentru ce au fost expulzați din Moldova șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” și dacă a fost vreo decizie a instanței în acest caz. De asemenea, jurnaliștii au menționat că autoritățile Turciei îi bănuiesc pe profesorii expulzați din Moldova că ar avea legături cu Fethullah Gulen, iar acesta trăiește în SUA și nu va fi extrădat.

Răspunzând la critică, Andrian Candu nu a spus pentru ce și unde au fost expulzați profesorii.

Andrian Candu: „Oamenii confundă termenii juridici. Ei nu au fost arestați și nici reținuți. Sunt persoane străine care au solicitat azil, le-a fost refuzat și ei au fost expulzați din țară (doar cinci din cei șapte cetățeni turci care au fost expulzați au solicitat azil politic în Moldova. – NM). Pentru aceasta, există o procedură. […] Ținând cont de datele Serviciului Informații și Securitate, pot afirma că ei au respectat legile și toate regulile despre expulzare. Eu pot să cred ori să nu cred, eu pot avea propria părere, însă atunci când este vorba despre securitatea națională, te bazezi pe profesioniști”.

***

Consiliul Atlantic este un centru analitic influent din SUA, înființat în anul 1961. În prezent, Consiliul oferă expertiză și consultanță în domeniul afacerilor internaționale Administrației Casei Albe și Congresului SUA. Consiliul are statut de organizație neguvernamentală, care se ocupă de „consolidarea relațiilor dintre SUA și aliații săi din NATO. Consiliile Atlantice funcționează în toate țările-membre ale NATO.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки