1.82ºC Chișinău
Sâmbătă 23 martie 2019

Stas Mihailov, „aperitivul” la concertul electoral. Cât de legal a făcut agitație în favoarea lui Ilan Șor?

Comisia Electorală Centrală a înregistrat, la 9 ianuarie, lista candidaților Partidului „Șor” la alegerile parlamentare. Partidul a depus documentele la CEC acum două săptămâni. De atunci, Ilan Șor a reușit să organizeze, în diferite orașe ale Moldovei, câteva concerte ale cunoscutului interpret rus Stas Mihailov, acesta prezentându-i, de pe scenă, pe candidații Partidului „Șor”. NM a analizat, dacă aceste concerte pot fi considerate agitație electorală și încălcare a legislației despre alegeri.

De la 22 decembrie până la 8 ianuarie, Partidul „Șor” a organizat în Moldova patru concerte ale lui Stas Mihailov. Primul a avut loc la 22 decembrie, la Orhei, cu câteva zile înainte ca partidul condus de Șor să fi depus actele la CEC pentru a participa la alegerile parlamentare. La ședința din 3 ianuarie, Comisia Electorală Centrală nu a înregistrat Partidul „Șor”, motivând refuzul prin nereguli ale documentelor. În schimb, la 9 ianuarie, prin decizia CEC, partidul lui Șor a devenit candidat legal la alegeri.

În această perioadă, Ilan Șor a reușit să organizeze încă trei concerte ale lui Stas Mihailov. La cel din Comrat, Mihailov l-a prezentat de pe scenă pe candidatul partidului în regiune, Nina Dimoglo, iar la Bălți – pe candidații Igor Himici și Pavel Verejan.

Ultimul concert al lui Mihailov a avut loc la 8 ianuarie, la Aeroportul Chișinău. În timpul acestuia, pe scenă, alături de Stas Mihailov și Ilan Șor, a urcat colegul de partid al acestuia din urmă, Petru Jardan, directorul companiei Avia Invest, care administrează Aeroportul Chișinău. Jardan este cu numărul 3 în lista candidaților Partidului „Șor”.

Potrivit datelor postului tv «Мир24»(„Mir24”), pentru participarea la o festivitate sau petrecere de firmă, Stas Mihailov ia 200 de mii de euro. Iar Pro TV scrie că tariful lui Mihailov este mai mic – 60 de mii de euro. Astfel, patru concerte de-ale acestuia în Moldova au costat cel puțin 240 de mii de euro sau 4,7 milioane de lei.

Menționăm că, oficial, campania electorală se va începe la 25 ianuarie, cu 30 de zile până la alegerile parlamentare. Orice agitație electorală până la data respectivă, așa cum a avertizat CEC, este considerată încălcare a legii.

Cu toate acestea, cei de la CEC susțin că, organizând concertele, Șor nu a încălcat legislația electorală, deoarece ele s-au desfășurat până a fi fost înregistrat partidul în calitate de candidat. Potrivit secretarului Comisiei Electorale Centrale Veaceslav Agrigoroaie, aceste concerte ar trebui clasificate nu ca agitație electorală, ci ca activitate politică a lui Ilan Șor, pe care el va trebui să o reflecte în raportul financiar anual al partidului.

Agrigoroaie a menționat că și alte partide organizează întâlniri cu alegătorii, dar nici acestea nu pot fi considerate agitație electorală. „Există o linie foarte subțire între agitație și îndemnul de a veni la alegeri. Dacă [la concert] ar fi răsunat îndemnul de a vota pentru ei, la 24 februarie, ar fi fost cu totul altceva”, a precizat Agrigoroaie. Și a adăugat că oricum, CEC este gata să examineze petiția despre agitația ilegală, înaintată de concurenții politici.

În opinia reprezentantului blocului electoral de opoziție ACUM Valeriu Munteanu, CEC a amânat înregistrarea partidului lui Șor pentru ca el să reușească să organizeze concertele fără a încălca legislația. „Acum devine și mai limpede, de ce Ilan Șor, care a primit dreptul de a strânge semnături încă în data de 28 decembrie, până astăzi nu și-a înregistrat candidatura în circumscripția 18 (Orhei)”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook. La fel, el consideră că Șor a organizat aceste concerte cu bani din miliardul furat. „În orice țară europeană, pentru astfel de manevre politice costisitoare, candidatul ar fi fost descalificat”, a menționat Munteanu.

 

Expertul organizației obștești WatchDog Valeriu Pașa consideră că aceste concerte organizate de Șor sunt, de fapt, agitație electorală. Însă din punct de vedere juridic, a menționat el, „despre campania electorală se poate vorbi doar după înregistrarea candidatului”, de aceea Șor nu va nevoit să indice onorariile interpretului în rapoartele sale electorale, ci doar în raportul financiar anual al partidului. „În Moldova însă lui Ilan Șor i se permite orice, de aceea el poate nici să nu declare acești bani ori să facă ceea ce au făcut și democrații în anul 2014, când au declarat că Filip Kirkorov a cântat în centrul Chișinăului pentru un onorariu de 500 de dolari”, a adăugat Valeriu Pașa.

Directorul Institutului pentru Inițiative Strategice din Chișinău Vladislav Kulminscki este sigur că în cazul lui Șor, totul depinde de deciziile autorităților. „Ele vor interpreta aceste fapte așa cum le este mai convenabil. Dacă va trebui retras partidul lui Șor de la alegeri, vor spune că a fost agitație electorală. Dacă însă vor decide să-l lase la alegeri, vor spune că nu a fost niciun fel de agitație”.

Expertul susține că este necesară verificarea tuturor „concertelor pentru care se cheltuiesc bani cosmici, pentru realitățile moldovenești, toate magazinele sociale, pachetele cu alimente, organizațiile de binefacere care sunt afiliate politicienilor sau partidelor”, cu ajutorul cărora ei încearcă să influențeze rezultatele alegerilor. „Evident, cadourile sunt împărțite în perioada electorală și acest lucru nu este indicat nicăieri, nu este inclus în vreun registru al mijloacelor financiare cheltuite pentru alegeri, deși acestea influențează, direct și demonstrat, rezultatele alegerilor”, a menționat Kulminski.

El a subliniat că într-o țară cu instituții de stat funcționale, „toate aceste fapte, cu o mare probabilitate, ar fi fost calificate ca încălcare a legislației electorale și ar fi apărut întrebarea privind participarea la alegeri a partidelor care îi mituiesc deschis pe alegători”. „În Moldova însă clasa de la guvernare interpretează legislația în propriile interese, pentru a-i intimida pe concurenții săi cu ajutorul instituțiilor de stat. Aplicarea selectivă a legislației în Moldova a devenit o axiomă și mulți s-au obișnuit și s-au împăcat cu aceasta”, a concluzionat expertul.

Autor: Nadejda Coptu

Партнерские ссылки