-4ºC Chișinău
Joi 24 ianuarie 2019

„Statistica va deveni un nou instrument de pedeapsă?” De ce autoritățile au majorat de zeci de ori amenzile pentru încălcarea termenelor de raportare

De la 10 decembrie, s-au majorat de zeci de ori amenzile pentru oamenii de afaceri care nu prezintă la timp rapoartele financiare și statistice Biroului Național de Statistică sau le prezintă incomplete și cu erori. Amendamentele la Codul contravențional prevede o amendă maximă pentru aceasta – 17,5 mii de lei. Cei de la Biroul Național de Statistică susțin că doresc doar să crească responsabilitatea businessului. Contabilii vorbesc despre disproporția pedepsei. La rândul lor, experții văd în creșterea amenzilor o nouă modalitate de a completa vistieria.

Noile amendamente la Codul contravențional, care prevăd majorarea amenzilor pentru contabili și companii din cauza prezentării cu întârziere a raportului sau dacă acesta este incomplet, la Biroul Național de Statistică, au fost adoptate de către parlament la sfârșitul sesiunii de primăvară-vară. Documentul a fost publicat la 9 noiembrie, în Monitorul Oficial, iar recent, la 9 decembrie, a intrat în vigoare (pentru că această dată este într-o zi de odihnă – de la 10 decembrie).

În prezent, amenda pentru o persoană fizică va constitui de la 2,5 mii până la 4 mii de lei, pentru o persoană oficială – de la 6 mii până la 8,5 mii de lei, iar pentru o persoană juridică – de la 12,5 mii până la 17,5 mii de lei. Până acum, prezentarea cu întârziere a raportului era amendată cu 600-2100 de lei.

Este vorba despre rapoartele financiare și cele statistice, pe care companiile le prezintă la Biroul Național de Statistică anual și trimestrial (iar uneori – și lunar – NM). Astfel, BNS colectează date despre activitatea companiilor din diferite domenii, elaborând periodic un eșantion detaliat al unei sau al mai multor ramuri ale economiei.

Majorarea bruscă a amenzilor i-a revoltat pe oamenii de afaceri și, mai ales, pe contabilii care, de obicei, completează aceste rapoarte. Pe internet, a apărut o petiție în care ei cer anularea sancțiunilor. „Profesioniștii sunt șocați – amenzile depășesc de câteva ori sancțiunile pentru raportul fiscal, deși daunele sunt incomparabile. În plus, raportul fiscal poate fi corectat, iar cel statistic – nu”, se spune în petiție. În momentul publicării acestui articol, petiția a fost semnată de peste 1400 de persoane.

În petiție se mai menționează că legea despre statistica oficială indică neclar asupra drepturilor și obligațiunilor respondenților. „Modalitatea de informare (a respondenților – NM) cu privire la obligativitatea prezentării rapoartelor și în condițiile unei astfel de incertitudini juridice, amenzile nebune deschid o nouă ușă pentru corupție. Reiese că statistica oficială va deveni un nou instrument de control și de pedeapsă?”, se menționează în petiție.

Și Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova (ACAP) au atras atenția asupra noilor amenzi. „Fără intenția de a reduce rolul statisticii oficiale, ACAP constată dezechilibrul dintre sancțiunile aplicate conform stipulărilor actului normativ menționat și gravitatea infracțiunilor, calificate conform art. 330 al Codului contravențional”, se menționează în comunicatul de presă al asociației.

Maia Ciulcova, contabil al companiei Aifcomtel, este de părere că mărimea noilor amenzi nu corespunde gradului de încălcare de către agentul economic. „Chiar și la fisc, amenzile sunt mai mici. Iar dacă în raportul fiscal este comisă o eroare, dar ea nu a provocat daune bugetului, companiei i se stabilește o amendă minimă de 200-500 de lei”, a menționat Ciulcova pentru NM.

Potrivit afirmațiilor sale, încă acum doi ani, pentru un raport prezentat cu întârziere la Biroul Național de Statistică, nu era niciun fel de amendă. „Într-adevăr, mulți aveau o atitudine neglijentă față de aceste rapoarte, nu le prezentau sau o făceau cu întârziere, le completau cumva”, a subliniat contabila. Pe de altă parte, aceste rapoarte întotdeauna erau percepute ca fiind neserioase, post-factum, fără vreo oarecare influență asupra companiei, a adăugat Ciulcova. Ea susține că businessul poate fi responsailizat în acest sens, dar nu în așa măsură. „Dacă pentru greșelile din rapoartele financiare se pot aplica amenzi, și aceste amenzi nu trebuie să fie mai mari decât cele fiscale, pentru rapoartele statistice chiar sunt inadmisbile”, menționează specialistul în finanțe.

Svetlana Golenoc, contabil al companiei Ferrum Nordica, este de acord cu colega sa. Ea spune că rapoartele statistice au fost întotdeauna un subiect sensibil pentru contabili. „Uneori, acestea erau prea complicate, voluminoase și încurcate. Toți considerau și continuă să creadă că nimeni nu are nevoie de ele, nu sunt reprezentative, de aceea la ce bun să se piardă timpul?”, a menționat Golenoc.

Potrivit ei, amenzile au fost majorate probabil și pentru că rapoartele au devenit electronice, a dispărut contactul personal, când coordonatorul suna și adesea reamintea despre necesitatea de a prezenta raportul. Acum trebuie să crească „conștiinciozitatea” businessului. „În afară de aceasta, coordonatorii adesea corectau singuri greșelile, ajutau la completarea raportului, în general, au fost anumite relații omenești. Tot ei, adesea comunicau companiilor despre faptul că acestea au fost incluse într-un anumit eșantion și trebuie să prezinte rapoarte trimestriale sau lunare”, își amintește contabilul. Ea mai spune că în prezent, BNS trebuie să anunțe oficial companiile despre faptul că acestea au fost incluse într-un eșantion, altfel, amenzile sunt inevitabile.

Cei de la Biroul Național de Statistică susțin că amenzile „nu sunt o armă împotriva afacerilor”, ci o modalitate de a responsabiliza companiile. „Respondenții aveau o atitudine iresponsabilă față de prezentarea rapoartelor statistice, acest lucru împiedicând activitatea sismului statistic”, a explicat Rodion Gorea, jurist al BNS. El a mai adăugat că amenzile au fost majorate în baza stipulărilor legii „Despre statistica oficială” și obligațiunile față de organizațiile internaționale. „Au fost cazuri când respondenții pur și simplu spuneau: puteți să mă amendați – eu pot achita măcar și în fiecare zi”, a menționat juristul.

Tatiana Lariușina, doctor în economie, este de părere că în realitate, autoritățile urmăresc două scopuri: scoaterea economiei din umbră și completarea bugetului. „În Moldova, este foarte mare sectorul economiei tenebre. O parte din măsurile de scoatere a ei din umbră a fost adoptată prin intermediul fiscului, acum au decis prin intermediul statisticii, cu ajutorul amenzilor mari. Însă există și „partea a doua a baletului de Marleston”: autoritățile adesea preferă să completeze bugetul din contul amenzilor. Scopurile declarate pot fi bune, dar trebuie de privit în profunzime, ce stă în spatele acestora”,a concluzionat Lariușina.

Autori: Nicolai Paholinitchi, Anastasia Moraru

Партнерские ссылки