0ºC Chișinău
Miercuri 23 ianuarie 2019

„SUA nu susțin nicio forță politică din Moldova. Aceasta nu este munca noastră”. Interviu NM cu George Kent, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA

George Kent, asistentul adjunct pentru Afaceri Europene și Eurasiatice al Secretarului de Stat al SUA, a efectuat o vizită la Chișinău, în perioada 5-6 decembrie. Într-un interviu acordat Galinei Vasilieva, redactor-șef al NM, Kent a vorbit despre cum va evalua SUA alegerile din Moldova, dacă Washingtonul acordă susținere Partidului Democrat și liderului acestuia Vladimir Plahotniuc, dacă americanii cred în „urma rusească” în opoziția moldovenească și ce cred ei despre investigațiile ce țin de fundația „Open Dialog”.

 „Investigațiile ce țin de fundația „Open Dialog” sunt o formă de intimidare politică”

În luna februarie, în Moldova, se vor desfășura alegerile parlamentare. Autoritățile au schimbat legislația electorală, în pofida recomandărilor organizațiilor internaționale și a lipsei unui larg consens în țară. Amendamentele la Codul electoral au fost aplicate pe ultima sută de metri. Ar putea aceste lucruei să afecteze recunoașterea de către observatori a rezultatelor alegerilor din februarie?

Este o întrebare ipotetică, iar diplomații americani nu răspund la întrebări ipotetice. Comisia de la Veneția și OSCE/Biroul pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului sunt organizații europene recunoscute, experți în domeniul standardelor de organizare a alegerilor parlamentare. De regulă, Comisia de la Veneția recomandă ca în decurs de un an până la alegeri, în legislația electorală să nu fie introduse niciun fel de modificări. În orice țară, electoratul are nevoie de timp pentru a înțelege, conform căror reguli se vor desfășura alegerile.

Prietenii Moldovei sunt interesați ca și campania electorală, și alegerile să se desfășoare în conformitate cu legea și valorile și standardele pe care le promovăm împreună cu Republica Moldova. Toți cei care doresc să candideze la aceste alegeri trebuie să aibă o asemenea posibilitate fără vreo intervenție sau influență din exterior. Partidele politice care doresc să participe la procesul electoral trebuie să ofere această posibilitate. De asemenea, este necesară asigurarea accesului egal la presă. Instituțiile statului nu trebuie să împiedice dreptul candidaților de a se întâlni cu cetățenii. Procesul electoral, în esență, deja a demarat, deși alegerile vor avea loc în luna februarie. Concluziile noastre se vor întemeia pe ceea ce s-a întâmplat până la alegeri, în ziua alegerilor și în zilele de după alegeri. Nu îmi voi expune opinia prea devreme. Însă peste 1-2 zilee de la alegeri, veți auzi neapărat poziția noastră, de la ambasadorul SUA în Republica Moldova.

Noi am avut deja un caz care nu a fost ipotetic, când un partid a fost exclus din cursa electorală – „Partidul Nostru”, cică, din cauza finanțării din străinătate. În prezent, în Moldova, este scandalul ce ține de fundația „Open Dialog” și câteva partide de opoziție proeuropene sunt învinuite că ar obține bani de peste hotare. Dacă din această cauză va fi exclus unul dintre partidele de opoziție, ar putea fi recunoscute alegerile ca nefiind în concordanță cu standardele internaționale?

În toate țările, inclusiv Moldova, instituțiile statului nu trebuie să împiedice partidele să participe la alegeri. Când vorbesc despre guvern, despre instituțiile guvernării, am în vedere nu doar componenta administrativă, ci și sistemul judiciar, care nu trebuie să reexamineze și să rescrie deciziile evidente adoptate de popor. Așa s-a întâmplat la Chișinău, la alegerile primarului. Cred că reacția SUA și a partenerilor noștri europeni a fost evidentă.

newsmaker.md/rom/noutati/cotitura-in-cazul-kozlovska-polonia-a-cerut-sa-nu-fie-implicata-in-campania-electo-40509

Cred că investigația comisiei parlamentare, orientată împotriva a două partide politice principale ce ține de fundația „Open Dialog”, este o formă de intimidare politică. Și acest lucru trebuie stopat imediat.

 „Încearcă Rusia să influențeze alegerile din Moldova? Bineînțeles, încearcă”

În mod tradițional, înainte de alegeri, în Moldova este lansat serialul despre „spionii ruși”. De data aceasta, el se desfășoară în jurul fundației „Open Dialog”, care este asociat cu jurnaliștii, activiștii civici și politicienii din opoziție, care critică guvernarea. Evident, toate acestea se fac pentru a-i discredita pe politicienii de opoziție proeuropeni în interiorul țării și în fața partenerilor externi. Ei au reușit acest lucru? Credeți în „urma rusească” în opoziția proeuropeană moldovenească?

În întrebarea dvs. sunt multe componente. Și nu sunt ipotetice. Unul dintre aceste elemente este campania electorală negativă, ponegrirea. Și, cu părere de rău, în multe țări, nu doar în Moldova, campania negativă, ca instrument, funcționează. Adesea, oamenii votează nu „pro”, ci „contra”.

Încearcă Rusia să influențeze alegerile din Moldova? Bineînțeles, încearcă. Acum doi ani, Federația Rusă a făcut acest lucru și în SUA, iar anul trecut – în Franța. Așa că aceasta nu este o întrebare ipotetică. Este clar: influență este. Noi susținem dreptul poporului Moldovei de a-și alege liber calea, direcția geostrategică ș.a. Iar alți actori încearcă să influențeze rezultatul acestei alegeri. Așa că, dacă e să răspund concis: da. Însă, iarăși, această întrebare are mai multe componente.

Și totuși, credeți în „urma rusească” în rândurile opoziției proeuropene moldovenești, la care indică Partidul Democrat de la guvernare?

Una dintre componentele despre care vorbim este dezinformarea. Există dezinformarea reală rusă și este o altă componentă – oamenii care încearcă să folosească dezinformarea pentru a influența procesul electoral. Însă nu eu trebuie să judec despre aceasta. Dar încă o dată: noi susținem principiile democratice, pentru ca cetățenii moldoveni să poate decide liber, ce e mai bine pentru țara lor.

Dacă e să vorbim despre dezinformare... La noi, au fost interzise știrile rusești, însă înflorește propaganda internă. Credeți că este normal să se lupte contra propagandei prin intermediul interdicțiilor?  Și cum, de fapt, se poate lupta cu propaganda, inclusiv cea internă?

În orice stat trebuie să fie un spațiu media liber și deschis, în care fiecare om să aibă dreptul de a-și expune opinia. Întrebarea dvs. este despre Moldova. Există un spațiu media moldovenesc. Și există spațiul propagandistic rus. Are oare dreptul presa rusă să-și desfășoare campania propagandistică pe teritoriul Republicii Moldova? Orice stat – Franța, SUA sau Moldova – are dreptul de a-și stabili reguli pentru tv. Libertatea cuvântului nu înseamnă că orice organizație media are dreptul de a-și desfășura activitatea media pe teritoriul oricărui stat, fără a fi împiedicat. Presa trebuie să respecte legile statului în care intenționează să-și desfășoare activitatea de informare.

newsmaker.md/rom/noutati/patru-fake-uri-despre-cazul-kozlovska-cum-a-devenit-serviciul-de-presa-al-parlamen-39885

Aici, este important încă un element, și anume: războiul hibrid. Federația Rusă încearcă să folosească legile care există într-un stat liber, într-o societate liberă, pentru a ataca această societate liberă. Această problemă este acum în multe țări. Noi am constatat acest lucru și în SUA, unde Federația Rusă a aplicat diferite tehnici prin intermediul social media, facebook, twitter. Prin conturile fake, se crea vizibilitatea precum că americanii se atacă unii pe alții în rețelele de socializare.

Iată de ce aceasta este o întrebare foarte dificilă. Cetățenii au nevoie de acces la informație, însă nu la orice informație – la cea reală, nu la propagandă. Și fiecare țară se confruntă cu problema: cum să asigure accesul la informație, nu la propagandă.

 „La Washington vin foarte mulți politicieni străini. Aceasta nu înseamnă că guvernul SUA îi susține”

Pentru Partidul Democrat lucrează câteva companii americane de lobby în același timp. Consiliul Atlantic organizează întâlniri în care principalele persoane sunt democrații și liderul PDM Vladimir Plahotniuc. Congressmanii americani îl primesc, laudă Partidul Democrat. În interiorul țării, acest lucru se prezintă în felul următor: PDM și Vladimir Plahotniuc sunt susținuți de SUA. Așa este?

SUA  sunt un stat deschis pentru oricine a primit viză. Și la Washington vin foarte mulți politicieni străini. Zilele acestea, de exemplu, Consiliul Atlantic a primit-o pe Iulia Timoșenko, ex-premier al Ucrainei. Presupun că în timpul apropiat, Consiliul Atlantic îl va primi pe alt politician ucrainean, reprezentant al altui partid. Acest lucru nu înseamnă că ei susțin vreo forță politică. Important este procesul, dialogul.

În fiecare an, în luna februarie, Congresul organizează dejunul anual de rugăciune. La acesta participă sute de politicieni străini. Acest lucru nu înseamnă că guvernul SUA îi susține pe respectivii politicieni. Pentru mulți dintre ei, aceasta este unica posibilitate de a ajunge în SUA. Și mulți dintre ei folosesc în mod cinic acest eveniment pentru a fi în aceeași încăpere cu politicieni americani, iar apoi vin acasă și demonstrează că s-au întâlnit, de exemplu, cu un anumit congressman sau senator.

În ultimii ani, mulți politicieni din Moldova, din diferite partide politice, au fost la Washington. Săptămâna aceasta, speakerul dvs. Candu este la Washington. Aceasta nu înseamnă că SUA susține vreo forță politică din Moldova. Aceasta nu este munca noastră. Scopul nostru este ca relațiile bilaterale dintre statele noastre să fie bune. Atunci când miniștrii, politicienii străini vin la Washington, noi, de regulă, ne întâlnim cu ei. Aceasta este munca mea, ca diplomat – să promovez relațiile bilaterale cu astfel de țări, ca Ucraina, Georgia, Belarus, Moldova. Și în general, această întrebare trebuie adresată Consiliului Atlantic și nu Departamentului de Stat al SUA.

 

Liderii din opoziție Maia Sandu, Andrei Năstase, alți politicieni moldoveni, la fel vin în SUA. Însă multora din Moldova li s-a format impresia că SUA, în rol de jucător geopolitic, uneori este gata să închidă ochii la unele acțiuni antidemocratice, dacă acestea sunt acoperite prin lupta contra Rusiei.


Eu înțeleg ce vreți să spuneți: oamenii percep astfel acțiunile SUA. Însă în realitate, SUA nu fac acest lucru. La fel, eu înțeleg că nu toți cei din Moldova au acces egal la presa liberă. Noi nu alegem partide, noi nu alegem politicieni. Acest drept aparține cetățenilor Moldovei. Noi dorim ca Moldova să fie prosperă. Dar aceasta nu este alegerea noastră. Este alegerea Moldovei.

 

„Acesta este dreptul locuitorilor Moldovei – de a alege, cum trebuie să fie regulile de comportament pentru politicieni”    

Din observațiile dvs. despre Moldova, puteți numi un domeniu în care țara noastră a obținut un progres evident și altul în care, în ultimii ani, noi ne-am cotilit înapoi?

Nu eu trebuie să judec despre realizările sau regresul din Moldova. Acest lucru trebuie să-l decidă cetățenii Moldovei. Noi dorim să vedem Moldova ca pe un stat sigur, integru, democratic, liber în Europa liberă și unită. Noi ne-am dori ca tinerii să-și vadă viitorul în Moldova și să nu părăsească țara în căutarea unei vieți decente. Important e ca în Moldova să funcționeze justiția, care ar asigura respectarea drepturilor cetățenilor moldoveni și ale investitorilor străini, care creează locuri de muncă, pentru ca cetățenii Moldovei să nu plece. Când noi vorbim despre integritatea Republicii Moldova, este vorba și despre soluționarea conflictului transnistrean.

Ce se poate face în problema transnistreană, pentru ca ea într-adevăr să fie soluționată?

În ultimii câțiva ani, a fost atins un anumit progres. De exemplu, înregistrarea și eliberarea plăcuțelor cu numere neutre. Sau asigurarea accesului nestingherit al fermierilor [din raionul Dubăsari] la terenurile lor de pe teritoriul Transnistriei. Anul trecut, au fost obținute înțelegeri în opt puncte, dintre care cinci au fost deja realizate. Următoarea chestiune importantă, care trebuie să fie soluționată, se referă la telecomunicații.

Timp de aproape 20 de ani, în soluționarea diferendului transnistrean nu au fost făcuți pași semnificativi, iar după aceasta, în decurs de un an și jumătate, s-a produs progresul. Desigur, importantă este voința politică și problema securității. Însă foarte important este și faptul că în cadrul formatului „5+2”, părțile discută, încercând să soluționeze probleme comune. Aici este o dinamică pozitivă.

Mulți consideră că actualul parlament al Moldovei, care și-a încheiat mandatul, este nelegitim. Aproximativ 30 la sută din deputații care au ajuns în legislativ pe listele unui partid au trecut apoi în altul. Sau, declarându-se independenți, au aderat la majoritatea parlamentară a PDM. Dacă în SUA, 30% din membrii Congresului ar fi aderat la alt partid, care ar fi fost reacția societății americane?

La noi a fost o asemenea situație, când un senator ar fi putut influența echilibrul forțelor în Congres. Și el a decis să schimbe partidul. A considerat că în acest mod, va putea să reprezinte mai bine interesele alegătorilor din statul său. Au mai fost cazuri asemănătoare, însă doar o singură dată acest lucru a influențat real asupra echilibrului de forțe în Congres. La noi, nu există democrație directă, așa cum era în Atena, acum 2000 de ani. La noi, sunt republici. Noi îi alegem pe deputații care trebuie să reprezinte interesele noastre. Fiecare dintre ei reprezintă aceste interese așa cum le înțelege.

Fiecare stat își poate modifica legislația, pentru ca deputații aleși să nu aibă dreptul de a-și chimba preferințele politice. În SUA, aleșii poporului au dreptul de a părăsi partidul politic care i-a înaintat. Și dacă acest lucru nu le place alegătorilor, ei nu îl vor vota la următoarele alegeri.

În regiunea dvs., această problemă este mult mai sensibilă, pentru că procentul deputaților care își schimbă partidele este mult mai mare. Însă acest lucru se întâmplă nu numai în Moldova. Până la urmă, acest drept aparține locuitorilor Moldovei – de a alege, care trebuie să fie regulile de comportament pentru politicieni și cum aceștia trebuie să le reprezinte interesele.    

Autor: Galina Vasilieva

Партнерские ссылки