2ºC Chișinău
Miercuri 12 decembrie 2018

Surpriza-gender. De ce inițiativa democraților despre promovarea femeilor a fost criticată de feminiști și feministe?

 

Proiectul de lege al Partidului Democraților care prevede susținerea financiară a partidelor politice pentru promovarea femeilor nu va spori nivelul de reprezentativitate a femeilor în parlament. Aceasta este concluzia feministelor și feminiștilor intervievați de NM. Mai mult decât atât, aceștia susțin că inițiativa democraților întărește și mai mult stereotipurile de gen din societate. Democrații dimpotrivă, susțin că „După intrarea în vigoare a proiectului de lege, s-ar putea ajunge la aceea că va fi nevoie de atragerea bărbaților în politică”.

Care sunt propunerile?

Despre faptul că democrații au elaborat proiectul de lege privind sporirea nivelului de reprezentativitate a femeilor în politică a anunțat la briefingul din 13 februarie liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Formațiunea politică propune o finanțare anuală mai mare cu 10 la sută pentru partidele care vor promova cel puțin 40% de candidați femei în circumscripțiile uninominale.

Conform inițiativei PDM, pentru fiecare femeie alească în circumscripția uninominală, partidul care a înaintat-o va primi un supliment financiar. Mărimea acestuia va fi calculată în baza unui mecanism care urmează să fie elaborat de Comisia Electorală Centrală.

Democrații mai propun ca femeilor să li se permită colectarea unui număr de semnături de două ori mai mic decât în cazul bărbaților pentru a se putea înregistra în calitate de candidat pe circumscripțiile uninominale.

„Cruce” pe cotele de gen

Alina Andronache, militantă pentru drepturile femeilor și membră a Platformei pentru Egalitate de Gen (întrunește 26 de ONG-uri. – NM), a menționat pentru NM că dacă democrații ar fi dorit cu adevărat să mărească numărul femeilor în politică, ei „ar fi ținut cont de interesele femeilor atunci când au schimbat sistemul electoral”.

Andronache a amintit că un șir de organizații de femei s-au declarat împotriva adoptării sistemului electoral mixt, „deoarece s-a demonstrat că acesta înrăutățește reprezentativitatea femeilor în procesul de luare a deciziilor”. Potrivit ei, sistemul electoral mixt „a pus cruce” pe cotele de gen pentru care au luptat mult timp activiștii și activistele, precum și partenerii de dezvoltare ai Moldovei.

Este vorba despre cota minimă de participare a femeilor în politică, care funcționează în Moldova din anul 2005 și constituie 30%. În anul 2016, sub presiunea organizațiilor pentru drepturile omului și a partenerilor de dezvoltare, cota a fost mărită de la 30% la 40%. O asemenea proporție trebuie să fie repectată la elaborarea listelor electorale de partid, precum și la formarea biroului permanent al parlamentului.

Activiștii pentru drepturile omului susțin că, de fapt, cota nu funcționează din cauza modificărilor introduse în proiectul de lege în ultimul moment. În varianta inițială era prevăzut că în listele electorale de partid, la fiecare cinci candidaților (de la primul număr până la al cincilea, de la al șaselea până la al zecelea ș.a.m.d.) trebuie să fie cel puțin două femei. Însă la propunerea deputatului Valeriu Ghilețchi, în varianta finală a fost introdusă norma care prevede că partidele decid în mod independent, ce numere vor avea candidații femei în listele electorale.

„La fel ca și bărbații, femeile pot colecta semnături”

Feministele și feminiștii solicitați de NM sunt de acord cu ideea că astăzi autoritățile fac încă un pas înapoi în domeniul promovării egalității de gen în politică.

Astfel, una dintre fondatoarele Grupului de Inițiative Feministe din Moldova Polina Ceastuhina a declarat pentru NM că democrații „vor înlocui obligativitatea legislativă privind respectarea de către partide a cotelor de gen prin stimulări dubioase”.

Polina Ceastuhina este sigură că autoritățile ar trebui să respecte cota actuală de 40%. „Legea în vigoare care obligă partidele să asigure cel puțin 40% de femei în liste nu funcționează. Acest lucru se întâmplă din cauza că în lege nu este prevăzut principiul de întocmire a listelor”, a spus Ceastuhina.

Activista este sigură că acum situația se va înrăutăți, deoarece „femeile vor continua să fie în capătul listelor de partid, iar partidele vor mai primi și bani pentru aceasta”. Astfel, explică ea, în societate se va întări ideea precum că „femeile sunt în politică doar de formă”.

La rândul său, activistul civic și feministul Vitalie Sprânceană consideră că „partidele mari și bogate nu vor îndrăzni să bage femei în liste doar de dragul la niște bani de buzunar”.  În plus, potrivit lui, bugetul public e în pierdere. „În loc să obligăm partidele să pună femei pe liste, noi le propunem să le plătim pentru asta”, a scris el pe pagina sa de facebook.   

Alina Andronache propune chiar ca finanțarea partidelor să fie redusă, iar 20-30% din suma alocată lor din bugetul de stat să fie îndreptată în beneficiul ONG-urilor de femei și de tineret. Ea consideră că inițiativa PDM doar întărește stereotipurile existente în societate precum că femeia nu poate să se ocupe de politică.

Propunerea democraților ca femeile să colecteze mai puține semnături decât bărbații pentru înregistrarea candidaturilor lor la alegeri a fost deja criticată de activiștii civici. „Este o profundă neînțelegere a sensului măsurilor pozitive de asigurare a șanselor de gen”, presupune Ceastuhina. Potrivit ei, „la fel ca și bărbații, femeile pot aduna semnături”.

„Discriminarea pozitivă”

Deputatul democrat Sergiu Sârbu a precizat pentru NM că elaborarea mecanismelor de atragere a femeilor în politică a fost recomandată de Comisia de la Veneția. „Iată că noi am elaborat-o”, a subliniat el.

El nu a fost de acord cu faptul că inițiativa schimbă accentele în domeniul promovării egalității de gen de la obligațiuni legislative la măsuri de stimulare. Sârbu a precizat că specificul alegerilor pe circumscripții uninominale nu permite introducerea cotei, de aceea democrații au decis să susțină financiar partidele care vor promova mai multe femei candidați.

Deputatul a numit „artificial” argumentul activiștilor pentru drepturile omului precum că proporția femeilor în listele de partid nu funcționează și necesită îmbunătățire. „Ei așa consideră (că această cotă nu funcționează). La noi, în Partidul Democrat, sunt multe femei și în parlament, și în guvern. Poate, nu chiar 40%, dar multe”, a spus deputatul. Totodată, el a adăugat că „multe femei sunt împotriva cotelor și le consideră discriminare”.

Sârbu nu este de acord nici cu poziția activiștilor precum că micșorarea numărului de semnături necesare pentru înregistrarea candidatului femeie va întări stereotipurile despre femeile în politică. „Este o discriminare pozitivă îndreptată spre dezrădăcinarea stereotipurilor de gen în societatea moldovenească. Să dea Domnul ca aceste stereotipuri să dispară mai repede! Poate vom ajunge până la aceea că va fi nevoie să atragem bărbați în politică, deoarece femeile vor fi foarte active”, a concluzionat politicianul.

În prezent, în parlamentul Moldovei, din cei 101 deputați ai parlamentului Moldovei, 22 sunt femei.

Autor: Marina Supac

Партнерские ссылки