13ºC Chișinău
Duminică 20 mai 2018

Telenovela politică despre „deconectarea” președintelui moldovean

Confruntările dintre președintele pro-rus și majoritatea parlamentară pro-europeană au devenit principalul subiect al vieții politice din Moldova. Periodic, președintele Igor Dodon refuză să semneze legi și decizii ale parlamentului și guvernului. La cererea Partidului Democrat, Curtea Constituțională îl „deconectează” pe președinte de la procesul politic, iar funcțiile șefului statului, în momentele necesare, sunt îndeplinite de către președintele parlamentului. NM a identificat trei sezoane ale telenovelei politice moldovenești despre cum președintele țării ales de popor s-a transformat treptat într-un personaj decorativ.

Sezonul I. Jocul de-a cedarea

Toate sondajele de opinie demonstrează faptul că președintele Igor Dodon este cel mai popular politician din Moldova. În timpul campaniei electorale, Dodon s-a declarat pentru apropierea cu Rusia și a promis „întoarcerea miliardului” furat din sistemul bancar încă în anul 2014, insistând asupra faptului că cetățenii au fost jefuiți anume de puterile pro-europene.

Ocupând fotoliul de președinte, Dodon așa și nu a trecut de la promisiunile de „a lupta cu oligarhii” și amenințările de a lua „măsuri drastice” la acțiuni concrete.

Mai mult decât atât, deputații Partidului Socialiștilor (Dodon a candidat la președinție din partea PSRM) au votat pentru introducerea sistemului electoral mixt datorită căruia PDM are toate șansele de a-și păstra puterea după alegerile parlamentare din anul 2018.

După aceasta, președintele a început, treptat, să se transforme într-un personaj decorativ. Majoritatea parlamentară și guvernul, controlate de Partidul Democrat, au reușit să stabilească conducerea țării ocolind șeful statului.

Declarând despre necesitatea de a depăși criza politică, democrații s-au adresat periodic după ajutorul Curții Constituționale (CC). Și președintele s-a adresat la CC, dar fără niciun rezultat.

De exemplu, la 27 iulie, Curtea Constituțională a decis că inițiativa președintelui privind organizarea unui referendum consultativ pe mai multe subiecte este în contradicție cu Legea supremă a statului. Cu ajutorul plebiscitului, președintele a dorit să afle dacă cetățenii sunt pentru abrogarea legii privind „restituirea miliardului”, acordarea președintelui a drepturilor suplimentare de a dizolva parlamentul, de a reduce numărul de deputați și de a introduce în școli disciplina „Istoria Moldovei”.

PSRM a reacționat pasiv la decizia Curții Constituționale. În patru orașe ale republicii au fost organizate mitinguri cu participarea unui număr mic de oameni. Însuși Dodon nici nu s-a prezentat la acestea. În capitală, unde protestele puteau fi mult mai mari, oamenii nu au fost mobilizați.

Experții consideră acest lucru ca fiind demonstrativ. Protestele în masă din Chișinău constituie unicul instrument care îi sperie cu adevărat pe democrați și liderul acestuia Vladimir Plahotniuc, care a luat controlul total asupra sistemului politic al țării.

Expertul politic Victor Ciobanu este sigur că principala cauză că președintele a devenit un personaj decorativ este că din primele zile de președinție, acesta a adoptat regulile de joc ale lui Vladimir Plahotniuc.

„Ultima oară când Plahotniuc a avut nevoie de Dodon a fost atunci când deputații Partidului Socialiștilor au votat în parlament pentru modificarea sistemului electoral”, a menționat el.

La rândul lor, democrații s-au pregătit din timp de președinția lui Dodon, susține Ciobanu, menționând că înainte de inaugurare, aceștia l-au lipsit pe șeful statului de împuternicirile de a numi șeful Serviciului de Informații și Securitate, transmițându-le parlamentului.

De asemenea, până la inaugurare, a fost soluționată problema privind numirea procurorului general. Socialiștii nici nu s-a împotrivit acestei inițiative.

Sezonul II. Comandantul suprem fără armată

Conform Constituției, președintele Moldovei are un set modest de instrumente de influență asupra proceselor de adoptare a deciziilor de stat. Însă șeful statului nu le poate aplica întotdeauna nici chiar pe cele existente, întrucât nu i se oferă posibilitatea.

De exemplu, militarii moldoveni au participat, în luna septembrie anul trecut, la exercițiile internaționale în pofida interdicției președintelui care, conform Constituției, este comandantul suprem al forțelor armate ale țării.

Atunci, printr-un decret, președintele a stopat acțiunea hotărârii guvernului privind participarea contingentului Armatei Naționale la exercițiile Rapid Trident-2017 organizate în Ucraina.

Dodon și-a argumentat poziția prin faptul că, potrivit Constituției, Moldova este un stat neutru și militarii moldoveni „nu trebuie să participe la exerciții militare care se organizează sub egida vreunui bloc militar”. Cu toate acestea, în consecință, militarii au îndeplinit hotărârea guvernului și s-au deplasat în Ucraina.

Acțiunile președintelui au provocat întrebări și atunci. Decretul președintelui care anula hotărârea guvernului a fost transmis spre publicare în Monitorul Oficial cu o anumită întârziere care a permis intrarea în vigoare a hotărârii guvernului și deplasarea în aceeași zi a militarilor la exercițiile din Ucraina.

Istoria cu exercițiile și armata, care acționează în pofida ordinelor comandantului suprem, l-a pus pe președinte înr-o situație amuzantă. Ulterior, Dodon a semnat un decret prin care interzice militarilor să participe la exerciții internaționale fără acordul prealabil al șefului statului. Însă drept răspuns, liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc a declarat că majoritatea de la guvernare va pune punct în dezbaterile privind exercițiile Armatei Naționale și va face în așa fel ca participarea armatei la astfel de evenimente să nu depindă de dorințele președintelui. Și aceasta este o perspectivă reală, întrucât PDM controlează majoritatea în parlament.

Victor Ciobanu este de părere că epopeea militarilor a demonstrat că Dodon și-a îndeplinit formal obligațiunile de comandant suprem. Totodată, el a adăugat că PDM a reușit încă o dată „să-l prezinte pe Dodon ca o amenințare pentru viitorul european al țării”.

Sezonul III. „Deconectările în evantai”

La sfârșitul anului 2017, confruntările dintre președinte și majoritatea aflată la guvernare s-au transformat într-o practică fără precedent a „deconectărilor” temporare ale șefului statului.

Conform deciziei Curții Constituționale din 17 octombrie, în caz de necesitate, obligațiunile șefului statului și semnarea decretelor privind numirile vor putea fi îndeplinite, temporar, de președintele parlamentului sau prim-ministru. Datorită deciziei CC, fără semnătura președintelui, speakerul parlamentului Andrian Candu l-a numit, la 24 octombrie, pe Eugen Sturza în funcția de ministru al apărării, candidatura sa find respinsă de două ori de Dodon.

Încă o dată, CC „l-a deconectat” pe președinte la 2 ianuarie 2018, pentru ca speakerul, „ocolindu-l” pe șeful statului, să semneze decretele privind numirea a șapte membri ai guvernului, inclusiv vicepremierul pentru reintegrare și vicepremierul pentru integrare europeană. Este vorba despre schimbarea practic în jumătate a componenței guvernului. Președintele a respins în mod repetat toate candidaturile, însă acest lucru nu i-a împiedicat pe democrați să realizeze modificările respective.

Subiectul nu s-a finalizat aici: la 5 ianuarie, CC l-a eliminat din nou pe Dodon de pe terenul politic. Curtea a permis înlăturarea temporară a președintelui de la îndeplinirea obligațiunilor din cauza că șeful statului a refuzat să promulge legea privind interdicția de a retransmite în Moldova programele informative și informativ-analitice rusești. Acum, și legile adoptate de parlament pot fi acplicate „ocolindu-l” pe șeful statului.

Expertul Victor Ciobanu a menționat că în istoria privind numirea membrilor cabinetului de miniștri și „deconectările” președintelui, democrații „îl plasează pe Dodon nu doar ca pe un personaj decorativ, ci ca pe o paiață”. „În această calitate, președintele este necesar democraților pentru a se recomanda partenerilor europeni drept unicul garant al continuității traseului spre UE”, a concluzionat el.

Analistul politic, fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU Alexei Tulbure consideră că în situația în care președintele țării nu vrea să aprobe anumite decizii ale guvernului sau ale majorității parlamentare, fie că se inițiază procecura de moțiune de cenzură, fie totul rămâne așa cum este.

 „Stoparea împuternicirilor președintelui poate fi înfăptuită strict conform circumstanțelor prevăzute de Constituție, de exemplu, starea de sănătate a șefului statului. Aceste circumstanțe astăzi nu sunt, de aceea tot ceea ce se întâmplă cu numirea membrilor cabinetului de miniștri este o simplă șmecherie juridică”, consideră el.

În același timp, președintele ar fi putut cere respectarea Constituției organizând acțiuni de protest în masă. „Dacă nu va face acest lucru, va deveni totalmente un personaj decorativ, un președinte cu butonul „conectat-deconectat”, a menționat Tulbure.

În această situație, susține expertul, e destul de complicat să fii de partea cuiva: „Președintele este slab, neputincios, inconsecvent, iar guvernul – criminal”.

Expertul politic Dionis Cenușă presupune că refuzând repetat să aprobe candidaturile noilor miniștri și ale vicepremierilor, președintele încalcă prevederile Constituției.

„De aceea Partidul Democrat, care le controlează pe toate, caută soluții pentru depășirea crizei instituționale. Însă trebuie să înțelegem că ei nu pot iniția moțiunea de cenzură, deoarece conștientizează că în cazul unui referendum, e prea putțin probabil că populația va susține demiterea lui Dodon. În anul electoral, ei nu vor putea face un asemenea cadou lui Dodon și Partidului Socialiștilor pro-prezidențial”, a spus Cenușă.

Epilog

Se pare că subiectul repetat privind „conectarea-deconectarea” președintelui i-a plictisit nu doar pe spectatori. În ultima decizie din 5 ianuarie, Curtea Constituțională a recomandat parlamentului să introducă răspunderea penală pentru neîndeplinirea obligațiunilor constituționale și a deciziilor CC.

Deputatul-democrat Sergiu Sârbu a menționat că în parlament a fost deja înregistrat un asemenea proiect de lege.

Inițiativa îi aparține partenerilor democraților – deputaților grupului Popular European Valeriu Ghilețchi și Iurie Leancă. Potrivit proiectului lor, „neîndeplinirea intenționată sau eschivarea de la îndeplinirea de către un demnitar de stat a unei decizii a instanței de judecată sau a hotărârii Curții Constituționale” este pedepsită cu o amendă imensă sau privațiune de libertate pe un termen de până la trei ani, cu privarea dreptului, în toate cazurile menționate, de a ocupa anumite funcții pentru o perioadă de până la cinci ani.

Dacă legea va fi adoptată, președintele Dodon, în caz de necesitate, va putea nu doar să fie „deconectat” temporar din procesul politic, ci și să fie exclus definitiv din joc.

Articolul a fost pregătit cu susținerea Rețelei media de limba rusă

Autor: Galina Vasilieva

Партнерские ссылки