Termenii s-au scurs în conductă
Cronica (ne)construcției gazoductului Ungheni-Chișinău în declarațiile funcționarilor și ale politicienilor
Ministrul economiei Chiril Gaburici a anunțat noi termeni pentru lansarea și încheierea lucrărilor de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău: septembrie 2018 – sfârșitul anului 2019. În ultimii câțiva ani, funcționari de rang înalt din Moldova și din România au anunțat de nenumărate ori acești termeni, promițând încheierea lucrărilor de construcție și la sfârșitul anului 2017, și la sfârșitul anului 2018. Experții se îndoiesc de faptul că termenii anunțați de Gaburici vor fi valabili și sugerează autorităților să nu le mai declare deloc. NM a decis să reamintească, care au fost promisiunile politicienilor și funcționarilor, în diferite perioade, referitoare la gazoductul Ungheni-Chișinău și, cu ajutorul experților, a elaborat propriul pronostic.
Scurt istoric al conductei transfrontaliere
Scurt istoric al conductei transfrontaliere
Gazoductul transfrontalier Iași-Ungheni, a cărei continuare trebuie să devină conducta Ungheni-Chișinău, a început să fie construit în anul 2013. Sarcina principală a conductei este conectarea sistemului moldovenesc de transportare a gazelor la cel românesc și european. Cu ajutorul acestui gazoduct, autoritățile Moldovei intenționează să reducă dependența republicii de „Gazprom"-ul rusesc și să sporească securitatea energetică a RM. Lungimea gazoductului Iași-Ungheni este de 43 km, dintre care 33 km sunt pe teritoriul României. Construcția acestuia a costat 27 milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro constituie contribuția Uniunii Europene, iar 20 de milioane de euro – cea a României.
Festivitatea de deschidere a gazoductului Iași-Ungheni a avut loc de Ziua Independenței, la 27 august 2014. Însă de atunci, gazoductul, practic, e lăsat de izbeliște. În anii 2015-2016, potrivit informațiilor Ministerului Economiei și Infrastructurii, prin gazoductul Ungheni-Iași, s-a importat 1 milion de metri cubi de gaze destinate locuitorilor din raioanele Ungheni și Nisporeni (necesitățile anuale ale țării constituie aproximativ 1,3 miliarde de metri cubi). Însă conform datelor autorităților, gazoductul Ungheni-Iași permite furnizarea din România în Moldova a 1,5 miliarde de metri cubi de gaze anual. Însă pentru asemenea volume, acesta trebuie să fie extins până în Chișinău.

Conform estimărilor autorităților, construcția gazoductului Ungheni-Chișinău va costa 113 milioane de euro (de trei ori și jumătate mai mult decât conducta Iași-Ungheni). Anul trecut, Moldova a semnat un acord de finanțare a acestui proiect cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, care intenționau să acorde în aceste scopuri credite în valoare totală de 82 milioane de euro – câte 41 milioane de euro fiecare. Iar Uniunea Europeană își declarase disponibilitatea de a acorda un grant în valoare de 10 milioane de euro, pe care, mai târziu, era gata să-l majoreze până la 40 milioane de euro.
Însă autoritățile moldovenești au decis să meargă pe altă cale: să nu ia bani de la băncile europene și de la UE, ci să încredințeze această construcție unui investitor privat. În legătură cu aceasta, la sfârșitul anului 2017, Compania moldovenească Vestmoldtransgaz, care administra gazoductul Iași-Ungheni, a fost scoasă în vânzare. Deja în luna februarie curent, operatorul național român al sistemului de distribuție a gazelor Transgaz a semnat un contract de vânzare-cumpărare a Vestmoldtransgaz.

Ce-i drept, Transgaz deja de mai mult de o jumătate de an nu a intrat în dreptul de proprietate a gazoductului: autoritățile moldovenești urmau să îndeplinească un șir de condiții, după care Transgaz trebuia să plătească banii pentru privatizarea Vestmoldtransgaz – 180 milioane de lei. Documentul final privind intrarea în dreptul de proprietate a fost semnat de către cele două părți – operatorul român și Agenția Servicii Publice – abia la 6 septembrie. Conform prevederilor contractului, operatorul din România trebuie să investească în construcția gazoductului 93 milioane de euro. După semnarea documentului, Dănuț Andrușcă, ministrul economiei al României, a dat asigurări că aceasta este o decizie strategică pentru România și toate sarcinile privind includerea Moldovei în rețeaua europeană de transportare a gazelor vor fi îndeplinite.
Istoria completă a promisiunilor
Istoria completă a promisiunilor
14 august 2014
14 august 2014
Întreprinderea de Stat Transgaz din România și Întreprinderea de Stat Vestmoldtransgaz din Moldova au semnat un acord privind interconectarea la gazoductul transfrontalier Iași-Ungheni. Atunci, părțile presupuneau că vor începe construcția gazoductului Chișinău-Ungheni în anul 2016 și o vor încheia în 2017 (apropo, atunci susțineau că lucrările de construcție a gazoductului vor costa 70 milioane de euro).
29 august 2014
29 august 2014
Promisiunile lui Traian Băsescu, președintele de atunci al României, au fost mult mai realiste, deși nici nu au fost îndeplinite. În special, el a promis ca la începutul anului 2019 să asigure totalmente Moldova cu gaze românești. Bineînțeles, „cu ajutorul Lui Dumnezeu".
9 decembrie 2014
9 decembrie 2014
Autoritățile moldovenești și BERD au discutat orarul lucrărilor de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău. Atunci, s-a stabilit că lucrările de construcție trebuie să înceapă în anul 2016 și să se încheie în 2017.
22 decembrie 2014
22 decembrie 2014
După semnarea contractului de livrare a gazelor românești dintre Petrom Gas și compania de stat Energocom din Moldova, vicepremierul și ministrul economiei de atunci Andrian Candu a promis că lucrările de construcție a gazoductului extins până la Chișinău vor începe în al doilea semestru al anului 2015. Aceasta a devenit cea mai nerealistă promisiune a autorităților moldovenești.
23 septembrie 2015
23 septembrie 2015
Vicepremierul și ministrul economiei de atunci Stephane Bride, a declarat, la ședința comună a guvernelor Moldovei și României, că lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău vor demara la începutul anului 2016 și se vor încheia în luna mai 2018.
28 septembrie 2016
28 septembrie 2016
Aurelia Samson, reprezentantul autorității de stat pentru implementarea proiectelor în domeniul energeticii (aceasta trebuia să coordoneze construcția gazoductului), a comunicat pentru NM că, potrivit estimărilor prealabile ale instituției, pentru proiectarea gazoductului va fi nevoie de 10 luni, alte trei-patru luni vor fi necesare pentru alegerea companiei care se va ocupa de construcția gazoductului. Astfel, acestea nu se vor începe mai devreme de mijlocul anului 2018 și se vor încheia la sfârșitul anului 2019.
4 octombrie 2016
4 octombrie 2016
Ministrul economiei de atunci Octavian Calmâc a declarat că lucrările de construcție a gazoductului se vor încheia la sfârșitul anului 2019. „În anul viitor (2017. – NM), noi vom anunța licitația pentru a identifica antreprenorul. Dacă vor fi finanțări din partea donatorilor, licitația va dura trei-patru luni. Dacă va fi un parteneriat privat, lucrările vor putea demara imediat. Lucrările de construcție vor dura aproximativ un an și jumătate. Iată că ajungem în anul 2019", a spus Calmâc într-un interviu pentru NM.
23 martie 2017
23 martie 2017
La sfârșitul ședinței comune a guvernelor de la Chișinău și București, premierul Moldovei Pavel Filip și premierul de atunci al României Sorin Grindeanu au declarat că finalizarea lucrărilor de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău este planificată pentru sfârșitul anului 2018 și nu 2019, cum era preconizat anterior. Potrivit lor, acest lucru a devenit posibil datorită deciziei Comisiei Europene de a majora grantul destinat acestui proiect, de la 10 milioane de euro până la 40 milioane de euro.
25 mai 2017
25 mai 2017
Două luni mai târziu, termenii au fost amânați din nou. Prezentând în parlament proiectul legii despre recunoașterea gazoductului Ungheni-Chișinău ca fiind cauză de importanță națională, ex-viceprim-ministrul, ministrul economiei de atunci Octavian Calmâc a spus că începutul lucrărilor de construcție a acestuia sunt planificate pentru anul 2018, iar încheierea lor – către 2019.
21 iulie 2017
21 iulie 2017
La întâlnirea cu noul prim-ministru al României Mihai Tudose, Filip a confirmat termenele anunțate de el în luna martie: partea moldovenească planifică încheierea lucrărilor de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău la sfârșitul lui 2018.
28 septembrie 2017
28 septembrie 2017
După întâlnirea cu președintele consiliului de administrație al companiei Transgaz din România Ion Sterian, Calmâc a declarat că licitația pentru alegerea antreprenorului pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău ar putea fi anunțată de către autoritățile moldovenești deja în lunile noiembrie-decembrie, iar lansarea gazoductului – până în anul 2019.
13 octombrie 2017
13 octombrie 2017
Miniștrii economiei Moldovei și cel al României Octavian Calmâc și Gheorghe Șimon au anunțat că gazoductul Ungheni-Chișinău va fi dat în exploatare până la sfârșitul anului 2018. Iar pentru a identifica mai repede un antreprenor și pentru a încheia lucrările de construcție, Transgaz din România își va deschide o reprezentanță în Moldova.
14 decembrie 2017
14 decembrie 2017
Într-un interviu acordat Publika TV, Calmâc a confirmat că lucrările de construcție a gazoductului, care încă nu s-au început, se vor încheia la sfârșitul anului 2018. De asemenea, el a comunicat că se discută două modele de realizare a proiectului: primul – sub controlul statului, al doilea – în bază privată. Calmâc a spus că cea de-a doua variantă este mai potrivită din punct de vedere al prețului și al timpului. Anume de aceea guvernul a decis privatizarea Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz.
28 martie 2018
28 martie 2018
Ministerul Economiei și Infrastructurii a anunțat că Transgaz a cumpărat Întreprinderea de Stat Vestmoldtransgaz din Moldova și intenționează să construiască, în decurs de doi ani, gazoductul Ungheni-Chișinău, investind în acest proiect până la 93 milioane de euro.
16 mai 2018
16 mai 2018
Lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău vor demara nu mai târziu de luna septembrie 2018. Despre aceasta a declarat Pavel Filip în cadrul întâlnirii cu ministrul economiei al României Dănuț Andrușcă.
15 iunie 2018
15 iunie 2018
Directorul companiei Transgaz Ion Sterian a promis includerea Moldovei la rețeaua europeană de gaze nu mai târziu de prima jumătate a anului 2020. În același timp, lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău, în care Transgaz este principalul antreprenor, pot fi amânate pentru o perioadă nedeterminată.
8 august 2018
8 august 2018

Președintele parlamentului Andrian Candu a declarat, în cadrul emisiunii „Loc de dialog", la Radio Moldova, că lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău vor începe în luna august, în ajunul Zilei Independenței.
6 septembrie 2018
6 septembrie 2018
După semnarea de către Transgaz a documentului final privind dreptul la proprietate asupra Vestmoldtransgaz, Chiril Gaburici a anunțat că delegația română, condusă de ministrul economiei Dănuț Andrușcă, „lansează prima etapă a construcției gazoductului Ungheni-Chișinău". Totodată, Gaburici a promis că până la sfârșitul anului 2019, gazoductul va fi dat în exploatare.
Totuși, când gazele românești vor ajunge la Chișinău?
Totuși, când gazele românești vor ajunge la Chișinău?
Victor Parlicov, expert în energetică, ex-director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, pune la îndoială faptul că termenii anunțați de Gaburici vor fi respectați.
„Din punct de vedere tehnic, nu este dificil și destul de real să fie construite 120 km de gazoduct chiar și într-o jumătate de an. Însă întrebarea e dacă partea română este pregătită de aceasta – și financiar, și moral", a menționat expertul.
Potrivit lui Parlicov, în prezent, Transgaz a inițiat deja câteva proiecte de amploare, care necesită multe resurse umane și tehnice, precum și cheltuieli financiare serioase – peste 2,5 miliarde de euro. Iar operatorul român are probleme financiare. Încă acum câteva luni, statul a atras în buget 90 la sută din profitul companiei.

În afară de aceasta, expertul a menționat că Uniunea Europeană continuă să insiste asupra introducerii modificărilor în activitatea Gazoductului Transbalcanic. Este vorba despre utilizarea reversului din partea Turciei și a Greciei, ceea ce va permite livrarea gazelor către Ucraina și Moldova prin România și Bulgaria. „În așa caz, sensul gazoductului Iași-Chișinău dispare complet, acestea vor fi niște cheltuieli fără sens. Și lucrările de construcție a acestuia continuă să fie amânate", a explicat Parlicov. El sugerează autorităților moldovenești nici să nu mai anunțe termeni și să facă referire la România, pentru că decizia finală în privința gazoductului Ungheni-Chișinău este acum acolo.
Text: Natalia Melnic
Prezentare: Tatiana Bulgac, Natalia Melnic
Foto: omanobserver.om, ziarulevenimentul.ro, romaniajournal.ro, moldpres.md