13.01ºC Chișinău
Joi 21 martie 2019

Țineți hoțul! Ce declarații despre miliardul furat se fac înainte de alegeri?

În actuala campanie electorală se constată mult mai puțină retorică geopolitică decât a fost la alegerile din ultimii ani. Candidații la alegerile parlamentare din 2019 și-au lansat toate forțele pentru defăimarea concurenților, cadouri pentru alegători – de la „pachete” și distracții până la îndemnizații, precum și promisiuni electorale despre fericire. De fapt, mai este un subiect exploatat pe larg de către toți concurenții. Este vorba despre furtul miliardului. Și din declarațiile liderilor cursei electorale – socialiștii, democrații, ACUM și „Șor” – fiecare din aceste partide a adus o contribuție substanțială în cazul de descoperire a furtului și de restituire a banilor. NM a analizat, dacă e așa sau nu.

Socialiștii 

Cei din Partidul Socialiștilor (PSRM) susțin că anume ei sunt primii care au declarat deschis despre furtul miliardului și necesitatea de a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Socialiștii repetă acest lucru și la prezentările programului electoral, și la întâlnirile cu alegătorii. De exemplu, despre aceasta a vorbit secretarul executiv al PSRM Vlad Bătrîncea, în cadrul conferinței de presă din 4 februarie, dedicată campaniei electorale. 

newsmaker.md/rus/novosti/igor-dodon-opisal-shemu-vyvoda-milliardov-iz-problemnyh-bankov-10109

Se pare că socialiștii au în vedere postarea de pe Facebook din 15 martie 2015 a liderului de atunci al PSRM Igor Dodon, în care acesta a vorbit despre schemele de sustragere a miliardului de euro din trei bănci moldovenești. Dodon a anunțat atunci că pachetul de documente care vin să explice cum au fost sustrași banii din bănci a fost adus în oficiul socialiștilor de către o persoană necunoscută. Menționăm că această postare a apărut la trei luni după ce guvernarea a anunțat despre „furtul miliardului”. 

Reamintim că primul care a anunțat că din Banca de Economii sunt sustrase ilegal sume enorme de bani a fost șeful de atunci al comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe Veaceslav Ioniță. El a vorbit despre aceasta în luna septembrie 2014, cu două luni înainte de a se afla despre fraudele în trei bănci. Iar despre faptul că este vorba despre un miliard de lei a scris, pentru prima oară, NewsМaker – la 24 noiembrie 2014, citând surse proprii. Informația oficială despre faptul că dintre trei bănci a fost sustras un miliard de euro a apărut doar peste o lună, la sfârșitul lunii decembrie 2014.

Între timp, socialiștii nu ratează șansa de a intra în polemică, atunci când e vorba de miliard, cu Partidul „Șor” care, la fel ca și PSRM, își adună electoratul pe arena politică de stânga.

Astfel, în replica dată candidaților Partidului „Șor”, care declarau că „nu văd nicio problemă în furtul miliardului”, secretarul pentru ideologie al PSRM Ion Ceban a spus, la aceeași conferință de presă din 4 februarie: „Desigur, nu este o problemă, dacă o jumătate de procent din banii furați au fost cheltuiți pentru necesitățile Orheiului. Iar bugetul Orheiului, apropo, este de 10 ori mai mic decât doar cheltuielile sociale ale Chișinăului. Întoarceți miliardul și toată țara va avea pensii normale, salarii normale și drumuri cu adevărat bune”.

Democrații 

Și democrații exploatează la maximum subiectul privind furtul miliardului. Însă un pic din alt unghi. De exemplu, dau asigurări că miliardul nu se va pierde și el va fi întors în Moldova. Despre aceasta a vorbit candidatul PDM în circumscripția electorală din Bălți Serghei Iordan în cadrul dezbaterilor electorale din 28 ianuarie, cu participarea candidatului blocului ACUM Arina Spătaru. „Au fost deschise dosare penale, se fac investigații, cineva este condamnat, altcineva urmează să fie tras la răspundere. Sunt arestate activele întreprinderilor și ale cetățenilor, peste hotare sunt găsiți banii sustrași și deja a demarat procesul de întoarcere a acestora”, a spus democratul, adăugând: „De aceea va fi totul normal cu miliardul”.

Iar la sfârșitul anului trecut, democrații au găsit noi „beneficiari” ai banilor furați din  bănci. Din raportul comisiei parlamentare care, la inițiativa PDM, a fost împuternicită să investigheze „circumstanțele implicării Fundației europene „Open Dialog” și a președintelui acesteia Ludmila Kozlovska în politica internă a Moldovei”, reiese că beneficiari ai banilor furați au fost și liderii blocului electoral din opoziție ACUM Maia Sandu și Andrei Năstase. „Potrivit raportului, în furtul miliardului au fost implicate partidele neparlamentare, iar mai exact, liderii acestora care, mai mulți ani la rând, strigă: „Unde-i miliardul?”, a declarat la sfârșitul anului trecut deputatul PDM Valentina Stratan (citată de publika.md).

De menționat că în raportul comisiei nu se spune că Sandu și Năstase au fost implicați în furt, ci că partidele lui Sandu și Năstase au fost finanțate prin intermediul Fundației „Open Dialog”, inclusiv din banii sustrași din băncile moldovenești.

Democrații au mai învinuit-o pe Maia Sandu că ea a devenit complice la frauda bancară, deoarece în anul 2014, ea a ajuns în parlament pe listele Partidului Liberal Democrat care, conform declarațiilor democraților, a fost finanțat din banii furați din bănci. Despre aceasta au declarat și participanții la protestul de lângă sediul PAS, care a fost organizat în toamna anului trecut, de aripa tânără a Partidului Democrat.

newsmaker.md/rus/novosti/mayya-sandu-ne-zabyvay-filat-zhdet-tebya-v-kamere-aktivisty-dempartii-organizovali-39444

Acțiunea democraților a fost un răspuns la protestul ACUM la care opoziția a cerut guvernării să nu tărăgăneze investigația furtului miliardului, să publice raportul Kroll-2 și să adopte „legea Magnițki”.

Deputații Partidului Democrat s-au adresat atunci către Uniunea Europeană cu rugămintea de a verifica implicarea în furtul miliardului a guvernului condus de Vlad Filat, în care Maia Sandu a condus Ministerul Educației.

Înșiși democrații neagă categoric implicarea lor sau vreo anumită legătură cu „jaful secolului”, care s-a produs în perioada de guvernare a „coaliției proeuropene”, din care făcea parte și Partidul Democrat. În luna decembrie anul trecut, prim-ministrul Pavel Filip declara că niciun democrat nu este implicat în furtul miliardului. „Dacă cineva crede că [liderul Partidului Democrat Vladimir] Plahotniuc a furat ceva, fiți liniștiți – nu este adevărat”, susținea premierul în cadrul emisiunii „Moldova în direct”, la Moldova 1. Tot atunci, Filip a declarat că 1 miliard de lei din banii furați a fost deja restituit.

newsmaker.md/rus/novosti/dvizhenie-acum-provelo-protest-u-zdaniya-parlamenta-obnovleno-39443

Menționăm că în acești patru ani după frauda bancară, a fost restituită chiar o sumă mai mare – 1,7  miliarde de lei. Însă acești bani au fost întorși din colectarea datoriilor de la clienții implicați în jefuirea băncilor, precum și din vânzarera activelor datornicilor și a bunurilor băncilor. Deci, deocamdată, nemijlocit din banii furați не nu a fost întors niciun leu.

ACUM

Nu ratează ocazia să vorbească despre miliardul furat nici reprezentanții blocului electoral ACUM, format din partidele de opoziție „Acțiune și Solidaritate” (PAS) și „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA). Comentând raportul comisiei parlamentare despre Fundația „Open Dialog”, liderul PAS Maia Sandu a menționat că democrații încearcă nu doar să-i atribuie – ei și liderului DA Andrei Năstase – furtul miliardului, ci să învinuiască direct ACUM de această infracțiune.

La prezentarea programului electoral al ACUM din 29 ianuarie, Maia Sandu a promis că după ce va ajunge în parlament, va publica cel de-al doilea raport Kroll, „pentru a aduce la cunoștința opiniei publice numele beneficiarilor furtului miliardului și pentru a deseretiza numele persoanelor care au beneficiat de amnistia fiscală, pentru a-i identifica, printre aceștia, pe cei implicați în frauda bancară, spălarea de bani și corupție”. De asemenea, ACUM promite că va confisca averea adevăraților beneficiari ai fraudei bancare.

La București, în ajunul lansării campaniei electorale din Moldova, a fost organizată o masă rotundă cu genericul „De la furtul miliardului până la furtul alegerilor”, la care au participat Maia Sandu și Andrei Năstase. În cadrul forumului, Maia Sandu a declarat că furtul miliardului este doar una dintre schemele de corupție care sunt foarte multe în Moldova. Ea a mai spus că deocamdată, organele de drept nu au întors niciun ban din mijloacele furate.

De menționat că democrații și presa afiliată acestora au început să asocieze liderul PAS Maia Sandu cu furtul miliardului în anul 2016, când ea a candidat pentru funcția de președinte. Adversarii săi susțineau atunci că ea și-a pus semnătura pe decizia guvernului de a acorda credite de aproximativ 10 miliarde de lei unui număr de trei bănci care au falimentat după furt.

Maia Sandu a spus atunci că nu a semnat această decizie, întrucât nu a participat la respectiva ședință a guvernului. De asemenea, ea a menționat că semnătura sa lipsește și pe cea de-a doua decizie a guvernului cu privire la acordarea pentru cele trei bănci a unei sume suplimentare de aproximativ 4 miliarde de lei. „Nici pe cea de-a doua emisie nu este semnătura mea, acolo este semnătura ministrului economiei [Stephane] Bride. Pe astfel de decizii își pun semnătura ministerele de profil. Acest lucru poate fi ușor verificat pe site-ul pe care sunt publicate toate deciziile guvernului”, a menționat Maia Sandu.

Cu toate acestea, Maia Sandu a participat la o ședință secretă a guvernului, la care a fost discutată această chestiune. Potrivit afirmațiilor sale, lucrurile s-au desfășurat în felul următor: „Noi am avut atunci dezbateri aprinse cu guvernatorul Băncii Naționale [Dorin Drăguțanu]. Niciun ministru din PDM nu i-a adresat nicio întrebare, ci doar îmi reproșau că sunt dură cu Drăguțanu. Noi ne-am certat în adevăratul sens al acestui cuvânt, pentru că atunci când un om spune că pentru acoperirea economiilor cetățenilor nu sunt suficienți banii din prima garanție, care era enormă, cum puteam reacționa? (BNM a acordat din rezervele sale credite de miliarde celor trei bănci, cu garanția din partea guvernului – NM). Prima întrebarer pe care i-am adresat-o lui Drăguțanu a fost: cum ai permis să aibă loc aceste furturi în sistemul bancar?”, a mai menționat Maia Sandu în anul 2016.

 „Șor”

Și reprezentanții Partidului „Șor” exploatează pe larg subiectul miliardului, liderul acestuia, Ilan Șor, fiind condamnat, acum un an și jumătate, în dosarul despre frauda bancară (în perioada în care s-a produs furtul, el a fost președinte al consiliului de administrare la Banca de Economii). Mesajul principal al Partidului „Șor” în acest context este: Șor nu are nicio vină, el a fost înșelat și în general, el a fost primul care a descoperit schema sustragerii banilor din cele trei bănci.

Despre aceasta, a declarat și Marina Tauber, vicepreședinte al Partidului „Șor” și candidat în circumscripția uninominală nr. 19 (Ivancea), în cadrul dezbaterilor electorale din 29 ianuarie, la TVR Moldova.

„Noi suntem exemplul care demonstrează cum partidul și liderul său luptă cu corupția. Toți știu că Ilan Șor este primul om de afaceri și prima persoană din istoria Moldovei care a descoperit schemele criminale ale celor care au participat la furtul miliardului. Datorită informațiilor pe care el le-a oferit autorităților competente, vinovații au fost trași la răspundere și astăzi ei își ispășesc pedeapsa. Este vorba despre ex-premierul Vladimir Filat și businessmanul Veaceslav Platon, și acesta este primul caz din istoria țării noaste când funcționari de rang înalt au fost condamnați la închisoare. Este primul exemplu de combatere a corupției”, a declarat Tauber.

newsmaker.md/rus/novosti/shor-v-zakone-kak-bylo-delo-32066

Reamintim că despre implicarea lui Ilan Șor în jaful băncilor s-a aflat după perchezițiile și audierile care au avut loc la CNA, în februarie 2015. De atunci, aflat sub anchetă, Șor a devenit primar de Orhei, timp de două luni a fost închis în izolator, aproape un an – în arest la domiciliu și a depus mărturii împotriva lui Filat și a lui Platon. În baza depozițiilor acestuia, Filat și Platon au fost condamnați la termeni îndelungați de închisoare.

Iar în vara anului 2017, Șor a fost condamnat de instanța primară la 7,5 ani de închisoare și lăsat sub control judiciar până la pronunțarea sentinței definitive. Șor a fost recunoscut vinovat de provocare de daune materiale și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În acuzația înaintată de procurori se vorbea despre escrocherie, însă acest articol a fost înlocuit cu unul mai blând – provocare de daune materiale. 

Cu câteva luni înainte de aceasta, în aprilie 2017, Șor a declarat că intenționează să dea în judecată agenția de detectivi Kroll, care a fost împuternicită de către Banca Națională să investigheze furtul miliardului. Șor a declarat despre aceasta după ce Kroll a oferit Băncii Naționale un nou raport despre desfășurarea anchetei. Din acesta reiese că mijloacele din cele trei bănci moldovenești au fost sustrase cu ajutorul a 75 de companii afiliate lui Ilan Șor. De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre aceasta. În instanțele din Moldova, o astfel de declarație nu a fost examinată.

newsmaker.md/rus/novosti/spaset-li-shora-ot-tyurmy-deputatskiy-immunitet-objyasnyayut-eksperty-40349

Avocații lui Șor au contestat sentința care i-a fost pronunțată de Curtea de Apel. La începutul anului 2018, dosarul a fost transmis Curții de Apel Cahul. Cazul este examinat până în prezent, adesea ședințele sunt amânate, iar următoarea este stabilită pentru data de 20 februarie.

Între timp, Șor își desfășoară o campanie electorală foarte activă, pe care a lansat-o cu mult înainte de startul oficial al acesteia, organizând acțiuni electorale în străinătate pentru diaspora moldoveneasă, dar și proteste zgomotoase la Chișinău. Conform rezultatelor ultimelor sondaje, Partidului „Șor” nu-i ajung doar câteva zecimi de procente pentru trecerea pragului electoral la alegerile parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки