Un fermier din Găgăuzia a spus tot adevărul despre pepenii verzi moldovenești
Serghei Mitul, un tânăr fermier din satul Congazcic, cultivă pepeni verzi deja de vreo opt ani. El spune că aceasta este una dintre cele mai capricioase și dificile culturi agricole.

Fermierul a spus pentru NM, de ce creșterea pepenilor verzi nu poate fi automatizată, de ce este necesar azotul și de ce prețul final pentru consumatori este uneori de zece ori mai mare decât sinecostul pepenelui verde.

Cum a început
Familia Mitulov a început să cultive pepeni verzi cu aproape opt ani în urmă. Se poate spune că atunci, satul Congazcic din raionul Comrat a fost unicul distribuitor al acestei culturi în toată republica. Doar câțiva consăteni le făceau concurență care, conform standardelor localității, se ocupau de această afacere la scară largă. Fără a exagera, fiecare al cincilea locuitor de aici cultivă pepeni verzi.
Serghei Mitul
«Când am început să cultivăm pepeni verzi, aceasta era una dintre cele mai profitabile afaceri. Pentru că nu era o concurență serioasă, era mai simplu de comercializat produsul și prețul era mai mare. Noi am început să ne ocupăm de pepeni verzi, pentru că mulți din sat câștigau astfel».
El susține că așa e în toată Moldova: «Țin minte că un lider a semănat, în sat, 40 de ari cu porumb dulce și a câștigat mai mult decât alții de pe zece hectare. Și în anul următor, aproape toți, chiar și noi, am semănat porumb și, desigur, din cauza surplusului, el costa deja 50 de ani», râde Serghei.

Cea mai mare recoltă de pepeni verzi, pe care Serghei a reușit s-o strângă a fost de 45 de tone de pe un hectar. Odată, gospodăria lor a reușit să recolteze aproape 1500 de tone. Fermierul cultivă diferite soiuri: Krimson sweet, Red star și altele dintre cele mai populare – «Talisman», «Tamerlan», «Producător».
«Desigur, acești pepeni verzi se deosebesc unii de alții prin perioada de coacere, culoare, productivitate, gust, mărime și semințe. Și nimeni nu cultivă un singur soi, pentru că el se coace în perioade diferite. După coacere, dacă e foarte cald, pepenii verzi riscă pur și simplu să ardă în doar două săptămâni: pe ei apar pete galbene și ei nu mai pot fi vânduți», a precizat Serghei.
Fermierul a spus că anul trecut, nu a reușit să strângă recolta de pe 5 hectare, pentru că pepenii verzi s-au stricat. «De aceea semănăm soiuri care se coc la o diferență de cel puțin 15 zile», a mai spus el.
«Doar cu pepeni verzi nu te îmbogățești»
Tânărul antreprenor este convins: cultivarea pepenilor verzi este una dintre cele dificile direcții din agricultură. Problema constă în faptul că acest proces parctic nu poate fi mecanizat, se cer mereu volume foarte mari de muncă manuală. De exemplu, în sezonul semănării pepenilor verzi pe o suprafață de 30 ha trebuie să lucreze 20 de persoane, iar în timpul recoltării – 30.
Serghei Mitul
«În timpul recoltării, oamenii lucrează câte 18 ore pe zi. Până vor termina de prășit câmpul, din urmă iar începe să crească buruienile. Și pornim din nou».
El a adăugat că și până la ieșirea în câmp, se depune o muncă colosală în sere. «Lucrul este foarte greu, de aceea suntem nevoiți să majorăm remunerarea zilnică, pentru ca oamenii să nu plece. Cu toate acestea, e lipsă de lucrători. Aducem oameni din satele vecine», spune fermierul.

Familia Mitul are 250 de hectare de terenuri pe care cultivă cereale, struguri, pepeni verzi. Aceștia din urmă ocupă doar 30 ha. «Și asta pentru că numai cu pepeni verzi, nu te vei îmbogăți, cultivarea acestei culturi presupune prea multe riscuri», susține Serghei.
Unul dintre aceste riscuri, potrivit tânărului antreprenor, este sensibilitatea pepenilor verzi la temperaturile înalte.

În perioada de coacere a pepenilor verzi, fermierii sunt nevoiți să lupte pentru fiecare zi. Orice problemă care împiedică pătrunderea produsului pe piață «bate asupra prețului și, respectiv, a câștigului», a mai spus el.
«La 35 de grade, pepenele verde arde fără a reuși să se coacă. Noi am avut cazuri în care ardeau și pepenii care mai aveau mult până la coacere. Iar anul acesta, «ne-am ars» cu răsadul, care de trei ori a fost lovit de grindină. Am pierdut venituri de 500 de mii de lei», a spus fermierul.
În momentul «ieșirii din câmp», prețul pepenilor verzi poate cădea cu 2-3 lei în doar o zi, a adăugat el. «Și oricare ar fi condițiile, anul acesta, noi vom fi în minus cu pepenii verzi. Sper că situația va fi salvată de recolta de cereale», spune Serghei ridicând mâinile.
«Nu poți cultiva pepeni verzi fără azot»
Potrivit afirmațiilor fermierului, este tot mai dificil să fii competitiv. El spune că în fiecare an, este nevoit să implementeze tehnologii noi și costisitoare, care nu au fost utilizate mai devreme în Moldova.
Pentru a ne menține pe linia de plutire, trebuie să cultivăm pepeni verzi mai buni decât cei de anul trecut.
Serghei Mitul
Serghei mai susține că în afară de îngrășăminte, trebuie să utilizeze și substanțe de protecție. Acestea nu conțin nitrați, dar sunt periculoase prin metalele grele pe care le conțin. Este ireal să cultivi pepeni verzi în cantități industriale fără utilizarea îngrășămintelor și a substanțelor de protecție, pentru că vor fi niște bani aruncați în vânt, este de părere fermierul. «Voi aduce un exemplu. Dacă pământul nu ar fi prelucrat, pepenele verde va fi distrus de afide (păduche). Trebuie să prelucrăm de câteva ori. Dacă nu am folosi fertilizanți chimici, pepenele verde ar putea fi cultivat, însă el va fi mai târziu decât la alții, va fi strâmb și nu va fi atât de strălucitor și atât de gustos», a explicat el.
Dacă e să vorbim sincer, pepenele verde nu poate fi cultivat fără azot. Acesta este îngrășământul principal.
Serghei Mitul
Antreprenorul susține că în pepenii verzi pe care îi cultivă conținutul de nitrați și de metale grele este în limita normelor. În fiecare an, înainte de a duce pepenii la piață, gospodăria familiei Mitul efectuează un spectru întreg de analize.
Serghei Mitul
«Se consideră că pepenele verde de Herson este bun. Eu personal am fost martor când la un control, pe loc, s-a constatat că, conținutul de nitrați din aceștia depășea 400%. La noi, totul este în limita normei. De la pepenii noștri încă nimeni nu s-a îmbolnăvit și nu a alergat la veceu».
Cât costă pepenele verde?
Comercializarea pepenilor verzi este una dintre cele mai dificile sarcini din această afacere, spune Serghei. Cel mai complicat a început să fie din anul 2017, când «în Moldova, toți s-au învățat să cultive pepeni verzi».
Până în anul 2017, noi nu simțeam concurența. Era așa: afișam pe pepenii noștri inscripția «Comrat». Și oamenii spuneau că e ceea ce trebuie. Dacă nu e «Comrat», înseamnă că pepenele nu este bun. Acum însă acest lucru nu mai înseamnă nimic. Toți s-au învățat să cultive pepeni verzi: Anenii Noi, Băcioi, Cantemir și chiar la nord se cultivă.
Serghei Mitul
Afacerea familiei Mitul ține piept acestei concurențe cu ajutorul abordării creative și al calității. Este vorba și despre comercializarea pe internet, și despre colaborarea cu mai mulți cumpărători angro din străinătate, și despre extinderea bazei de livrări în supermarketurile din țară.

«Anul trecut, am avut o altă abordare față de acest proces. Am făcut publicitate pe internet, care ne-a costat mulți bani. În consecință, am reușit să expediez 20 de TIR-uri în România, Letonia și Polonia, iar aceasta înseamnă aproape 500 de tone de pepeni verzi. O jumătate din producția noastră a plecat la export. Ducem pepeni verzi și la Chișinău, unde, de obicei, îi vindem comercianților intermediari», menționează fermierul.

El mai spune că prețul cu care pepenii verzi sunt cumpărați de consumatorii finali este, în cel mai bun caz, de trei ori mai mare decât sinecostul, iar în cel mai rău caz – de 10 ori.
De exemplu, comerciantul intermediar ia marfa de la producător cu 30 de bani pentru un kilogram, adaugă un leu pentru transportare, plus încă un leu pentru propriul buzunar. Iată așa ajungem că prețul pepenilor verzi ajunge până la trei lei.
Serghei Mitul
Cum îi alegem
Tânărul antreprenor ne-a dezvăluit și principalele secrete ce țin de alegerea unui pepene verde copt. El susține că cel mai bun indicator este, desigur, imaginea și coaja produsului.
«Dacă atunci când ciocănești pepenele verde și sunetul este sonor, înseamnă că este copt, iar dacă sunetul este sec – este verde sau prea copt. Atrageți atenție la liniile verticale ale acestuia: cu cât e mai mare contrastul dintre liniile deschise și cele închise, cu atât mai copt este pepenele. Desigur, sunt și astfel de soiuri la care cu greu poate fi determinat nivelul de coacere doar după culoare, însă, de obicei, această regulă este reală. De asemenea, fiecare pepene verde, în partea inferioară a sa, care se află pe pământ, are o pată de culoare deschisă. Cu cât aceasta este mai deschisă, cu atât pepenele este mai copt», a spus Serghei Mitul.
Mitul i-a îndemnat pe cumpărători să nu verifice pepenii verzi prin tradiționalul «ciocănit cu degetul», pentru că astfel de metode demult nu mai sunt eficiente.

«Cumpărătorii noștri au rămas cu vechile stereotipuri de verificare a pepenilor prin «bobârnac» sau prin strângere între mâini, dacă acesta pârâie. Un pepene copt va pârâi de două ori, cel mult de trei ori. Al patrulea cumpărător nu va mai auzi sunetul, iar din cauza deteriorării, pepenele va începe să se strice. De asemenea, se consideră că un pepene copt înseamnă unul cu miezul roșu aprins. Dar nu întotdeauna e așa. Acum sunt soiuri de pepeni de culoare roz și chiar galbenă», a concluzionat Serghei Mitul.

Textul este scris în cadrul proiectului «Școala NM pentru jurnaliștii regionali»
Text: Valentina Chihaioglo, Comrat
Prezentare: Cristina Demian
Imagine principală: Valentina Chihaioglo