0ºC Chișinău
Duminică 18 februarie 2018
$ 16.7133 20.8632

Un grup de ONG-uri din Moldova a reamintit despre „Liniile Roșii” în diferendul transnistrean

Un grup de organizații neguvernamentale din Moldova a publicat o nouă declarație despre „Liniile Roșii” în procesul de reglementare transnistreană. Autorii documentului consideră că interesele Moldovei în procesul de negocieri sunt iarăși în pericol, iar Chișinăul, „improvizând” că soluționează problemele oamenilor de rând, face compromisuri Tiraspolului și Moscovei. Au fost criticate și autoritățile moldovenești, și mediatorii internaționali, și oligarhii Vladimir Plahotniuc și Victor Gușan, care au s-au implicat în negocieri.

Apelul „Cu privire la respectarea „Liniilor Roșii” în procesul de reglementare transnistreană de către autoritățile Republicii Moldova” a fost semnat de 10 ONG-uri, 6 organizații de veterani și câteva persoane particulare – experți, diplomați, jurnaliști, foști funcționari. De data aceasta, structura grupului de semnatari s-a dovedit a fi mai puțin reprezentativă decât acum un an și jumătate, când prima declarație despre „Liniile Roșii” în procesul de reglementare a provocat un val de dezbateri și în mediul experților, și printre participanții în procesul de negocieri.

Printre cei care au semnat actualul document sunt IDIS Viitorul, Asociația pentru Politică Externă, Institutul de Politici Publice, Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Transparency International Moldova, Asociația Watch.Dog. Potrivit informațiilor pe care le deține NM, versiunea inițială a documentului era mult mai dură, însă pe parcursul coordonării textului, unele formulări au fost îmblânzite. De fapt, documentul pare radical și în această versiune.

În comparație cu declarația anterioară despre „Liniile Roșii”, autorii actualului document nu l-au numit o poziție a întregii societăți civile. Ce-i drept, unul dintre autorii documentului, directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu a spus, la prezentare, că acesta este „următorul pas în determinarea unei poziții comune a societății civile și a comunității științifice” în ce privește reglementarea transnistreană.

Potrivit lui Munteanu, procesul de negocieri se află din nou în impas. Iar autoritățile moldovenești nici acum nu au o strategie clară a reglementării conflictului. Autorii declarației consideră că acest lucru duce la aceea că „unii jucători influenți din exterior își impun agenda proprie și negociază cedări din partea Republicii Moldova”.

Declarația lui Munteanu despre lipsa din partea Chișinăului a unei viziuni a procesului de reglementare este deosebit de evidentă. În toamna anului trecut, guvernul a declarat că a fost elaborată o asemenea viziune. Presa a scris atunci despre existența a două versiuni ale documentului. Varianta inițială a fost scrisă cu participarea experților, fiind menționate numele lui Igor Munteanu și a expertului român Iulian Chifu.

Cea de-a doua versiune a documentului, mult mai „blândă”, a fost definitivată de guvern. Conform informațiilor deținute de NM, lucrarea a fost coordonată de vicepremierul de atunci Gheorghe Bălan și ambasadorul cu misiuni speciale din cadrul MAEIE Ion Stăvilă. El a promis oficial că o va prezenta publicului la începutul lunii decembrie, însă acest lucru așa și nu s-a mai întâmplat.

De fapt, autorii declarației consideră că aceasta nu este unica problemă. Ei sunt nemulțumiți de faptul că toamna, guvernul a decis să amâne pe o perioadă nedeterminată termenul de introducere în agenda ONU a rezoluției despre retragerea armatelor ruse din Transnistria. Ex-ambasadorul Moldovei în Belgia și pe lângă NATO Iurie Reniță, care la fel a semnat declarația, a numit acest lucru „un fiasco al diplomației moldovenești”.

În ansamblu, potrivit lui Reniță, situația privind procesul de negocieri se înrăutățește, iar „presupusul progres”, despre care vorbesc unii intermediari, „nu este în interesul Republicii Moldova”. „Cedările unilaterale pe care le-a făcut Chișinăul nu sunt „negocieri”, ci abuzuri”, a spus diplomatul.

Și directorul de programe al Institutului de Politici Publice Oazu Nantoi consideră că „improvizând soluționarea problemelor oamenilor de rând, la masa de negocieri sunt promovate interesele ascunse” ale Tiraspolului și Moscovei.

Nantoi a îndemnat autoritățile moldovenești să aibă o atitudine față de regiunea transnistreană ca față de un „teritoriu ocupat”. El a amintit că o asemenea formulare este și în decizia Curții Constituționale din 2 mai 2017. „Drept urmare, autoritățile statului au obligația constituțională de a folosi acest termen în raport cu structurile regimului de la Tiraspol”, a citat el unul din punctele declarației.

El a adăugat că scopul legitim pe care guvernul trebuie să-l urmeze este de a defini și aplica politici, instrumente și oportunități de transformare a conflictului conform prevederilor Constituției RM și nu de „a oferi veste de salvare regimului separatist”. De aceea autorii declarației propun renunțarea la practica de semnare a contractelor dubioase cu Centrala termoelectrică de la Cuciurgan și a deciziilor despre activitatea de comerț exterior favorabile firmei „Sheriff”.

Mai mult decât atât, ei propun privarea întreprinderilor transnistrene de facilități și condiții preferențiale. „E timpul ca întreprinderile din regiunea transnistreană să înceapă a plăti taxe în bugetul statului Republica Moldova și nu doar să beneficieze de privilegii. Accesul la piața UE pentru afacerile din stânga Nistrului este condiționat de respectul față de legislația și ordinea de drept a statului Republica Moldova”, se spune în document. În caz contrar, autorii documentului propun privarea întreprinderilor transnistrene de accesul la piața europeană „în interesele statului RM”.

Critici au fost adresate și organizațiilor internaționale, și mediatorilor. Misiunea OSCE și participanții formatului „5+2” au fost învinuiți de către autorii documentului de atitudine indiferentă față de prezența militară rusă în stânga Nistrului. Iar OSCE, Consiliul Europei și ONU au fost criticate pentru că oferă regiunii transnistrene teren pentru explicarea poziției sale. „Atragem atenția partenerilor noștri occidentali că oferind platforme internaționale regimului separatist de la Tiraspol, ei îl ajută să-și confirme așa-zisa statalitate, oferindu-și prestigiul, resursele și autoritatea în serviciul politicii revizioniste ruse”, se menționează în document.

Un punct special al declarației este dedicat „formatului din umbră” al reglementării. Este vorba despre liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și directorul firmei „Sheriff” Victor Gușan. La sfârșitul anului trecut, ei au avut un rol important în obținerea înțelegerilor. „Condamnăm implicarea în negocierile a unor oligarhi influenți (Gușan, Plahotniuc), care nu au niciun mandat legal să preia competențe ale statului RM în procesul de negocieri”, au declarat autorii documentului.

În concluzie, ei au prezentat câteva recomandări. Partenerilor externi, de exemplu, le sugerează ca la realizarea oricăror proiecte umanitare în stânga Nistrului să coordoneze aceste acțiuni cu Chișinăul, de asemenea, să accentueze în orice fel devotamentul integrității teritoriale a Moldovei și nerecunoașterea legitimității oricăror decizii ale „autorităților separatiste de la Tiraspol”. Orice gen de ajutor acordat trebuie condiționat prin respectarea drepturilor omului și „eliminarea rudimentelor controlului total asupra populației prin intermediul structurilor KGB locale și moscovite”.

Autorii declarației îndeamnă autoritățile moldovenești să dezvolte autonomia locală, să consolideze statul de drept și să nu admită înțelegerile economice ascunse cu reprezentanții Tiraspolului. De asemenea, ei își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că sistemul electoral mixt în Moldova va permite „oligarhilor separatiști” să fie reprezentați în parlamentul moldovenesc și să utilizeze acest lucru pentru consolidarea puterii și influenței lor.

În afară de aceasta, semnatarii documentului subliniază că „nu vor accepta planuri noi, discutate sub masă, de genul „Planul Kozak” în anul 2003”. Și în sfârșit, iarăși îndeamnă guvernul să elaboreze în colaborare cu societatea civilă un document unic, dedicat politicii, scopurilor și principiilor reintegrării.

Menționăm că actualul apel a apărut după ce la sfârșitul anului trecut, în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol s-a produs un salt. Atunci, cu implicarea mediatorilor, părțile au convenit imediat în privința a cinci probleme-cheie care se aflau pe agenda de negocieri pe parcurul mai multor ani. Înțelegerile și următorii pași au fost conveniți la întâlnirea în formatul „5+2” de la Viena. Participanții la procesul de reglementare au numit acest lucru cel mai important progres din ultimii 10 ani.

De menționat că și prima declarație despre „Liniile Roșii” în reglementarea transnistreană a apărut după runda în formatul „5+2”. Atunci, în iunie 2016, la Berlin, participanții la negocieri s-au întâlnit după o pauză îndelungată și au convenit asupra unei liste de probleme care urmează să fie soluționate în mod prioritar. Autorii concepției „Liniilor Roșii” au declarat atunci că toți participanții formatului „5+2” au făcut presiuni asupra Chișinăului, impunându-l să cedeze și doar datorită rezistenței negociatorului de atunci Gheorghe Bălan s-a reușit evitarea „consecințelor grave”.

Cu puțin timp înainte de apariția actualului apel, în ianuarie 2018, în locul lui Bălan, în funcția de vicepremier pentru reintegrare a fost numită Cristina Lesnic. Săptămâna aceasta, ea va organiza prima sa întâlnire cu negociatorul transnistrean Vitalii Ignatiev. Întâlnirea va avea loc la 15 februarie, la Chișinău.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки