-1ºC Chișinău
Joi 22 februarie 2018
$ 16.6523 20.509

„Un regim bun nu va fi numit hibrid”. De ce Moldova a căzut în ratingul mondial al democrației?

Moldova nu mai face parte din grupul țărilor cu o „democrație deficientă”. Aceasta reiese din ratingul mondial de dezvoltare a democrației Democracy Index 2017. Acum, alături de Georgia, Ucraina, Zambia și Kenya, Moldova face parte din grupul de țări cu „regim-hibrid”. NM a analizat, de ce s-a întâmplat acest lucru și ce este caracteristic pentru țările cu un astfel de regim.

Moldova s-a poziționat pe locul 78 în clasamentul țărilor lumii în funcție de puterea regimului democratic „Democracy Index 2017”, care este elaborat de publicația britanică Economist Intelligence Unit. Moldova a coborât cu două poziții comparativ cu anul trecut. Țara noastră a acumulat cele mai multe puncte la categoriile „asigurarea procesului electoral și a pluralismului politic” (7,5), „respectarea libertăților civile” (7,06) și „participarea politică” (6,11). Cele mai rele rezultate au fost obținute la categoriile „activitatea guvernamentală” (4,64) și „cultura politică” (4,38).

Cel mai important e faptul că Moldova a ieșit din grupul „democrațiilor deficiente”, în care se afla din anul 2006 și s-a plasat printre țările cu „regimuri hibride”. În grupul „hibrizilor” au mai intrat Albania, Serbia, Ucraina, Armenia, Georgia, Kârgâzstan, Zambia, Bolivia, Kenya, Nigeria și alte 27 de state.

newsmaker.md/rus/novosti/democracy-index-2017-moldova-pereshla-v-gibridnyy-rezhim-35873

Experții solicitați de NM susțin că acest lucru este cauzat în special de modificarea sistemului electoral din Moldova.

Directorul Centrului de Analiză Politică și Consultanță Politică Politicon Anatol Țăranu a menționat pentru NM că până în prezent, nu au fost niciun fel de pretenții față de sistemul electoral din țara noastră. „Însă după adoptarea sistemului electoral mixt, există îndoieli că alegerile vor fi corecte”, a spus Țăranu. Potrivit lui, în țările cu „democrație deficientă”, opoziția are șanse serioase de a ajunge la putere. „În condițiile regimului-hibrid, probabilitatea câștigării alegerilor de către partidele de opoziție se micșorează simțitor”, a specificat el.

Expertul IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca susține că în „țările-hibrid”, „deși există pluralismul politic, toate procesele din stat sunt cel mai mult influențate de partidul dominant sau de anumite cercuri”. „Adică în asemenea țări există organizații neguvernamentale, o anumită libertate de exprimare, multe partide, alegeri la care acestea pot participa. Însă din cauza că cercurile politice dominante sau partidul de guvernământ utilizează instrumente nedemocratice, posibilitatea opoziției de a veni la putere se reduce la zero”, a spus Berbeca.

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), a caracterizat regimul-hibrid ca pe un „amestec dintre cal și măgar”. „E o asemănare slută a catârului, incapabilă să se dezvolte și să dea urmași”, a spus expertul. Potrivit afirmațiilor sale, o caracteristică specifică a țărilor cu „regim-hibrid” este imitarea proceselor democratice. „Cu alte cuvinte, instituțiile puterii de stat care trebuie să-și îndeplinească funcțiile există doar formal. De exemplu, s-ar părea că noi avem președinte, însă el se ocupă de colectarea mijloacelor pentru fundația de caritate a Primei Doamne. Noi avem și guvern, și parlament, însă de fapt acestea sunt conduse de coordonatorul care este businessman-filantrop”, a menționat Boțan.

Hibriditatea” în țara noastră se manifestă în toate, a continuat Igor Boțan. „De exemplu, în Moldova, există organizații neguvernamentale care critică guvernarea. Guvernul se plânge că aceste ONG-uri sunt finanțate prin granturi din străinătate. În același timp, guvernul încearcă din răsputeri să primească finanțare de peste hotare. Iată, aceasta este o relație de hibrid”, a spus expertul. Potrivit afirmațiilor sale, „un regim bun nu va fi numit hibrid”.

Directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice Vladislav Kulminski a menționat pentru NM că la elaborarea Democracy Index se ține cont de cât de liber și corect este sistemul electoral al țării, de capacitatea statului de a asigura schimbarea puterii nepopulare. „Se ia în considerare și nivelul libertății civile în țară. La fel, se ține cont de cât de deschis și efectiv funcționează guvernul, nivelul implicării politice a cetățenilor”, a explicat expertul.

El consideră că guvernul democraților se ocupă de consolidarea propriei puteri și nu de reformele europene în interesele cetățenilor țării. „Acest lucru se întâmplă cu ajutorul numirii în funcțiile-cheie în stat a oamenilor săi, cu o rotire serioasă a șuruburilor”, a precizat Kulminski.

Potrivit lui, în Moldova se atestă un regres serios al celor două cele mai importante componente ale indicelui: corectitudinea sistemului electoral și activitatea guvernului în interesele cetățenilor. „Din cauza lui (a regresului), Moldova a nimerit în lista țărilor cu regim-hibrid de administrare. În astfel de țări, comparativ cu cele „cu democrație deficientă”, alegerile se falsifică și nu sunt libere și corecte, guvernul intimidează opoziția, justiția și presa sunt controlate, corupția este pe larg răspândită, guvernul ia decizii în interesele unui grup mic de oameni”, a subliniat directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice.

În opinia lui Vladislav Kulminski, „cea mai neplăcută noutate pentru democrați rămâne lipsa susținerii din partea oamenilor, adică așa-zisa legitimitate politică”. El este sigur că „în țările cu regim-hibrid, guvernul menține puterea doar dacă are o susținere serioasă din partea oamenilor”. „Pentru PDM, asigurarea unei astfel de susțineri constituie temelia supraviețuirii politice. Însă această legitimitate nu poate fi asigurată prin confruntări geopolitice”, a concluzionat expertul.

Autor: Galina Vasilieva

Партнерские ссылки