-2ºC Chișinău
Luni 17 decembrie 2018

Unirea și lupta contrariilor. Cum i-au ajutat unioniștii pe socialiști să-și înceapă campania electorală

De la sfârșitul lunii ianuarie, în localitățile Moldovei se desfășoară o confruntare gălăgioasă dintre adepții și oponenții unirii. În consiliile locale, susținătorii unionismului adoptă declarații de unire cu România, iar oponenții lor răspund cu declarații împotriva unirii. Nici hârtiile unora, nici cele ale altora nu au vreo putere juridică. Însă pentru socialiști, care au declarat lupta cu unirea ca fiind una dintre principalele teme ale campaniei electorale, introducerea acestui subiect emoțional în agenda politică a devenit un adevărat cadou. Acest lucru însă nu este convenabil pentru opoziția de dreapta.

newsmaker.md/rus/novosti/mestnyy-sovetnik-ot-partii-sotsialistov-podpisavshiy-deklaratsiyu-ob-objedinenii-s-35909

Campania de „aderare” simbolică a satelor moldovenești la România a fost organizată de Platforma Unionistă „Acțiunea – 2012”. Autorii inițiativei preconizează că în anul centenarului de la „marea unire” cu România decizii similare vor fi aoptate în o sută de localități ale Moldovei.

De la sfârșitul lunii ianuarie, declarațiile au fost semnate de consilierii locali din 15 sate. Cele mai multe semnături de pe documentele despre unire aparțin adepților partidelor de dreapta: liberali, liberal-democrați, europeni populari. Inițiativele au fost semnate și de câțiva democrați și chiar de un socialist. Ultimul, ce-i drept, și-a retras ulterior semnătura, declarând că el a fost indus în eroare.

În pofida caracterului simbolic al declarațiilor, inițiatorii proiectului consideră că acesta va apropia unirea a două „state românești”. Ce-i drept, ministrul afacerilor externe al României Teodor Meleșcanu a declarat deja că astfel de documente nu au nicio putere juridică, iar interesul Bucureștiului este de a susține Moldova să se deplaseze pe calea europeană.

În schimb, în Partidul Socialiștilor și în administrația președintelui Igor Dodon acțiunea unioniștilor a fost percepută foarte serios. Pentru a discuta această temă, Dodon a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate. Deputații socialiști s-au adresat Serviciului de Informații și Securitate și procuraturii cu solicitarea de a-i trage la răspundere penală pe inițiatorii acțiunii.

De asemenea, socialiștii au propus discutarea acestei teme în parlament și chiar au introdus în legislativ proiectul de declarație prin care condamnă „acțiunile antistatale” ale unioniștilor.

newsmaker.md/rus/novosti/dvizhenie-neprisoedineniya-za-sutki-50-naselennyh-punktov-podpisali-deklaratsii-v-35960

Ulterior, timp de două zile, aproximativ în 50 de localități, primarii și consilierii locali din partea PSRM au adoptat declarații de răspuns împotriva unirii cu România. Nici aici nu s-a trecut fără simbolism: primii care au condamnat declarațiile adepților unirii au fost consilierii locali din Sadova, satul natal al președintelui Igor Dodon.

În aceeași zi, Partidul Socialiștilor a prezentat prioritățile activității sale pentru anul 2018. Printre acestea, se numără lupta împotriva unirii, apărarea statalității moldovenești și schimbarea disciplinei școlare „Istoria românilor” cu „Istoria Moldovei”. Dacă e să ținem cont de faptul că la sfârșitul acestui an vor avea loc alegeri parlamentare, aceste teze, probabil, vor deveni principalele subiecte ale campaniei electorale a PSRM.

Campania unioniștilor care au „aruncat” tema unirii în agenda politică a devenit astfel un cadou pentru socialiști. Ei au primit un „sparring-partner” politic comod și au reușit să înceapă elaborarea unei teme electorale.

Parțial, acest lucru poate duce și la consolidarea electoratului unionist. Însă potrivit rezultatelor sondajelor, acum nu există o forță politică capabilă să acumuleze aceste voturi și, cu ajutorul lor, să acceadă în parlament.

newsmaker.md/rus/novosti/proekt-besesku-komu-vygodno-uchastie-eks-prezidenta-rumynii-v-moldavskoy-predvybor-34008

În ultimul timp, pe acest flanc lucrează activ Partidul Unității Naționale (PUN) al lui Anatol Șalaru. Însă potrivit ultimului „Barometru al opiniei publice”, ratingul partidului său constituie 0,4%. Rezultatul unioniștilor ar putea fi îmbunătățit prin participarea directă la alegerile parlamentare a ex-președintelui României Traian Băsescu. Recent însă instanța de judecată a respins repetat rugămintea acestuia de a fi anulat decretul președintelui Dodon prin care i-a fost retrasă cetățenia moldovenească.

Despre intenția de a lupta pentru electoratul unionist a declarat nu de mult și liderul Partidului Popular European Iurie Leancă. Conform aceluiași „Barometru”, ratingul partidului său este acum de 0,8%. Îmbunătățirea situației și atragerea simpatiei electoratului pro-român ar fi putut avea loc dacă la popularii europeni ar adera ex-președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase.

Leancă deja a declarat că ar fi bucuros să-l vadă pe Tănase în echipa sa. La rândul său, Tănase încă nu a dat niciun răspuns concret în acest sens. Deocamdată ambii au intrat în noua componență a guvernului democraților. Leancă a devenit vicepremier pentru integrare, Tănase – ministru al justiției.

newsmaker.md/rus/novosti/pas-ne-voydet-v-alyans-s-dempartiey-partiya-mayi-sandu-opredelila-partnera-dlya-bo-33486

Cu toate acestea, promovarea subiectului unirii în perioada electorală nu este convenabilă opoziției de dreapta – Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) al Maiei Sandu și Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA) al lui Andrei Năstase. Ei încearcă să lucreze pe un teren electoral mult mai mare, iar subiectele-cheie ale campaniilor lor sunt lupta cu corupția și cu „regimul oligarhic al lui Plahotniuc”.

Printre alegătorii acestora sunt și adepți, și adversari ai unirii cu România. Necesitatea de a-și declara cumva poziția referitoare la această temă, mai degrabă va dăuna ratingului lor decât va aduce voturi suplimentare. Apropo, tema unirii a fost deja utilizată împotriva Maiei Sandu în campania prezidențială din anul 2016 și de atunci ea încearcă să evite declarații univoce la acest subiect.

Directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice Vladislav Kulminski consideră că introducerea temei unirii în agenda politică „seamănă cu un instrument electoral menit să „exploateze” agenda geopolitică și să provoace în societate un nou circuit de confruntări și învinuiri reciproce”.

„Aceste bătălii nu îmbunătățesc în niciun fel situația noastră deplorabilă, însă poartă o încărcătură emoțională foarte puternică și de aceea aduc voturi. Frica și ura sunt motivații mult mai puternice la alegeri decât o bună judecată și analiză”, a spus expertul pentru NM.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки