19ºC Chișinău
Marți 19 iunie 2018

Uniunea Europeană intenționează să renunțe la plastic. E posibil așa ceva în Moldova?

Comisia Europeană propune ca în țările Uniunii Europene să fie interzise articolele din plastic de unică folosință, inclusiv tacâmurile și farfuriile, bețișoarele din plastic cu vată și paiele pentru băuturi. De asemenea, europenii intenționează să reducă semnificativ volumul ambalajelor din plastic, pentru a salva oceanul planetar de poluare. NM a decis să afle dacă sunt astfel de planuri și în agendele autorităților din Moldova și dacă ne putem permite măsuri radicale de protecție a mediului.

Cum e la ei?

Comisia Europeană a publicat, la 28 mai, propunerile privind reducerea utilizării plasticului în țările Uniunii Europene. În special, interdicția se referă la vesela de unică folosință, a paielor din plastic pentru băuturi, a bețișoarelor din plastic cu vată și a bețelor din plastic pentru baloane. Se propune înlocuirea acestora cu materiale sustenabile. La fel, Comisia Europeană propune să fie redusă semnificativ utilizarea pungilor și ambalajelor din plastic de unică folosință, care sunt propuse de către supermarketuri. Pentru fiecare kilogram de plastic, care nu poate fi reciclat, europenii propun să încaseze de la autoritățile țărilor UE câte 80 de eurocenți.

Cei din Comisia Europeană speră că astfel, va fi posibilă salvarea oceanului planetar, în care 80 la sută din gunoi 

Cum e la noi?

În Moldova, implementarea unor astfel de măsuri radicale deocamdată nu este preconizată. Svetlana Bolocan, șefa Direcției de prevenire a poluării și management al deșeurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a comunicat pentru NM că Uniunea Europeană a recurs la „măsuri drastice” din cauza poluării apelor în Europa. În Moldova, deocamdată nu suntem pregătiți de asemenea măsuri.

Bolocan a menționat că în prezent, în Moldova, sunt interzise doar pungile din plastic: conform amendamentelor la Legea „Cu privire la comerțul intern”, adoptată în anul 2017, acestea vor fi retrase din uz treptat – din anul 2019 până în 2021, începând cu cele mai groase și terminând cu cele mai subțiri. „Aceste norme legale sunt adoptate în așa fel încât businessul să poată implementa treptat noile tehnologii, să stabilească procurarea unor materiale ecologice”, a menționat Bolocan. Iar cetățenii responsabili, în opinia ei, pot utiliza pungi din pânză ori hârtie și fără astfel de interdicții.

În afară de aceasta, la sfârșitul anului 2017, a intrat în vigoare, formal, Legea „Despre deșeuri”, care prevede adoptarea regulilor europene de acumulare, sortare și reciclare a deșeurilor. Principala inovație este formula UE „poluatorul plătește”: potrivit acesteia, cheltuielile pentru păstrarea și utilizarea deșeurilor sunt suportate de către întreprinderile care le generează. Legea prevede că începând cu anul viitor, companiile vor trebui să recicleze cel puțin 18% din ambalaje, iar către anul 2025, această cotă va crește până la 60%.

Însă legea nu funcționează: regulamentul cu privire la implementarea ei este încă în etapa discuțiilor. „Regulamentul a fost elaborat și discutat cu alte ministere. În prezent, el este îmbunătățit și discutat cu mediul de afaceri. Până la sfârșitul lunii mai, îl vom expedia guvernului”, a subliniat ea.    

Ce e în neregulă?

Alexandru Bajura, director adjunct al Întreprinderii Municipale pentru colectarea deșeurilor Autosalubritate, a comunicat pentru NM că cea mai mare parte a plasticului din Moldova o constituie sticlele. În opinia sa, e imposibil să renunți definitiv la utilizarea acestora. El propune o altă soluție pentru această problemă. „Cu mai bine de cinci ani în urmă, parlamentul a elaborat un proiect de lege care impune producătorii de băuturi să cumpere de la populație sticlele utilizate și să le repună în circulație. Însă legea așa și nu a mai fost adoptată”, a spus Bajura.

În acest context, el a adus exemplul magazinelor din țările baltice, unde sunt instalate aparate care recepționează sticle din plastic. Predându-le, oamenii primesc în schimb câte 15-20 de eurocenți, de aceea nimeni nu aruncă recipientele așa, pur și simplu.

În opinia sa, chiar și Moldova ar putea renunța la recipientele din plastic. „În țările baltice, nimeni nu mai utilizează vesela din plastic, aceasta fiind înlocuită cu farfurii și pahare din carton presat. Realizarea acestor măsuri nu este atât de complicată, trebuie doar dorință să fie”, susține Bajura.

Potrivit lui, astăzi, aproape tot plasticul este supus reciclării. În caz de necesitate, acesta poate fi reciclat de două ori, adăugându-se chimicate, după care din el pot fi confecționate detalii tehnice. „Nu putem însă alege doar calea reciclării. Aceasta ar putea fi percepută ca „putem polua în continuare””, a spus Bajura. Anume de aceea el propune impunerea producătorilor, prin orice metode, de a recepționa deșeurile, inclusiv până la interzicerea de a comercializa, în caz de refuz.

Sergiu Balica, directorul întreprinderii private pentru reciclarea deșeurilor ABS Recycling, consideră că în Moldova, încă nu sunt posibile asemenea măsuri drastice, ca cele din UE. „Noi ne confruntăm cu problema reciclării, însă la noi mai este și insuficiență de sticlă. În afară de aceasta, populația este prea săracă și nu este pregătită să plătească mulți bani pentru veselă sau recipiente care pot fi restituite producătorilor”, susține Balica. Totodată, potrivit lui, echipamentul pentru recepționarea automată a sticlelor din plastic este prea scump și în condițiile Moldovei nu este rentabilă procurarea lui, la fel ca și instalațiie pentru reciclare.

Menționăm că în anul 2017, ABS Recycling a reciclat, la uzina sa din Peresecina, 60 de tone de plastic pe zi, capacitatea întreprinderii fiind de 10 ori mai mare. La această uzină, gunoiul este adus din toată republica, inclusiv din Chișinău. Anul trecut, pentru procurarea liniilor de sortare, compania a luat un credit. Proprietarii nu au numit suma creditului.

Alexandru Bratuțel, manager în biotehnologii la Centrul Experimental „Prometeu”, este sigur că o interdicție ca cea europeană „poate fi semnată chiar și azi”, însă pentru aceasta „nu există voință politică”. Legile existente, potrivit lui, nu soluționează în esență problema deșeurilor, iar prelucrarea corectă a acestora ar putea fi „o sursă de venit și de economii”. Problema nu este soluționată, pentru că autoritățile au doar interese personale, este sigur expertul.

Nota NM

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), timp de un an – din 2014 până în 2015 – volumul deșeurilor în Moldova a crescut de mai mult de două ori: de la 1,8 milioane de tone până la 3,98 milioane de tone. Însă volumul deșeurilor reciclate s-a micșorat: de la 622 de mii de tone până la 609 mii de tone.

Potrivit datelor UN Comrade Database, în anul 2017, Moldova a exportat peste o mie de tone   de deșeuri din plastic, în valoare totală de $342 de mii.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки