0ºC Chișinău
Miercuri 21 noiembrie 2018

„Vize de aur” pentru oligarhi. De ce UE critică programele de dobândire a cetățeniei prin investiție?

În această vară, în Moldova, a fost adoptat programul de dobândire a cetățeniei prin investiție. Autoritățile moldovenești sunt sigure că în cinci ani, acest lucru va permite atragerea în economie a 1,3 miliarde de euro și îmbunătățirea imaginii țării. Nu se știe la ce etapă se află implementarea programelor și nici dacă au fost deja depuse cereri. Între timp, rezultatele funcționării programelor „vize de aur” în țările Uniunii Europene provoacă îngrijorarea experților și a eurodeputaților: timp de 10 ani, aceste programe au adus țărilor din UE 25 de miliarde de euro, însă printre cei care au devenit cetățeni sau rezidenți ai UE sunt și oligarhi ucraineni, ruși și sirieni, cu un trecut dubios și bani „murdari”.

Cum funcționează în prezent programele „vize de aur” în țările UE și ce riscuri provoacă acestea – sunt subiecte care au fost discutate la Conferința Internațională Anticorupție (IACC), care s-a desfășurat în perioada 22-24 octombrie, la Copenhaga. NM relatează pe scurt, la ce concluzii au ajuns participanții forului.

1. „Vizele de aur” se acordă în 14 țări ale UE

Programele de dobândire a cetățeniei prin investiție funcționează în 14 țări ale UE. Și doar în patru dintre ele – Austria, Cipru, Malta și Bulgaria – se vinde anume cetățenia. Celelalte programe oferă posibilitatea de a obține prin investiție permis de ședere și de a deveni rezident al țării.

În ultimii 10 ani, cetățenia țărilor UE prin investiție a fost obținută de peste 6 mii de persoane, iar permisul de ședere – de peste 100 de mii de persoane.

Prețul pentru cetățenie sau permisul de ședere în țările UE este diferit. Astfel, permisul de ședere în Grecia și în Letonia costă aproximativ 250 mii de euro, iar pașaportul cipriot poate ajunge până la 2 milioane de euro. În Austria, nu sunt restricții legislative privind prețul pașaportului, de aceea volumul investițiilor pentru cetățenie poate ajunge la 10 milioane de euro.

În ultimii 10 ani, țările UE au atras, prin „vize de aur”, aproximativ 25 miliarde de euro. În șapte din 17 programe (în unele țări, sunt câteva programe de acest gen) nu se publică rapoarte despre venituri.

Analizând informația disponibilă, cel mai mult au câștigat din „vizele de aur” Spania (976 milioane de euro), Cipru (914 milioane de euro), Portugalia (670 milioane de euro) și Marea Britanie (498 milioane de euro).

Potrivit lui Mike Davis, reprezentant al organizației neguvernamentale internaționale Global Witness, atunci când aleg țara, candidații pentru obținerea „vizelor de aur” țin cont nu doar de prețul pașaportului sau al permisului de ședere. Un avantaj în acest sens poate deveni politica fiscală loială businessului și condițiile de extrădare loiale cetățenilor.

2. Listele „cumpărătorilor” cetățeniei nu se publică

Din 14 țări europene în care funcționează programele „vize de aur”, doar Austria și Malta publică listele celor care în acest mod, au obținut cetățenia sau permisul de ședere. În alte țări, această informație este ascunsă: confidențialitatea este o parte importantă a majorității acestor programe.

Uneori, jurnaliștii reușesc să afle numele unor astfel de cetățeni prin intermediul instanței, ei înaintând cerere de chemare în judecată pentru încălcarea dreptului de acces la informație sau datorită scurgerilor de informații din structurile de stat. „Protecția datelor personale la cumpărarea pașaportului este o caracteristică specifică a oricărui program de acest gen. Noi am înțeles de ce se face acest lucru atunci când am aflat câteva nume. […] Și în acest caz, nu este vorba despre protecția confidențialității”, a menționat Sara Farolfi, jurnalistă de investigație din cadrul Investigative Reporting Project Italy (IRPI).

În anul 2017, The Guardian a reușit să obțină listele candidaților pentru cetățenia Ciprului. Printre aceștia s-au regăsit oligarhi din Rusia și Ucraina și imigranți foarte bogați din Iran, Arabia Saudită și China.

Printre cei care au obținut cetățenia Ciprului sunt oamenii de afaceri ucraineni Ghenadii Bogoliubov și Igori Kolomoiskii care, fiind proprietari ai „Privatbank” din Ucraina, au sustras din aceasta aproximativ 2 miliarde de dolari. În anul 2017, Curtea Supremă de Justiție din Londra a înghețat activele oligarhilor în sumă de 2,5 miliarde de dolari.

Sara Farolfi a precizat că cetățean al Ciprului a devenit și businessmanul rus Oleg Deripaska, vizat de sancțiunile europene. Până a deveni cetățean al Ciprului, câteva țări din UE au refuzat să-i ofere lui Deripaska vize de afaceri. „Viza de aur” cipriotă a devenit pentru el „o portiță de salvare”.

Datorită investițiilor, cetățenia statelor UE a fost obținută și de un cetățean al Chinei, căutat de Interpol, câțiva participanți ai mega-scandalului de corupție „Operațiunea `Spălătoria Auto`” din Brazilia și colegi apropiați ai președintelui Siriei Bashar al-Assad.

3. „Cumpărătorii” cetățeniei nu sunt verificați

În multe țări, procedura de verificare a candidaților pentru obținerea cetățeniei și a permisului de ședere nu este transparent. Potrivit Susanei Coroado, reprezentantă a Transparency International din Portugalia, principiul de bază al „vizelor de aur” este viteza de întocmire a actelor.

În Portugalia, de exemplu, programul a fost creat, în primul rând, pentru a fi vândute numeroasele imobile care sunt pustii. În prezent, autoritățile încearcă să „transmită” responsabilitatea agenților mobiliari și altor intermediari.

„Când noi întrebăm, cine verifică proveniența banilor, autoritățile portugheze spun că aceasta este responsabilitatea agenților imobiliari și a băncilor. Însă cei din instituțiile financiare susțin: „Nu este problema noastră, noi nu suntem poliția și aceasta nu este munca noastră”. Nimeni nu dorește să-și asume răspunderea pentru aceasta”, a menționat Coroado.

Potrivit expertului Transparency International Lora Briland, anume din această cauză, vânzarea cetățeniei prin investiție poate deschide ușa spre UE businessmanilor și politicienilor cu un trecut criminal și oferi posibilitatea de a spăla bani. Ea a precizat că nici nu se știe, de exemplu, dacă în Cipru, candidații pentru obținerea cetățeniei sunt verificați.

4. Expertiza candidaților nu oferă niciun fel de garanții

Ca să verifice siguranța candidaților pentru obținerea cetățeniei, statele UE pot solicita expertiză din partea companiilor private.

Sylvia Walas, specialist în due diligence (evaluarea riscurilor și verificarea siguranței investițiilor) din cadrul companiei Thomson Reuters, a menționat că adesea, fără susținerea experților, nu se poate face nimic: trebuie verificată istoria financiară nu doar a persoanei, ci și relațiile familiale și de afaceri ale acesteia. Toate acestea – în diferite limbi, în funcție de originea solicitantului. De regulă, structurile de stat nu fac față acestor cerințe.

Walas a subliniat că și cea mai meticuloasă verificare pe care o efectuează experții independenți nu garantează nimic. Oricum, decizia finală va fi luată de autoritățile locale. „Companiile de experți pot să identifice o anumită informație și s-o transmită comanditarului, însă ce vor face autoritățile cu ea după aceasta? Iată care este întrebarea principală”, a precizat Walas.

5. Sunt acceptate 90% din cereri

Conform datelor Transparency International, în țările europene, în medie, sunt acceptate până la 90% din cererile depuse pentru obținerea „vizelor de aur”: este refuzat doar unul din zece candidați. În Letonia, unde majoritatea celor care obțin „viza de aur” sunt cetățeni ai Rusiei, sunt acceptate până la 97% din cereri.

„Acest lucru provoacă întrebarea, cât de selectiv și conștiincios sunt distribuite ["vizele de aur"]”, consideră Lora Briland, expert Transparency International.

Menționăm că date despre cui și de ce i-a fost refuzată acordarea vizelor, la fel, nu se publică nicăieri.

6. Nu există standarde generale

În UE nu există deocamdată standarde generale de obținere a „vizelor de aur”. Lipsa restricțiilor provoacă o concurență dură între țările care încep să simplifice condițiile. Obținerea cetățeniei devine tot mai simplă, numărul verificărilor se reduce la zero.

„În asemenea situație, sarcina legislatorilor este de a face propriile programe mult mai atrăgătoare comparativ cu alte țări: este vorba despre preț, condiții, verificări etc.”, a explicat Lora Briland de la Transparency International.

Nu există în Europa nici o bază de date comună despre cui și de ce i s-a refuzat obținerea cetățeniei în alte țări. De aceea, primind refuz într-o țară, candidatul poate deveni cetățean al altei țări.

Anna Gomez, deputat portughez în Parlamentul European, a menționat că în prezent, organul legislativ al UE pregătește un raport special despre „vizele de aur”, pentru a adopta norme comune și pentru a identifica în mod clar etapele de verificare a candidaților. Nu-i exclus însă că principala întrebare va fi: dar, de fapt, e nevoie de astfel de programe pentru obținerea unui profit imediat?

„Inițial, trebuie să se discute dacă, în general, cetățenia UE poate deveni o marfă de rând cu oricare alta”, a explicat Lora Briland.

Deputatul european Gomez consideră că în programele „vize de aur” sunt mai multe riscuri decât profit: în lipsa verificărilor de rigoare, este mare probabilitatea spălării banilor și pătrunderea în statele UE a cetățenilor implicați în criminalitatea organizată. Potrivit ei, pentru orice eventualitate, unii obțin deja câteva pașapoarte ale țărilor UE: dacă o țară va insista asupra extrădării, alta poate să nu extrădeze. 

Care e situația în Moldova?

În Moldova, programul de dobândire a cetățeniei prin investiție a fost adoptat în vara anului 2018. Autoritățile speră că în primii cinci ani, vor atrage 1,3 miliarde de euro investiții.

În luna iulie, Ministerul Economiei al Moldovei a semnat un contract cu un concorțiu de companii MIC Holding LLC, Henley&Partners Holdings Ltd, Henley&Partners Government Services Ltd и Henley&Partners International Ltd, care se vor ocupa de implementarea acestui proiect.

newsmaker.md/rom/noutati/urme-spre-malta-compania-partener-al-guvernului-moldovei-a-figurat-in-investigatia-38259

Compania elvețianăHenley&Partners, care a intrat în componența acestui consorțiu, a figurat în investigația despre omorul jurnalistei Daphne Caruana Galizia din Malta. În luna octombrie 2017, când ea se ocupa de investigarea „comercializării pașapoartelor” în Malta, automobilul ei a explodat.

Consorțiul cu care autoritățile moldovenești au semnat contractul va controla și reputația economică și financiară a candidaților pentru dobândirea cetățeniei și va evalua pericolul asupra ordinii publice și a securității statului.

Urmează să fie supuse verificării și mijloacele financiare care vor fi investite în Moldova. Banii nu trebuie să provină din surse ilegale și trebuie să aparțină de facto cetățeanului străin care pretinde la cetățenie. Candidatul trebuie să notifice toate acestea „prin declarația pe propria răspundere” și prin alte doumente. La ce etapă se află acum implementarea programului, nu se știe. 

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки