6.71ºC Chișinău
Luni 25 martie 2019

Votează – nu votează. Tot ce trebuie să știi despre referendumul din Moldova

Concomitent cu alegerile din Moldova, la 24 februarie se va desfășura și referendumul inițiat de Partidul Democrat de la guvernare. La acesta, cetățenilor li va propune să răspundă la două întrebări: sunteți pentru reducerea numărului de deputați până la 61 (în prezent, ei sunt 101) și doriți să aveți posibilitatea de a retrage mandatul deputatului ales. NM explică, ce înseamnă toate acestea și ce poți face cu ele.

Cum a apărut referendumul?

În mod tradițional, cel care a anunțat despre intenția de a organiza un referendum în aceeași zi cu alegerile parlamentare din 24 februarie, a fost liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. El a propus să fie redus numărul de deputați în parlament de la 101 până la 61 și să fie permis cetățenilor să retragă mandatul aleșilor care nu-și îndeplinesc promisiunile.

newsmaker.md/rus/novosti/vybory-instruktsiya-po-primeneniyu-41231

Nici Plahotniuc, nici deputații democrați nu au fost deranjați de faptul că legislația electorală nu permite organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile. La 30 noiembrie anul trecut, majoritatea parlamentară a aprobat decizia cu privire la organizarea referendumului.

Câteva săptămâni mai devreme, deputații au aprobat amendamente la Codul electoral, pentru ca plebiscitul să poată fi organizat concomitent cu alegerile. De menționat că modificările s-au aprobat pe ascuns – în cadrul pachetului de amendamente privind drepturile persoanelor cu dizabilități și anularea interdicției privind agitația în ziua alegerilor. Faptul că amendamentele au fost introduse cu mai puțin de o jumătate de an până la votare, nu a împiedicat pe nimeni.

newsmaker.md/rus/novosti/delo-tehniki-dodon-podpisal-vse-chto-nuzhno-dlya-referenduma-demokratov-40694

Referendumul ar fi putut fi împiedicat de președintele Igor Dodon, dacă el nu ar fi semnat amendamentele aprobate de către democrați. Însă la 23 noiembrie anul trecut, el a promulgat modificarea ce permite organizarea referendumului în ziua alegerilor. În același timp, Dodon a numit inițiativa democraților despre referendum un PR politic și a amintit că el singur a propus, cel puțin o jumătate de an în urmă, expunerea acestei chestiuni la un referendum, însă democrații au respins atunci această idee.

Ce înseamnă referendum?

Referendumul inițiat de democrați are un caracter consultativ. Iar aceasta înseamnă că, chiar dacă oamenii vor vota pentru modificări, pentru ca acestea să fie aprobate, vor fi necesare amendamente în constituție. Iar pentru aceasta, este obligatorie concluzia Comisiei de la Veneția, adresarea la Curtea Constituțională, o perioadă de așteptare de șase luni, audieri, apoi pentru aceste modificări trebuie să voteze majoritatea constituțională – 67 de deputați.

Că e prea puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, recunosc și democrații. Președintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov a declarat pentru NM că și în caz de succes, acest lucru ar putea fi aplicat abia în următorul parlament. Chiar dacă vor fi alegeri anticipate (de exemplu, dacă parlamentul noii legislaturi nu va putea forma guvernul), deputații pur și simplu nu vor putea trece toate procedurile în termenii stabiliți.

 „Nu cred că acest lucru poate fi făcut într-o jumătate de an. Este nevoie de cel puțin un an. Va fi nevoie de discuții, de compromisuri între fracțiuni”, a precizat Diacov.

De ce este necesar referendumul?

Președintele Institutului pentru Inițiative Strategice Andrei Popov consideră că scopul real al democraților este de a crea o agendă falsă, care poate fi discutată în timpul campaniei electorale, la dezbateri, în acțiunile de propagandă.

Potrivit lui, inițiativa democraților este un populism clar: inițial, dezbinând fracțiunile PCRM, PLDM și PL și formând majoritatea prin corupție politică, ei au creat în ochii cetățenilor neîncrederea față de parlament. Iar acum, ei înșiși au „călărit” ideea devenită populară, cea de reducere a numărului de deputați.

În ce privește ideea de rechemare a deputaților, potrivit afirmațiilor lui Popov, din toate ele 57 de țări membre ale OSCE, nicăieri nu există un asemenea mecanism. Așa că această inițiativă prea puțin  probabil că va fi aplicată în practică.

newsmaker.md/rus/novosti/otzyvat-deputatov-nedemokratichno-glava-delegatsii-es-v-kishineve-vyskazalsya-po-p-40436

Că rechemarea deputatului nu este o acțiune democratică a afirmat și șeful Delegației UE în Moldova Peter Michalko. „Rechemarea deputatului ales în perioada de exercitare a mandatului nu este parte a practicilor democratice. Despre aceasta s-a menționat și în raportul Comisiei de la Veneția, în luna iunie anul trecut, dar și de multe ori până la aceasta. Evident, aceasta nu este o practică europeană”, a declarat el în cadrul unei emisiuni la RTR-Moldova.

Cine-i pentru referendum?

Pentru participarea la referendum s-au înregistrat cinci partide. În afară de inițiatorii plebiscitului – democrații – este vorba de Partidul Comuniștilor, Partidul „Democrația Acasă”, „Voința Poporului” și „Speranța-Nadejda”. Toți, în afară de Partidul Democrat, îndeamnă să se voteze „contra”. O poziție specială are Partidul „Speranța-Nadejda” – să se voteze „contra” posibilității de a rechema deputații, dar „pentru” reducerea numărului acestora.

Alte partide fie au ignorat referendumul, fie au îndemnat ca acesta să fie boicotat. CEC nu a permis înregistrarea pentru participarea la referendum și să se facă agitație pentru boicotarea acestuia. Așa a dorit să procedeze partidul lui Grigore Petrenco „Casa noastră – Moldova”.

Se poate să nu participăm la referendum?

Deși alegerile și referendumul se vor desfășura în aceeași zi, acestea sunt două acțiuni absolut diferite. Participarea la referendum și la alegeri este benevolă și cetățenii pot participa la una dintre acțiuni, iar la cealaltă pot renunța.

newsmaker.md/rus/kartoteka/vybory-v-moldove-vse-chto-vy-hoteli-znat-no-ne-znali-gde-sprosit

La secția de votare, cetățeanului i se vor propune patru buletine – două (de culoare gri și violet) pentru a vota la alegeri și două (bej și galben pal) pentru referendum. Cei care doresc să participe doar la alegeri, pot lua doar primele două buletine.

Cât costă referendumul?

Organizarea referendumului democraților a costat statul 10,2 milioane de lei. Partidul Democrat a cheltuit pentru propaganda în favoarea participării la referendum aproape 5 milioane de lei. În cea mai mare parte, banii s-au cheltuit pentru achitarea bannerelor în toată țara și pentru promovarea referendumului la televiziuni – în special, la cele afiliate PDM.

Autor: Irina Ivaschina

Партнерские ссылки