19ºC Chișinău
Marți 19 iunie 2018

Zece cauze și consecințe ale victoriei lui Andrei Năstase

În următorul an, primăria Chișinăului va fi condusă de Andrei Năstase. În turul doi al alegerilor din capitală, candidatul celor trei partide de opoziție de dreapta l-a depășit cu aproximativ 5% pe socialistul Ion Ceban. Editorialistul NM Evghenii Șolari a analizat cum s-a desfășurat campania electorală, a identificat cinci cauze principale care l-au adus pe Năstase în fotoliul de primar și tot atâtea consecințe, datorită cărora aceste alegeri pot influența evenimentele politice din Moldova. Și le-a discutat cu Andrei Popov, președintele Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).

De ce a învins Năstase?

Cauza nr. 1. Chișinău

Chișinăul a favoritzat întotdeauna forțele de centru-dreapta, pro-europene. E suficient să ne amintim că în toți anii de independență a Moldovei, forțele de stânga nu au câștigat niciodată în capitală. Și deși actuala campanie nu a fost geopolitică, factorul demografiei și-a jucat rolul. „Nu trebuie să neglijăm suburbiile, a căror pondere electorală constituie aproximativ 20% și care îi votează preponderent pe candidații de dreapta și susțin astfel echilibrul”, susține președintele Institutului pentru Inițiative Strategice Andrei Popov. El a menționat că locuitorii Chișinăului au acces la mai multe surse de informații și sunt mai greu de manipulat, fapt deosebit de bine demonstrat în turul întâi al alegerilor.

Cauza nr. 2. Protestul

Despre faptul că în afară de cei doi candidați principali în campanie este prezent, invizibil, încă un personaj – liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, vorbeau mulți experți. Principalul subiect al campaniei a fost elucidarea faptului, cine dintre cei doi candidați este într-o măsură mai mare „candidatul lui Plahotniuc”. Andrei Năstase, care de la bun început și-a construit campania pe retorica antioligarhică, a fost în acest sens într-o poziție mai avantajoasă. Înainte de turul doi, socialiștii au încercat să propună argumente care ar confirma avantajele victoriei lui Năstase pentru Plahotniuc, însă nu au fost suficient de convingători. „Actualele alegeri au devenit un referendum despre atitudinea față de actuala guvernare. Și Năstase a reușit mai bine să se poziționeze ca „purtător de cuvânt” al acestui protest împotriva sistemului”, menționează Popov.

Cauza nr. 3. Ceban

Din punct de vedere al tehnologiilor electorale, campania lui Ion Ceban părea mult mai solidă. În majoritatea cazurilor, el reușea să-și impună agenda și să-l forțeze pe Năstase să se apere și să se îndreptățească. Ceban s-a poziționat ca un tehnocrat, încercând să pară un candidat mult mai potrivit pentru alegătorii care au votat în turul întâi pentru Silvia Radu. El a promis că în caz de victorie, își va suspenda calitatea de membru al PSRM. În campanie nu a fost observat nici președintele Igor Dodon, de care Ceban nu s-a îndepărtat la niciun pas în ultimul un an și jumătate. Totodată, cu speranța de a-i atrage pe alegătorii indeciși, Ceban și-a creat insistent imaginea unui politician calm, echilibrat, temperat. „Alegătorii care îl țin minte cum vorbea la mitingurile comuniștilor, cum l-a tras de ureche pe Chirtoacă, îl cunosc pentru maniera sa gălăgioasă, emoțională, iar uneori și obraznică de a participa la dezbateri, trebuiau să creadă în renașterea politicianului Ion Ceban. El însă nu a reușit să anuleze imaginea – îndreptățită sau nu, însă formată de el personal timp de mai mulți ani”, susține Popov.

Cauza nr. 4. Sandu

Liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate” s-a implicat activ în campania lui Năstase, în special în cea de-a doua parte. Faptul că Năstase a fost nu doar candidat al Platformei DA, ci și candidat unic al principalelor partide de opoziție de centru-dreapta, a contribuit la succesul său. În opinia lui Andrei Popov, anume atragerea Maiei Sandu și a echipei sale i-a permis lui Năstase să înfrângă dinamica negativă care se constata până aproape de sfârșitul lunii aprilie. Răspunsul oferit la cererea electoratului din opoziție despre unirea opoziției de dreapta a fost convertit în succes la alegeri, cu un avantaj strategic pentru întregul flanc al opoziției de dreapta.

Cauza nr. 5. Usatâi

În afară de consolidarea partidelor de dreapta, un rol indirect l-a avut și poziția forțelor de opoziție de stânga, oponente ale socialiștilor. În primul rând, este vorba despre „Partidul Nostru” în frunte cu Renato Usatâi și a unor activiști de stânga. Spre deosebire de campania prezidențială din anul 2016, cei din „Partidul Nostru” nu doar că nu s-au declarat în susținerea „partenerilor” de flanc – a socialiștilor, ci în timpul întregii campanii au criticat dur PSRM și, indirect, pe candidatul acestuia. „Nu trebuie să subestimăm faptul că Usatâi și echipa sa, timp de un an și jumătate, au lucrat sistemic și conștiincios pentru discreditarea lui Dodon și a socialiștior, prezentându-i ca niște complici ai lui Plahotniuc. Acest lucru nu putea să nu se reflecte asupra rezultatelor obținute de candidatul socialiștilor. Mai mult decât atât, dacă electoratul de stânga respinge criticile aduse PSRM din partea celor de dreapta ca fiind „străine”, argumentele din stânga ajung mai repede la destinație”, menționează Popov.

Ei și ce dacă a câștigat Năstase?

Consecința nr 1. Forțele de dreapta

Câștigarea alegerilor din Chișinău constituie prima victorie reală a opoziției de dreapta, capabilă să-i însuflețească, să-i mobilizeze pe alegători și să le ofere speranță în succes la alegerile parlamentare. Campania din capitală a fost și un test al capacității Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase și a echipelor acestora de a colabora. „Ambele echipe au înțeles că șansa lor este în unirea eforturilor. Victoria la alegeri este și o „restartare” a politicii lui Andrei Năstase. Acum, opoziția de dreapta are două motoare și nu doar unul. Iar susținerea din partea Maiei Sandu este, într-un fel, „restituirea datoriei” pentru campania prezidențială. Perspectiva participării lor comune în alegerile parlamentare arată acum mult mai convingătoare”, consideră Andrei Popov. Cei de dreapta primesc pârghii reale ale puterii, iar controlul asupra primăriei Chișinăului îi poate ajuta să-și îmbunătățească rezultatul în 11 circumscripții uninominale din capitală.

Consecința nr. 2. Partidul Democrat

Rezultatele alegerilor în Chișinău și cele de mai devreme, din Bălți sunt o lovitură pentru imaginea Partidului Democrat și a liderului acestuia Vladimir Plahotniuc. Lovitura nu doar că este dureroasă, ci, într-o anumită măsură, și înjositoare. La alegerile în două cele mai mari orașe au câștigat nu doar reprezentanții opoziției, dar și cei mai duri și fără compromis critici, practic, dușmanii personali ai democratului cu influență – Andrei Năstase și (indirect) Renato Usatâi. Potrivit afirmațiilor lui Andrei Popov, acest lucru pune la îndoială stabilitatea verticalei puterii construită de către democrați și a imaginii personale a lui Plahotniuc, ca lider atotputernic, care controlează în totalitate situația, obține întotdeauna ceea ce dorește, este mereu cu un pas înainte și se află aici „serios și pe mult timp”. De asemenea, aceasta este o eroare vădită a tehnologilor politici ai PDM, care urmează să-și revadă multe calcule, inclusiv cele ce țin de alegerile conform sistemului electoral mixt, care părea pentru ei o garanție de păstrare a puterii. „În afară de aceasta, este un semnal neplăcut pentru democrați transmis partenerilor externi. Democrații erau siguri că opoziția este slabă și în caz de slăbire a actualei puteri, cârma va fi acaparată de către socialiști. S-a dovedit că alternativa pentru democrați nu numai că este, ci și că este capabilă să câștige”, a menționat expertul. Acest lucru poate face dificilă posibilitatea Partidului Democrat de a continua să utilizeze factorul geopolitic pentru obținerea susținerii din partea partenerilor occidentali.

Consecința nr. 3. Forțele de stânga

Înfrângerea zdrobitoare chiar din turul întâi din partea candidatului „Partidului Nostru” la Bălți și pierderea în turul doi la Chișinău sunt o lovitură pentru socialiști. În comparație cu democrații, care măcar parțial s-au revanșat în sate, socialiștii au pierdut peste tot în aceste alegeri locale anticipate. Acesta nu este cel mai bun fundal pentru viitoarele alegeri parlamentare. Nu puteau să nu observe eșecurile socialiștilor nici partenerii lor din Moscova. Și, deși acum situația PSRM pe flancul stâng arată încă aproape monopolistă, după actualul șir de eșecuri situația se poate schimba. „Deși socialiștilor le este oferită, de facto, „undă verde” pe flancul stâng, pe lipsa fizică din țară a lui Usatâi, aceste alegeri, în special la Bălți, au demonstrat că „Partidul Nostru” nu s-a dezumflat și are șanse de a lupta la alegerile parlamentare, inclusiv în regiunile de nord și în Găgăuzia. Nu trebuie exclusă și apariția altor surprize pe flancul stâng”, este de părere Andrei Popov.

Consecința nr. 4. Protestele

Actualele alegeri au transformat Chișinăul în principalul focar al rezistenței și bastion al opoziției. Următorul an, pe parcursul căruia Chișinăul va fi condus de Năstase, este perioada în care va fi soluționată problema principală: cea despre puterea în țară. Acest lucru se va întâmpla la alegerile parlamentare și după acestea, inclusiv pe străzile din Chișinău. „Aceasta este perioada în care societatea fierbe, sunt posibile acțiuni de protest. În asemenea momente, problema privind puterea este rezolvată în capitală și nu în regiuni. Și rolul primarului capitalei, responsabil de sancționarea evenimentelor și care are pârghiile de influență asupra poliției municipale, este deosebit de important”, subliniază Andrei Popov. Prin faptul că în această funcție a ajuns Năstase – cel mai experimentat și activ lider protestatar, se intensifică presiunea asupra puterii.

Consecința nr. 5. Geopolitica

Această campanie electorală este, probabil, prima din ultimii ani în care factorul geopolitic nu a fost determinant și decisiv. Accentul s-a mutat de pe lupta forțelor „pro-ruse” și a celor „pro-occidentale” pe confruntarea dintre cei (și din stânga, și din dreapta) care joacă după regulile „regimului oligarhic” și cei (de stânga și de dreapta) care doresc să-l demonteze. Chiar și oponenții actualelor autorități s-au convins că pot să câștige fără „pompă”geopolitică”, dar, probabil, și datorită absenței ei. Prea puțin probabil că la alegerile parlamentare se va reuși ignorarea geopoliticii. Însă în orice caz, acest lucru poate zădărnici planurile acelor partide politice, ale căror strategii la alegerile parlamentare sunt legate de montarea spectacolului geopolitic despre „alegerea dintre Est și Vest”.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки