moldova.eu/foto simbol

60 de primării au spus „nu” amalgamării. Câte au încheiat procesul și când ajunge reforma în Parlament

60 de primării din Republica Moldova au declarat, din start, că nu doresc să inițieze procesul de amalgamare. Despre acest lucru a anunțat, pe 31 iulie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Pe de altă parte, a anunțat Buzu, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului.

În timpul conferinței de presă, secretarul general al Guvernului a explicat că în Republica Moldova sunt 892 de primării, însă două dintre acestea – municipiile Chișinău și Bălți – nu pot face parte din procesul de amalgamare.

761 au inițiat procesul

Dintre cele 890 de primării eligibile, 761 de primării, sau 85%, au adoptat decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară.

400 de primării din cele 761 au aprobat deja deciziile finale.

200 de primării din cele 761 se află în etapele finale ale procesului. Potrivit lui Buzu, acestea mai au la dispoziție o lună „să se așeze la masă, să finalizeze aceste discuții și să ia o decizie asumată”. „Dacă aceste primării nu reușesc până la sfârșitul lunii august să ia o decizie finală, Guvernul își va asuma rolul și va demara procesul de amalgamare normativă”, a adăugat el.

161 de primării au inițiat procesul, dar s-au blocat, a precizat secretarul general al Guvernului. „Credem că o bună parte din ele vor trece în procesul de amalgamare normativă”, a adăugat el.

60 de primării au spus „nu” amalgamării

„Avem 60 de primării care din start ne-au spus că nu doresc să inițieze acest proces, nu sunt interesate. Pentru ele, Cancelaria va prelua inițiativa. În luna august trecem imediat la procesul de amalgamare normativă. (…) Vom consulta oamenii, (…) vom vedea care sunt opiniile lor. (…) Pe procesul de amalgamare, decizia deja va aparține guvernului și parlamentului, nu aleșilor locali”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, în toamnă, se va veni în Parlament cu o lege care va descrie noua structură administrativă a țării. „Pentru ca să avem un an la dispoziție să facem această tranziție”, a precizat Buzu. Întrebat când vor primi primăriile care se amalgamează banii promiși pe cap de locuitor, secretarul general al Guvernului a declarat că aceste resurse le vor fi puse la dispoziție la începutul anului 2027. Potrivit lui Buzu, după alegerile locale generale din 2027, nicio primărie nu va avea o populație mai mică de 3 mii de locuitori.

***

Anterior, autoritățile anunțaseră că termenul-limită pentru amalgamarea voluntară este 31 iulie, precizând că acesta nu oprește procedura, însă localitățile care nu o finalizează până atunci nu vor mai beneficia de mecanismele actuale și vor fi incluse în amalgamarea normativă. Cu puțin timp înainte de conferința susținută de secretarul general al Guvernului, președinta Maia Sandu a anunțat că localitățile care au inițiat amalgamarea mai au la dispoziție încă o lună pentru a ajunge la un acord și a beneficia de resursele financiare suplimentare oferite de stat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Screenshot

Tofan, despre planurile de a produce de drone în Moldova: Sunt foarte mulți investitori interesați. Lucrăm la lege

Mai mulți investitori sunt interesați de producția de drone interceptoare sau de apărare în Republica Moldova. Interesul este explicat prin faptul că țara noastră dispune de un ecosistem ingineresc foarte bun. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie. Potrivit premierului, Republica Moldova dispune de toate componentele necesare pentru producerea unor echipamente sofisticate, precum dronele interceptoare. Tofan a precizat că autoritățile lucrează în prezent la legea care reglementeze acest sector.

În timpul interviului, premierul a fost întrebat dacă există investitori interesați să investească în Republica Moldova, în contextul anunțului autorităților privind modificarea legislației pentru a permite producerea dronelor interceptoare sau de apărare.

„Sunt foarte mulți investitori, într-adevăr. Este un domeniu în care avem foarte mult interes. Este un domeniu care trebuie bine reglementat. Aici, viziunea mea este că a fi un stat neutru nu înseamnă neapărat să fii un stat neputincios. (…) Noi trebuie să producem aici. Și dacă asta e aliniat cu interesele noastre și creează locuri de muncă, generează exporturi, mai ales – ne permite să ne protejăm pe noi mai bine, mi se pare un lucru absolut normal să îl facem. Acum suntem în faza de a lucra la această lege, care trebuie să meargă în avizare pe produsele de destinație dublă, cum se numesc ele. Evident că nu vom putea face tot aici, dar pentru anumite lucruri de produse de bun simț, fără riscuri mari, cred că trebuie să le producem”, a comunicat Tofan.

Solicitat să comenteze afirmația că Republica Moldova ar putea deveni o țintă dacă se ocupă cu producerea dronelor, premierul a declarat: „Nu vreau să intrăm într-o isterie în care blocăm oricare investiție în Moldova. Părerea mea e că trebuie să mergem înainte și să nu ne facem iluzii, știți, să ne temem și de umbra noastră, că orice n-am face – că aducem gazul ucrainean, potențial bombardează rușii; facem o fabrică, bombardează rușii. Problema este a rușilor și ei, dacă au careva intenții să ne facă rău, vor face rău și ne-au făcut foarte mult rău de-a lungul anilor”.

Revenind la interesul investitorilor, Tofan a adăugat: „Este interes, pentru că Moldova are un ecosistem ingineresc foarte bun aici. Aproape 20% din ceea ce exportăm noi la nivel de manufactură este din otomotiv. Ca și capacitate de asamblare, competențe de inginerie electrică, competențe de inginerie mecanică (…) le avem. Ca atare, toate componentele necesare pentru producerea de echipamente sofisticate, cum ar fi, de exemplu, interceptoarele, ele sunt în Moldova. Asta și explică interesul, pentru că suntem o țară care avem capabilitățile ca să concurăm în acest spațiu”.

***

În luna iunie 2026, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, președinta Maia Sandu a declarat Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Speakerul Igor Grosu a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Detalii AICI. Pe 9 octombrie, Grosu a precizat că Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export, și că legislativul intenționează să modifice legislația. Detalii AICI.

Pe 16 octombrie, primarul de Chișinău, Ion Ceban, a declarat că autoritățile centrale ar pregăti amplasarea unei uzine de producere a dronelor în capitală. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a dezmințit afirmațiile, adăugând că „în prezent, nu sunt analizate opțiuni de amplasare pentru construcția unor uzine cu scop militar”. „În principiu, ne dorim investiții în apărare, dar acest lucru este posibil doar după modificarea legislației”, a precizat Ciorici. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: