A plecat, dar… a rămas! De ce Cojuhari este încă la șefia Agenției Proprietăți Publice, deși și-a anunțat demisia

Deși și-a anunțat demisia de la conducerea Agenției Proprietății Publice (APP) încă la sfârșitul lunii iunie, Roman Cojuhari rămâne, deocamdată, în funcție. Acesta a confirmat pentru NewsMaker că cererea sa de demisie nu a fost încă aprobată.

Cojuhari a declarat că se află în concediu până pe 12 iulie și că, în cererea de demisie, a solicitat eliberarea din funcție începând cu 13 iulie, prima zi după revenirea la serviciu.

Potrivit acestuia, înainte de a-și anunța public demisia, l-a informat personal pe fostul premier Alexandru Munteanu despre decizia sa și despre faptul că urma să plece în concediu.

„Pe domnul Munteanu, înainte de a anunța public, l-am anunțat personal. Inclusiv am comunicat că eu sunt în concediu până pe 12, că este scrisă cererea și imediat când mă întorc în țară am să o aduc”, a explicat Cojuhari.

Întrebat dacă faptul că Alexandru Munteanu și-a anunțat între timp demisia din funcția de prim-ministru a împiedicat aprobarea cererii sale, Cojuhari a declarat pentru NM că nu poate comenta aspectele juridice ale procedurii, însă a reiterat că demisia trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern.

„Nu doar e nevoie să fie semnată de către prim-ministru cererea, trebuie să fie dispoziția prim-ministrului votată în ședință de Guvern”, a mai precizat el.

Cojuhari a respins, totodată, în discuția cu NM, informațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi revenit deja la serviciu.

Potrivit Legii cu privire la Guvern, după încetarea mandatului Executivului, acesta nu mai poate numi, propune pentru numire sau elibera din funcție persoane cu funcții de demnitate publică. Legea prevede o derogare doar pentru numirea temporară în alte funcții de demnitate publică decât cea de ministru sau de funcționar public de conducere de nivel superior și pentru eliberarea din funcție a acestor persoane exclusiv în cazul imposibilității obiective de a-și exercita atribuțiile. Aceleași restricții se aplică și prim-ministrului interimar.

Roman Cojuhari și-a anunțat demisia din funcția de director al APP pe 29 iunie, în contextul scandalului de la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, care a dus inclusiv la demisia lui Radu Marian din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

La câteva zile distanță, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Din 8 iulie, interimatul este asigurat de vicepremierul pentru economie și digitalizare, Eugeniu Osmochescu, până la învestirea unui nou Guvern.

Între timp, pe 10 iulie, PAS l-a desemnat pe omul de afaceri Vasile Tofan drept candidat la funcția de prim-ministru. Candidatura acestuia urmează să fie înaintată oficial președintei Maia Sandu pe 11 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: