„Ar trebui ca viitorul Moldovei să nu fie decis de acești oameni”. Interviu NM cu Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova
Full Article 15 minutes read

„Ar trebui ca viitorul Moldovei să nu fie decis de acești oameni”. Interviu NM cu Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova

Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, a povestit într-un interviu acordat Galinei Vasilieva, redactor-șef al NM, în ce constă unicitatea țării noastre, ce anume ar putea deveni avantajul competitiv al Moldovei și de ce teoriile conspiraționiste și jocurile „de-a spionii” sunt atât de populare la noi. El a mai vorbit și despre cum s-a schimbat Moldova, în opinia sa, după ce Plahotniuc a fugit din țară, și ce nu e în regulă cu activitatea Procuraturii Generale.

x

„Cetățenii Moldovei comunică, în mare parte, cu reprezentanții propriilor grupuri”

Dvs. ați preluat conducerea Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova în anul 2019. Ați venit la noi din Columbia. Ce v-a impresionat cel mai mult la prima vedere?

În primul rând, diversitatea culturală. Eu nici nu știam că pe teritoriul Moldovei locuiesc atâtea minorități etnice: oameni care vorbesc în română, rusă, bulgară, găgăuză, romani și alte limbi. De asemenea, m-a impresionat istoria bogată a Moldovei. O perioadă, ea a fost în componența Imperiului Rus, apoi – în componența României. Au fost niște conexiuni și cu Imperiul Otoman. Toate acestea și-au lăsat amprenta asupra vieții în Moldova. Acest lucru se vede și la bucătărie: aveți multe bucate asemănătoare cu cele turcești, balcanice, românești, slave.

Floris Van Eijk

Maxim Andreev, NewsMaker

Dvs. ați menționat diversitatea noastră. Într-adevăr, Moldova este o țară multietnică, dar oricum, etniile sunt reprezentate insuficient în organele de stat ale puterii. În România, de exemplu, în cele mai înalte funcții din stat sunt și reprezentanți ai minorităților etnice – Claus Iohannis și Ludovic Orban. De ce în Moldova de astăzi este greu de imaginat așa ceva?

În realitate, în mai multe țări, inclusiv în țara mea, guvernul nu reprezintă sută la sută diversitatea societății. De exemplu, în politica și la conducerea companiilor mari de la noi, femeile nu sunt reprezentate în proporție de 50%. De aceea și noi trebuie să depunem multe eforturi pentru a difersifica această reprezentanță. Aceasta este o provocare și pentru Moldova, pentru ca un număr cât mai mare de femei, tineri, minorități, inclusiv reprezentanți ai comunității LGBT, să se regăsească la nivel de guvernare. Acest lucru poate fi obținut și prin a le asigura posibilitatea și condiții pentru a participa la alegeri.

În ce privește LGBT, politicienii noștri, chiar și cei care susțin drepturile lor, evită să vorbească despre aceasta, pentru că ar putea fi afectat ratingul lor. Pentru că societatea noastră este homofobă. Și e un cerc închis: politicienilor le este teamă că majoritatea oamenilor sunt homofobi, societatea nu se schimbă pentru că liderii de opinie nu influențează nicicum situația, deoarece se tem. Cum se poate ieși din acest cerc?

În prezent, în țara mea – Regatul Țărilor de Jos – este în vogă ca liderii de opinie și politicienii să apere drepturile comunității LGBT. Dacă politicienii nu vor face acest lucru, va avea de suferit ratingul lor. Însă în anii 50, de exemplu, totul era altfel. Țara noastră era conservatoare și religioasă. Prin anii 60, a început să se schimbe câte ceva datorită activiștilor, persoanelor care vorbeau deschis despre faptul că sunt aceiași oameni ca și toți ceilalți. Ei precizau că nu cer drepturi deosebite în afară de cele de care beneficiază toți cetățenii țării.

Treptat, situația a început să se schimbe anume datorită acestor oameni curajoși. Prin anii 70, majoritatea populației a conștientizat că, în principiu, nu contează de ce orientare ești. De aceea consider că există o speranță. Noi conlucrăm cu organizațiile LGBT din Moldova, inclusiv cu „GenderDoc-M”. Ei efectuează studii despre atitudinea populației față de reprezentanții LGBT. Și tineretul de astăzi este mult mai deschis și mai tolerant față de această comunitate decât era acum 20 de ani.

Transformări sunt, deși ele se produc lent. Populația se teme să accepte drepturile persoanelor LGBT din cauza dezinformării și a stereotipurilor. Până în prezent, oamenii presupun că o persoană alege singură să fie sau nu, de exemplu, reprezentant LBGT. Că cineva îi recrutează ori încearcă să-i atragă în rândurile LGBT. În realitate, este un absurd, pentru că alegerea unei persoane LGBT este: să declare deschis despre aceasta ori să ascundă. Cu părere de rău, majoritatea persoanelor LGBT preferă să-și ascundă identitatea din cauza că sunt discriminate. Nu există niciun fel de lobby și niciun fel de recrutare în comunitatea LGBT.

Floris Van Eijk

Maxim Andreev, NewsMaker

În opinia dvs., ce împiedică Moldova să accepte diversitatea pe care o are și să facă din ea partea puternică a țării noastre? Nu mă refer doar la LGBT, dar și la diferite etnii, minorități religioase. Guvernarea, mentalitatea, acțiunile insuficiente în această direcție din partea mass-media, a ONG-urilor? Care este cauza?

Bună întrebare. Cu părere de rău, nu am un răspuns concret și universal. Da, acest lucru se întâmplă și din lipsa unei informații corecte și veridice, și din cauza exploatării stereotipurilor, prejudecăților, mesajelor din partea politicienilor imorali. La fel, este și din cauza că cetățenii Moldovei comunică, de obicei, cu reprezentanții propriilor grupuri și nu prea interacționează cu reprezentanții altora. Și nu este vorba doar despre LGBT, dar și de alte minorități. Pe de altă parte, când oamenii află, pe neașteptate, că vecinul, colegul de lucru, copilul, o altă rudă fac parte din comunitatea LGBT, adesea își schimbă atitudinea. Nu mai sunt niște personalități abstracte, ci oameni pe care îi cunosc și îi iubesc și de care nu are de ce să le fie teamă. De aceea eu consider că trebuie promovat dialogul între reprezentanții diferitelor grupuri. Între cei pentru care limba maternă este română sau rusă, între persoanele care au diferite preferințe politice, între cei tineri și cei în vârstă, între atei și credincioși. Atunci, oamenii vor înțelege, cât de multe lucruri comune sunt între ei, dar și vor conștientiza faptul că trăiesc în aceeași țară și au același viitor, care depinde de ei și care ar trebui să-i includă pe toți.

„Ar fi bine să se formeze o identitate moldovenească comună”

Ambasada dvs. se axează pe susținerea sectorului neguvernamental, a presei libere și pe promovarea drepturilor omului și ale minorităților. Din punctul de vedere al drepturilor omului, este vreo diferență dintre perioada în care Moldova era guvernată de PDM și de Vladimir Plahotniuc și cea de acum? Dvs. o observați?

Trebuie să recunoaștem că de când Plahotniuc a părăsit Moldova, în luna iunie anul trecut, situația privind drepturile omului s-a îmbunătățit considerabil. De exemplu, jurnaliștii nu mai sunt supuși pericolului și intimidării, cum a fost anterior. Sunt vizibile anumite îmbunătățiri. Cu toate acestea, corupția persistă în continuare în structurile de stat. În țară trebuie să continue consolidarea instituțiilor puterii, transparenței, democrației. Aceasta depinde și de crearea condițiilor pentru jurnaliștii independenți, ca ei să poată activa calitativ și să informeze populația. La fel, este foarte mare rolul ONG-urilor care sunt un fel de „câini de pază” și care trebuie să monitorizeze ceea ce întreprinde guvernul, cum sunt cheltuiți banii contribuabililor. Pentru că aceste mijloace trebuie să fie cheltuite în interesele cetățenilor.

Floris Van Eijk

Maxim Andreev, NewsMaker

Rolul presei libere și al ONG-urilor – „câinilor de pază”, cum ați menționat dvs., este greu de supraestimat. Însă în Moldova, mass-media, acești „câini de pază” și întreaga societate sunt dezbinate, multora le place să caute și să găsească vinovatul de toate problemele. În plus, mai sunt populare teoriile conspiraționiste și ale dușmanilor externi. În consecință, așa s-a întâmplat că în mass-media și în societate, un punct de vedere diferit este considerat „spionaj”. Situația actuală este următoarea: dacă îl critici pe Dodon, ești „sorosionok” (derivat de la Fundația lui G. Soros, a fost introdus în spațiul public de către deputatul socialist Bogdan Țîrdea), iar dacă nu-l critici pe Dodon, înseamnă că ești agent al Kremlinului. În acest tablou al lumii nu există neutralitate. De exemplu, astfel de mass-media, cum ar fi NM, sunt „incluse” periodic ba într-o tabără, ba în alta, ba în ambele simultan. Cum credeți, de ce aceste jocuri „de-a spionii” sunt mereu în vogă la noi? La fel ca și în Rusia, unde mereu se caută „coloana a cincea” și „agenții străini”?

Acest lucru este caracteristic nu numai pentru Republica Moldova. În principiu, asemenea teorii ale conspirației sunt deosebit de populare în toată lumea, pentru o anumită categorie a populației. În primul rând, pentru oamenii care trăiesc cu o anumită frică, care nu au acces la informații și educație.

Pe lângă toate, acum sunt foarte multe fake-uri. Cu regret, rețelele sociale contribuie la răspândirea lor. Și unii politicieni manipulează cu această informație falsă, pentru a concentra cât mai multă putere în mâinile lor. De aceea este foarte important ca mass-media să relateze despre ceea ce se întâmplă cu adevărat, pentru ca aceste subiecte să fie abordate și reflectate.

De exemplu, acum este promovată pe larg ideea că noul coronavirus este un fleac, că el pur și simplu nu există. Dar cum se poate afirma acest lucru dacă vedem ce se întâmplă în toată lumea? Noi trebuie să respectăm aceeași distanță socială și alte măsuri pentru a nu admite răspândirea în continuare a coronavirusului și pentru a proteja grupurile vulnerabile ale populației. Și rolul cheie în acest sens îl are și presa independentă, care oferă populației informație veridică. Eu știu că în Moldova, presei independente îi este greu să supraviețuiască, pentru că nu sunt resurse și posibilități suficiente pentru o activitate calitativă și echidistantă.

Apropo, și știrile false despre coronavirus sunt „încâlcite” cu geopolitica și teoriile despre spioni. Oricum, în opinia dvs., de ce la noi, în Moldova, sunt în trend astfel de jocuri „de-a spionii”? De exemplu, și la dvs., în Olanda, oamenii cred în așa ceva și cineva scrie mereu despre agenții Kremlinului sau ai lui Soros?

Da, teoriile conspiraționiste despre coronavirus sunt distribuite și la noi. Dar despre Kremlin și spioni de-ai Gosdep-ului (Departamentul de Stat al SUA) nu am auzit. Probabil, noi suntem în acea parte a Europei, care e mai puțin supusă unor astfel de influențe.

Dar în general, e păcat că asemenea teorii sunt răspândite în rândul populației, pentru că ele influențează foarte mult atmosfera din societate. Istoria Moldovei a fost influențată și de Est, și de Vest. Aici sunt foarte mulți descendenți din Rusia, din România, din alte țări. Aceștia sunt urmașii celor care s-au născut aici și trăiesc aici de-o viață. În aceasta constă unicitatea Moldovei ca țară, aceasta este valoarea și avantajul ei. De exemplu, abilitățile lingvistice pot fi utilizate pentru dezvoltarea economiei. Dacă ar fi perfecționat sistemul de învățământ, sunt convins că acest lucru ar atrage companii străine. De aceea, în loc să divizăm societatea în „noi” și „ei”, ar trebui să punem accent pe unitate și nu pe diferențe. Și, probabil, ar fi bine să se formeze o identitate moldovenească comună. Polarizarea societății în acest sens nu va duce la nimic bun.

Floris Van Eijk

Maxim Andreev, NewsMaker

Cu părere de rău, asemenea mesaje sunt promovate în special de partenerii din străinătate. Iar politicienii din Moldova folosesc diversitatea în propriile scopuri politice. Chiar și în cercurile apărătorilor pentru drepturile omului și ale jurnaliștilor, la anumite evenimente, când se discuta candidatura lui Alexandru Stoianoglo pentru funcția de procuror general, se ajungea până la apartenența etnică a acestuia. Unii politicieni din Moldova, care se consideră proeuropeni, sunt intoleranți față de persoanele „ciudate”, minoritățile religioase sau etnice, promovează mesaje discriminatorii împotriva drepturilor minorităților de a vorbi în limba lor maternă, de a crea media. În Moldova, drapelele europene au devenit o acoperire pentru multe dosare care sunt departe de valorile europene. Observați aceste lucruri? Ce părere aveți despre toate acestea?

Am observat că în Republica Moldova sunt foarte multe prejudecăți împotriva diferitelor grupuri minoritare. Cu părere de rău, și în țara mea există așa ceva. Consider că dacă un găgăuz devine procuror general și poporul găgăuz este foarte mândru de aceasta, este un avantaj pentru societate. Acest lucru poate ajuta societatea să se unească și să devină un avantaj pentru toți. Ar fi bine ca reprezentanții romilor, bulgarilor și ai altor minorități etnice să se regăsească în organele puterii. Astfel, va fi mult mai evidentă diversitatea, iar drepturile acestor grupuri vor fi respectate. De aceea eu înțeleg despre ce vorbiți. Într-adevăr, această problemă există.

„Este în interesul tuturor cetățenilor, cu excepția celor corupți”

În prezent, procurorul general a devenit newsmaker-ul principal din țară. El a închis câteva dosare politice, a depus un demers pentru eliberarea lui Platon, a expediat o cerere în SUA prin care a cerut extrădarea lui Plahotniuc. Reacția provocată de acțiunile sale devine agendă politică. În ultimul timp, el este criticat mult. Cum apreciați acțiunile Procuraturii Generale?

Noi urmărim cu mare interes evoluția evenimentelor, pentru că într-adevăr, cetățenii Moldovei au fost jefuiți și acesta a fost „jaful secolului”. Uniunea Europeană și țara mea au declarat mereu și categoric că această infracțiune trebuie investigată, iar cei vinovați trebuie să fie pedepsiți. În paralel, ar trebui să fie consolidate institutele, pentru a nu admite pe viitor astfel de incidente. Și mă bucur foarte mult că domnul Stoianoglo efectuează această investigație.

Dar sunt și alte scheme de corupție de amploare care trebuie investigate și duse până la un final logic, pentru că așa ceva este inadmisibil într-o țară modernă. Și aceasta afectează dezvoltarea economică și socială a statului.

Floris Van Eijk

Maxim Andreev, NewsMaker

La ce scheme de corupție faceți aluzie?

Sunt convins că puteți și singuri să analizați și să trageți concluzii, pentru că trăiți în Moldova, sunteți la curent cu ceea ce se întâmplă aici. Au fost și alte cazuri grave de corupție, toate aceste dosare stau pe masa procurorului general.

Desigur, furtul miliardului este cel mai semnificativ eveniment, simbolic, dar sunt și altele. Toate aceste scheme și dosare trebuie să fie investigate. Și Moldova și-a asumat obligațiunea de a face acest lucru în cadrul acordului cu Uniunea Europeană. Pentru că noi am înaintat o condiție clară: trebuie să vă debarasați de toate schemele murdare care împiedică dezvoltarea corespunzătoare a țării. Este în interesul tuturor cetățenilor, cu excepția, probabil, a celor corupți. Și, desigur, aceasta este o provocare pentru țară. Ar trebui să aveți siguranța că viitorul Moldovei nu va fi decis de aceste persoane (corupte – nota NM).

Pandemia de coronavirus este acum subiectul nr. 1. Cu regret, Moldova bate toate recordurile din regiune în ce privește coronavirusul. În Regatul Țărilor de Jos, situația este cu mult mai bună. Ce nu face Moldova așa cum trebuie?

Reacția inițială a guvernului a fost corectă, carantina aspră a fost absolut necesară. Acum e complicat să tragi concluzii precum că autoritățile sau populația fac ceva greșit. Trebuie să fie comparate cifrele din alte țări, să se facă o analiză și o evaluare corespunzătoare.

În Moldova, problema constă în faptul că majoritatea populației nu crede în existența virusului. Astfel, oamenii nu iau măsurile necesare de securitate, organizează sărbători, se întâlnesc, interacționează cu prietenii. Și toate acestea favorizează răspândirea în continuare a virusului. În Regatul Țărilor de Jos, situația s-a stabilizat acum. La o populație de 18 milioane de locuitori, noi avem zilnic mai puțin de 100 de cazuri noi de contaminare. Acesta este un rezultat bun. Recent, s-au deschis restaurantele, însă acestea trebuie să respecte cerințe foarte dure. Dacă nu le vor respecta, virusul va reveni și cafenelele vor trebui să fie iarăși închise. Nimeni nu dorește să fie nevoit să aleagă între a salva economia ori a salva sistemul de sănătate al țării. De aceea este foarte importantă respectarea echilibrului. Pentru aceasta, măsurile întreprinse și rezultatele trebuie monitorizate minuțios.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: