Ce nu e în regulă cu licitațiile și achizițiile publice în condițiile stării de urgență din Moldova
Analiza NM
Scandalurile despre achizițiile publice în Moldova sunt un lucru obișnuit. Nu s-a trecut fără ele nici în perioada epidemiei de coronavirus. Ba mai mult, autoritățile au simplificat și „au ascuns" și mai mult de societatea publică procesul de achiziție a echipamentelor medicale, inclusiv a mijloacelor de protecție care încă sunt insuficiente în țara noastră. NM a analizat, cum este organizat sistemul achizițiilor publice în Moldova și de ce chiar și în perioada stării de urgență nu se trece fără scandaluri și tranzacții suspecte.
În Moldova funcționează deja de câțiva ani sistemul electronic de achiziții publice Mtender. Teoretic, acesta trebuia să facă absolut transparente achizițiile publice și să excludă „otkat"-urile și corupția în organizarea licitațiilor și în alegerea câștigătorilor. În realitate însă acest lucru nu s-a întâmplat. Multe licitații continuă să fie în centrul scandalurilor.

Iar anul trecut, autoritățile au aplicat amendamente la Legea privind achizițiile publice, excluzând până în anul 2021 medicamentele și echipamentele medicale din sistemul Mtender. Ministerul Finanțelor a precizat atunci că Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) nu poate folosi sistemul Mtender, pentru că din punct de vedere tehnic, această platformă încă nu permite plasarea informației despre achiziția câtorva mii de poziții pe care adesea le includ licitațiile CAPCS (este vorba despre medicamente).
Achizițiile publice în perioada epidemiei
Cum autoritățile (nu) au achiziționat ecrane și respiratoare
Una dintre cele mai mari achiziții efectuate de CAPCS în perioada epidemiei de coronavirus a fost un lot de 200 de mii de ecrane de protecție și 500 de mii de respiratoare FFP2, în valoare de 36 de milioane de lei. La 26 martie, CAPCS a anunțat că acest contract a fost câștigat de compania „Lismedfarm", care a propus achiziția ecranelor de protecție și a respiratoarelor din China, cu 55 de lei și, respectiv, 50,5 lei pentru o unitate.

Ecranele de protecție au ajuns în Moldova peste aproape o lună după ce au fost comandate. Guvernul a anunțat că aproape 200 de mii de ecrane de protecție și 100 de mii de respiratoare achiziționate în mod centralizat au ajuns în Moldova printr-o cursă charter din China. Însă licitația s-a transformat într-un scandal. Primarul de Bălți, Renato Usatîi a declarat că în România, ecranele de protecție costă de două ori mai puțin – 1,04 euro, iar toată această achiziție este o schemă de escrocherie.

Premierul Ion Chicu a numit declarația lui Usatîi o calomnie, menționând că, potrivit condițiilor contractului, compania „Lismedfarm" va primi banii doar după ce va furniza în Moldova întregul lot de mijloace de protecție. Totodată, Chicu a recunoscut că deocamdată, „marfa nu a venit", deoarece „tot ce trimite această companie, dispare pe drum". Premierul a mai spus că autoritățile Moldovei vor organiza un zbor charter în China, care va putea aduce și mijloacele de protecție.
În replică, Usatîi a prezentat pe Facebook calculele proprii. Potrivit afirmațiilor sale, un ecran de protecție costă în China aproximativ 0,7 dolari. Plus taxa vamală (6%), plus adaosul comercial maxim al distribuitorului (potrivit lui Usatîi, acesta este de 40%), plus TVA (0,21 dolari), plus livrarea (0,41 dolari) – în total, se ajunge la 1,67 dolari pentru un ecran de protecție sau aproape 31 de lei (la cursul de 18,7 lei pentru 1 dolar).
Acest lucru demonstrează faptul că la voi [în echipă] stau fie corupții și cei care iau mită, fie codașii. Dar, pentru că în ultimul timp toate se țin pe scheme de corupție, eu tind să cred anume în această versiune.
Renato Usatîi, primarul de Bălți
Prețul ecranelor care a fost propus de „Lismedfarm" l-a revoltat și pe Valeriu Munteanu, liderul Partidului „Uniunea Salvării Basarabiei" (USB). El a publicat oferta comercială a companiei „Go-digital" din România, care propunea ecrane de protecție de producție poloneză cu 0,92 euro (aproape 18,4 lei).

De fapt, NM a constatat că, după venirea cursei charter comandată de autorități, mijloacele de protecție încă nu pot ajunge la medicii din Moldova. Ecaterina Chitic, directorul „Lismedfarm", a comunicat pentru NM că zborul charter a adus 196 de mii de ecrane de protecție și 100,5 mii de respiratoare FFP2.

Acum însă, pentru ca mijloacele de protecție să ajungă la medici, acestea trebuie să fie vămuite, achitând taxele vamale și TVA – 2 163 750 de lei.

„Lismedfarm" nu are acești bani, pentru că totul s-a cheltuit pentru achiziția mijloacelor de protecție împotriva COVID-19.
În prezent, putem lucra cu China doar plătind în avans – altfel nu se poate. Tu plătești costul total al comenzii și apoi este lansată fabricarea producției. De menționat că sunt și rânduri la procesul de fabricare și ele pot fi depășite doar printr-un preț mai mare.
Ecaterina Chitic, director „Lismedfarm"
Ea a spus că a expediat scrisori către Serviciul Vamal și Comisia pentru Situații Excepționale cu rugămintea de a fi amânată plata taxelor și a TVA, asumându-și angajamentul de a le plăti după ce autoritățile se vor răsplăti cu ea pentru marfă. Potrivit afirmațiilor sale, încă până la cursa charter, compania a comandat prin intermediul DHL furnizarea a 10 mii de respiratoare FFP2, dintre care au fost livrate și vămuite 9 mii, precum și 8 mii de ecrane de protecție, dintre care au ajuns și au fost vămuite 2600. Însă autoritățile așa și nu au plătit pentru această livrare.
Șefa „Lismedfarm" a răspuns și la acuzațiile despre majorarea prețurilor. Ea a menționat că un ecran de protecție a fost procurat cu 0,95 dolari. Însă livrarea până la locul de pornire a charterului a costat alte 164% din valoarea mărfii. Ecaterina Chitic a adus drept exemplu calculele pentru livrarea prin DHL a 600 de ecrane de protecție care au ajuns la Chișinău. „Noi am plătit pentru livrare 15 377 de lei, iar taxa de stat a constituit încă 1693 de lei. Astfel, costul livrării cu taxe incluse a fost 164%, iar pe lângă aceasta, mai trebuie de plătit 20%. TVA [...] Chiar și cu prețul de 55 de lei, noi am ieșit în minus cu acest lot", a subliniat Chitic.
Ea a mai menționat că datorită livrării gratuite prin charter, prețul mijloacelor de protecție furnizate va fi mai mic decât s-a presupus în contract. „Ecranele de protecție vor fi un pic mai iefine – 30 de lei, iar respiratoarele – cu 48 de lei. Acest lucru e legat de faptul că pe piața chineză, nu atât ecranele sunt atât de deficitare, ci prețul respiratoarelor era în continuă creștere", a specificat directorul „Lismedfarm".

Ecaterina Chitic a mai menționat că inițial, nimeni nu a dorit să participe la această licitație, pentru că acum este foarte riscant să aduci atâtea mijloace de protecție: „Dacă am putea să plecăm și să aducem marfă mai ieftină, așa cum toți afirmă, măștile și ecranele la acest preț ar fi fost demult în farmacii".

Șeful Comisiei pentru Situații Excepționale, prim-ministrul Ion Chicu a comunicat pentru NM că nu a primit nicio scrisoare, dar nici nu intenționează să facă vreun fel de concesii companiei. „Toți trebuie să plătească impozite", a declarat Chicu.

Vitalie Dragancea, consilierul prim-ministrului, a explicat pentru NM că această companie a semnat un contract conform căruia achitarea mărfii se va face doar după ce ei își vor îndeplini angajamentele.
„Guvernul și Ministerul Sănătății vor găsi o modalitate de a soluționa cât mai curând această problemă [asigurarea medicilor cu echipamente de protecție din lotul livrat]. Dar cu siguranță, compania nu va scăpa de sancțiuni", a subliniat Dragancea, adăugând că, în opinia sa, este un șantaj public al autorităților din partea companiei.
El a mai spus că autoritățile nu pot permite amânarea plăților vamale, pentru că aceasta ar fi o discriminare în raport cu alte afaceri. „Noi nu putem să ne adaptăm pentru fiecare companie, altfel va fi un mediu discriminatoriu. Faptul că ei nu au bani acum demonstrează că și-au asumat o sarcină mai dificilă decât cea pe care o pot gestiona", a menționat Dragancea.

Ministerul Sănătății a comunicat pentru NM că scrisoarea se află spre examinare la Ministerul Finanțelor. „Compania a câștigat licitația și sunt câteva condiții din contract pe care ea trebuie să le respecte. Compania trebuie să primească banii după ce va furniza marfa. Acest lucru este indicat în contractul pe care l-au semnat", a spus pentru NM Cristina Stratulat, consilierul ministrului sănătății, Viorica Dumbrăveanu.

În informația despre rezultatele licitației se menționează că „Lismedfarm" va achiziționa respiratoare și ecrane de protecție de la compania chineză „Anji Spenq Industrial Co. Ltd", care le produce. NM a expediat un demers și către această companie, dar nu a primit răspuns.
NM a decis să afle prețul posibil pentru achiziția unui lot similar de respiratoare și ecrane de protecție de la cei mai mari distribuitori pe site-ul Alibaba. Prețul respiratoarelor FFP2 varia de la 1,15 dolari până la 1,40 dolari (21,5 – 26,2 lei). Un furnizor a comunicat că livrarea întregului lot în Moldova va costa 93,5 mii de dolari (1,7 milioane de lei). Astfel s-ar fi adăugat aproximativ 0,19 dolari (3,4 lei) la prețul fiecărui respirator.
Menționăm că pe Facebook pot fi găsite anunțurile altor furnizori care propun ecrane de protecție la un preț de două ori mai mare decât cel propus de „Lismedfarm" – câte 100 de lei pentru o unitate.
După ce ecranele de protecție au fost livrate deja, ministrul sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat că numărul acestora a fost calculat ținându-se cont de distribuirea a câte patru ecrane pentru fiecare lucrător medical din Moldova. Însă la momentul anunțării achiziției, în Moldova nu erau producători care ar fi putut face față acestui volum.
Cum Comisia pentru Situații Excepționale a anulat licitațiile
Intențiile autorităților de a achiziționa loturi mari de mijloace de protecție au devenit cunoscute la mijlocul lunii martie. Atunci, CAPCS a publicat anunțul cu privire la achiziția a aproximativ 2 milioane de respiratoare, 2 milioane de costume de protecție, 2 milioane de ecrane de protecție, aproape 4 milioane de măști și 4 milioane de mănuși. În același anunț, CAPCS a cerut companiilor să precizeze posibilele volume ale loturilor și să confirme, dacă vor putea să le livreze la timp.

Tot atunci, CAPCS a anunțat că a procurat 250 mii de măști medicale de la producătorul „Manarski Trading" (valoarea totală – 875 mii de lei) și peste 634 mii de perechi de mănuși de la compania „Vivamed International" (436,7 mii de lei).
Câteva zile mai târziu, la 23 martie, Comisia pentru Situații Excepționale a permis ca în perioada epidemiei, CAPCS și spitalele să achiziționeze mijloace de protecție fără a anunța licitații, deci, direct de la companii.
NM a expediat demersuri în scris către CAPCS, Ministerul Sănătății și câteva spitale mari, cu rugămintea de a ne comunica, ce mijloace de protecție, cu câți bani și de la cine au cumpărat pentru combaterea COVID-19. Însă la momentul publicării articolului, NM nu a primit niciun răspuns.

Organizațiile neguvernamentale au criticat reducerea semnificativă a transparenței achizițiilor publice. Peste 20 de asociații publice au cerut să fie publicată informația despre toate licitațiile și contractele încheiate.
Pe de o parte, CAPCS a întrebat companiile, cât de repede și ce volum de mijloace de protecție pot livra, efectuând astfel analiza pieței. Aceasta este o practică nouă, foarte bună. Pe de altă parte, acum aproape că lipsește transparența acestor achiziții și este imposibil pentru societate să monitorizeze acest proces. Acest lucru crește riscurile de corupție.
Evghenii Goloșceapov, directorul Departamentului de avocați al Asociației obștești „Inițiativa Pozitivă"
De menționat că și ultima achiziție publică de teste efectuată de către CAPCS a fost însoțită de scandal. În luna aprilie, CAPCS a semnat un contract cu compania chineză „BGI Health (HK) Co, Ltd" pentru suma de 1,44 milioane de dolari, care prevede achiziția a 80 mii de teste pentru diagnosticarea coronavirusului. În același timp, jurnaliștii RISE Moldova au constatat că acestea au fost procurate practic cu un preț dublu.

Distribuitorul trebuie să livreze 1,6 mii de seturi care conțin 80 mii de teste pentru diagnosticarea coronavirusului. Prețul unui set este de 900 de dolari, în fiecare dintre ele sunt 50 de teste. Respectiv, un test costă 18 dolari (aproape 320 de lei).
Jurnaliștii RISE Moldova au verificat, cât costă aceste teste pe platforma chineză de cumpărături online Alibaba. Un set de teste de același producător costă de la 400 de dolari până la 600 de dolari, cu livrarea în timp de 10 zile, la o comandă mai mare de 100 de seturi (5 mii de teste).
De ce nu s-au implicat producătorii locali
Și producătorii locali au criticat procedura achizițiilor publice de mijloace de protecție. Astfel, Corina Cojocaru, directorul executiv al Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS), a comunicat pentru NM că întreprinderile locale ar putea produce echipamente de protecție pentru medicii din Moldova, însă problema principală constă în faptul că autoritățile nu pot explica standardele și regulamentele de producere a măștilor, costumelor de protecție, a papucilor de unică folosință și a mănușilor.

Potrivit afirmațiilor sale, companiile din Moldova nu pot fabrica respiratoarele FFP2 și FFP3, însă ar putea confecționa măști medicale non-woven și măști din bumbac, cu care ar putea fi asigurați medicii și personalul medical care nu lucrează „în prima linie" în lupta contra COVID.

A doua problemă, potrivit lui Cojocaru, este instabilitatea planurilor achizițiilor publice.
CAPCS a anunțat despre achiziția măștilor la 23 martie, la ora unu ziua, și a indicat că termenul limită pentru depunerea ofertelor este ora patru, în aceeași zi. Deci, aveam trei ore pentru a prezenta oferta noastră. Unele companii s-au încadrat în acest termen. Însă peste câteva zile, CAPCS ne-a comunicat că acum, spitalele vor achiziționa de sine stătător măști și le-a fost transmisă lista companiilor care au prezentat ofertele.
Corina Cojocaru, director executiv al Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS)
În această situație, a fost dificil pentru companii să execute astfel de comenzi și multe au renunțat. „La o comandă de 500 de măști și la una de 50 de mii, prețul este diferit. Însă una e să livrezi un lot mare într-un loc de unde apoi toate se vor distribui și alta e să livrezi câte o mie de măști pe la zece spitale", a menționat Cojocaru. Ea a adăugat că această situație creează și o povară suplimentară asupra spitalelor, care trebuie să piardă timp și eforturi pentru identificarea și achiziția mijloacelor de protecție.

Cojocaru a mai spus că producătorii din Moldova au propus autorităților și o soluție pentru problema costumelor de protecție.
Cojocaru a mai spus că producătorii din Moldova au propus autorităților și o soluție pentru problema costumelor de protecție. „Cele mai bune costume de protecție sunt cusute din tyvek. Noi am rugat Ministerul Economiei să ne ajute să importăm câteva tone de acest material fără taxe și TVA. Timp de o lună, întreprinderile din industria ușoară erau gata să coase aproape 1 milion de astfel de costume, însă propunerea a rămas fără răspuns", a spus Cojocaru.
Potrivit informațiilor sale, în prezent, medicii din Moldova folosesc costume din polipropilenă. „Și acest material protejează, dar grosimea sa nu trebuie să fie mai mică de 80 de grame/metru", a menționat ea.

Întrebată de NM, ce împiedică businessul să importe de sine stătător tyvek și să coase costume de protecție, Cojocaru a răspuns că în regim de stare de urgență, importul este deosebit de dificil, în plus, acesta este un risc mare, mai ales că nu există garanția că cineva va procura această producție.
Cum au „desecretizat" ofertele
În schimb, autoritățile au procurat dezinfectanți de la o companie locală. Dar nici de data aceasta nu s-a trecut fără scandal. „Ziarul de Gardă" a scris că majoritatea spitalelor din Moldova folosesc dezinfectanți produși de compania „Chemix Grupp". Acestă companie îi aparține lui Dinari Cojocaru, consilier municipal din partea PSRM. Anul acesta, compania va furniza dezinfectanți în spitalele din Moldova în sumă de 6 milioane de lei (27% din volumul total al achizițiilor publice ale acestui produs). De asemenea, dezinfectanții acestei companii au fost procurați pentru transportul public din capitală.

De fapt, activiștii civici critică CAPCS nu doar din cauza achizițiilor mijloacelor de protecție împotriva coronavirusului. Recent, 30 de organizații obștești au semnat o petiție în care au criticat decizia CAPCS de a accepta oferte prin poșta electronică și nu în plic sigilat, așa cum era anterior.
Ofertele în plicuri înseamnă riscuri înalte de corupție și rămășițe „ale epocii de piatră". Însă chiar și această procedură conținea niște garanții minime de transparență și imparțialitate: participanții la licitație puteau să fie prezenți la desigilarea plicurilor și, astfel, să monitorizeze cât de cât procedura achizițiilor. La prezentarea ofertelor prin poșta electronică, se pun în pericol garanțiile minime ce țin de transparența achizițiilor și imparțialitatea rezultatelor licitațiilor.
— se menționează în declarația activiștilor civici
Petiția a fost semnată de 30 de ONG-uri.

Ele au cerut ca CAPCS să renunțe la ofertele transmise prin poșta electronică și în plicuri, iar Ministerul Finanțelor a îmbunătățit tehnic platforma Mtender, pentru ca CAPCS să-și poată plasa anunțurile aici.

Nu am reușit să obținem un comentariu de la CAPCS: ne-au propus să le transmitem un demers în scris, însă la momentul publicării acestui articol, NM nu a primit răspuns. NM nu a primit răspuns nici la demersul transmis către Ministerul Finanțelor.
Cum autoritățile gestionează criza
Potrivit experților, poate fi înțeleasă dorința autorităților de a simplifica și de a urgenta procedura achizițiilor în perioada stării de urgență, însă aceasta ar trebui totuși să fie deschisă la maximum.
„E clar că acum e stare de urgență, că mijloacele de protecție sunt necesare cât mai urgent și nu este timp pentru o procedură obișnuită, care durează 10-15 zile. Și e clar că acum este o cerere foarte mare de aceste mijloace de protecție și că prețurile ar putea să crească. Dar nu se poate ca transparența acestor achiziții să fie egală cu zero", a menționat Diana Ranga-Enachi, expert IDIS Viitorul.
Ea susține că autoritățile ar trebui să publice astfel de planuri de achiziții cu caracteristicile tehnice ale mijloacelor de protecție necesare și contractele care sunt încheiate cu furnizorii. „Din planurile de achiziții care au fost publicate de CAPCS, nu e clar, de ce sunt necesare 4 milioane de măști și în general, despre ce fel de măști sau mănuși este vorba. Pentru că măștile și mănușile sunt foarte diferite", a mai spus Diana Ranga-Enachi.

Ea consideră că secretizarea acestor achiziții publice are câteva motive.
Primul motiv – incapacitatea autorităților de a gestiona criza. Al doilea – lipsa specialiștilor calificați în domeniul achizițiilor. Al treilea – componenta corupției. Nu putem afirma cu certitudine că este corupție, noi vorbim despre riscuri.
Diana Ranga-Enachi, expert IDIS Viitorul
Potrivit ei, aceste riscuri sunt determinate de lipsa transparenței la capitolul formarea prețurilor, recepționarea ofertelor prin e-mail și faptul că una dintre companiile care au câștigat licitația pentru furnizarea mijloacelor de protecție nu s-a ocupat niciodată de așa ceva.
Alte achiziții și alte probleme
Cum funcționează Mtender
Sistemul de achiziții electronice Mtender a fost lansat în anul 2017, în regim de testare, iar în 2018, această platformă a devenit obligatorie în procesul de organizare a achizițiilor publice. Potrivit datelor Mtender, aproape 2900 de instituții de stat își plasează pe această platformă anunțurile despre licitații, iar livrările sunt efectuate de 4,7 mii de companii. Dar pentru a atrage un număr cât mai mare de companii în participarea la licitații, se folosesc platformele achizitii.md, e-licitatie.md și YPTender.md. Și businessul încearcă să depună anunțuri prin intermediul acestor site-uri.
Potrivit informațiilor Mtender, de când funcționează această platformă, s-au economisit 483,8 milioane de lei. Mtender nu a precizat, cum anume s-au economisit acești bani.
Cu toate acestea, sistemul electronic nu a scutit achizițiile publice de tranzacții suspecte și scandaluri.
Un exemplu recent îl constituie cele 31 de autobuze pe care le-a achiziționat primăria Chișinău anul trecut, cu 78 de milioane de lei. Compania offshore Unipay Danismanlik Yazilim Teknolojileri, înregistrată în Ciprul de Nord, a câștigat liciația. Această companie a propus un preț mai mare decât concurentul său – compania BMC Truck & Bus din România.
Ruslan Codreanu, primarul interimar de atunci al capitalei, a motivat această situație prin faptul că firma cipriotă a propus o garanție de doi ani pentru autobuze și toate accesoriile, în timp ce compania românească – o garanție de o jumătate de an doar pentru baterie, ambreiaj și alte accesorii. La fel, conform condițiilor licitației, cifra de afaceri a companiilor participante trebuia să fie de cel puțin 2 milioane de euro, a mai spus Codreanu. Iar compania BMC Truck & Bus nu a prezentat un document care ar fi confirmat acest lucru, ci doar un înscris despre capitalul social de 4 milioane de euro. În luna februarie curent, organele de drept au pornit o urmărire penală în cazul acestei licitații.
De ce Mtender nu a salvat achizițiile publice de abuzuri
Sistemul electronic Mtender permite monitorizarea întregii proceduri a achiziției publice: oferta instituției de stat, ofertele companiilor participante, informația despre ele. Cu toate acestea, experții vorbesc despre numeroase omiteri și imperfecțiuni ale sistemului Mtender.
Iurie Morcotîlo, expert al Centrului Analitic Independent „Expert Grup", a menționat că drept bază pentru Mtender a servit sistemul ProZorro din Ucraina.
În ce privește platformele private [achiziții.md, e-licitatie.md și YPTender.md] – și acestea sunt din modelul ucrainean. Însă în Ucraina erau deja site-uri pe care businessul își efectua vînzările și achizițiile și sensul implicării lor în achizițiile publice consta în participarea la licitații a unui număr cât mai mare de companii. Însă în Ucraina, sunt alte dimensiuni, iar în Moldova, piața este mult mai mică și creșterea concurenței în acest mod este destul de dificilă.
Iurie Morcotîlo, expert al Centrului Analitic Independent „Expert Grup"
Totodată, el a menționat că inițial, sistemul Mtender s-a implementat doar printr-o astfel de procedură precum este „licitație la reducere": companiile văd ofertele concurenților și pot propune prețuri mult mai mici. Însă, potrivit expertului, acest mecanism nu a fost prevăzut în legislația moldovenească.

Morcotîlo a mai spus că în prezent, autoritățile împreună cu Uniunea Europeană analizează, în ce direcție să dezvolte Mtender: să perfecționeze versiunea actuală ori să creeze o platformă nouă, pentru că cea actuală este imperfectă.

Sistemul electronic al achizițiilor publice nu poate exclude în totalitate tranzacțiile suspecte și rezultatele dubioase ale licitațiilor.
„La nivel local, licitațiile pentru reparația școlilor, de exemplu, sau pentru furnizarea produselor alimentare sunt câștigate adesea de firmele care pot fi apropiate directorului școlii. La nivel regional și central, în prim plan este influența politică. Sunt cazuri în care comisia descalifică o companie doar din cauza unor erori neînsemnate în documente, deși ar putea cere pur și simplu să fie prezentate actele care lipsesc și să fie completată oferta", a menționat Iurie Morcotîlo.
Un alt exemplu de schemă suspectă este atunci când câteva companii legate între ele participă la licitații (de exemplu, pentru furnizarea produselor alimentare sau pentru lucrările de construcții) și le câștigă pe rând, mai spune expertul.
„De exemplu, două companii propun prețuri mai mari, iar a treia – mai mici, creând astfel aparența unei concurențe. La următoarea licitație, companiile se schimbă cu locul", a precizat Morcotîlo.
Diana Ranga-Enachi, expert IDIS Viitorul, a menționat și alte imperfecțiuni ale sistemului Mtender.
Mai sunt multe alte probleme. De exemplu, lipsește instrumentul care ar permite evaluarea ofertei conform criteriului preț/calitate, nu se vede cum se execută contractul după semnare. De asemenea, nu există un mecanism comod care ar permite autorităților și societății civile să alcătuiască o statistică și să monitorizeze procesul achizițiilor.
Diana Ranga-Enachi, expert IDIS Viitorul
La acestea se adaugă o problemă aparte – cea a cadrelor, întrucât la noi, de obicei, de achiziții se ocupă contabilii, a adăugat Morcotîlo: „Aceasta este o povară suplimentară pentru ei. În plus, mulți dintre ei nu știu prea bine cum se alcătuiesc ofertele, ce trebuie indicat în ele și ce nu".
Text: Nicolai Paholinițchi
Prezentare: Cristina Demian
Materialul a fost realizat datorită Programului de dezvoltare a colaborării și promovării democrației a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituaniene.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: