Facebook/Alexandru Munteanu

Confirmat: Maia Sandu a semnat decretul prin care Osmochescu va prelua funcția de premier interimar

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de numire a lui Eugen Osmochescu în funcția de prim-ministru interimar. Anunțul a fost făcut pe 7 iulie de instituția prezidențială.

Decretul a fost semnat pe 7 iulie. Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării economice și digitalizării, va prelua funcția începând cu 8 iulie 2026. „În temeiul art. 101 alin. (2) și (3) și art. 103 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, precum și al art. 23 din Legea cu privire la Guvern, șeful statului numește un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, până la formarea noului Guvern”, se arată în declarația instituției prezidențiale.

„Începând de mâine, în conformitate cu decretul semnat de doamna președintă Maia Sandu, interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu. Îi mulțumesc că a acceptat această responsabilitate și îi doresc mult succes în această misiune. Am toată încrederea că va asigura continuitatea activității Guvernului cu responsabilitate”, a scris Alexandru Munteanu pe Facebook.

Actualizare: Eugen Osmochescu a declarat că a acceptat „această responsabilitate cu onoare și deplină seriozitate”. „Le mulțumesc doamnei președinte pentru încrederea acordată și colegilor din Guvern pentru sprijin. În această perioadă, prioritatea mea va fi asigurarea continuității activității Guvernului, menținerea stabilității instituționale și promovarea deciziilor necesare în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Împreună cu echipa guvernamentală, vom continua să muncim pentru binele țării și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. Vă mulțumesc pentru încredere”, a comunicat Osmochescu pe Facebook.

Amintim că NewsMaker a scris pe surse că Alexandru Munteanu nu va mai rămâne în Guvern, iar interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de Eugen Osmochescu.

Cine este Osmochescu

Potrivit Ministerului dezvoltării economice și digitalizării, Osmochescu deține o experiență de peste 25 de ani în elaborarea și implementarea politicilor publice și a strategiilor de dezvoltare economică. În cadrul Grupului Băncii Mondiale a coordonat programe complexe de reformă economică în peste nouă țări din Europa de Est și Asia Centrală. A fost responsabil de gestionarea fondurilor internaționale, dezvoltarea instrumentelor analitice pentru eficiența reglementărilor și coordonarea echipelor multidisciplinare de experți.

De-a lungul carierei sale, a contribuit la elaborarea Codului Fiscal al Republicii Moldova, la modernizarea cadrului legislativ privind zonele economice speciale, la digitalizarea proceselor administrative și la alinierea reglementărilor naționale la standardele Uniunii Europene, OECD și OMC.

Osmochescu deține o diplomă în Sustenabilitatea Afacerilor de la Institute of Sustainable Studies / Glasgow Caledonian University (2025). Este doctor în Drept Internațional la Universitatea de Stat din Moldova (2005) și are un master în Drept Comparat și Drept European obținut la Universitatea Maastricht din Olanda (1997). De asemenea, este absolvent al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova (1994).

La capitolul limbi vorbite, Osmochescu menționează româna, engleza, rusa și franceza.

Ce avere declară

Veniturile lui Eugen Osmochescu depășesc cu mult pe ale celorlalți membri ai Executivului, aproape în totalitate datorită activității sale anterioare la Grupul Băncii Mondiale. Cea mai mare sumă din declarație este pensia de ieșire din instituție: peste 587.000 de dolari, adică aproximativ 10,3 milioane de lei. La aceasta se adaugă un salariu de peste 143.000 de dolari (circa 2,5 milioane de lei) încasat de la aceeași instituție, indemnizații de locuință și familie de aproximativ 50.886 de dolari (circa 900.000 de lei) și alte indemnizații de 7.582 de dolari (peste 133.000 de lei).

Din funcția de ministru, Osmochescu a primit un salariu de peste 50.000 de lei, iar din activitatea didactică a mai încasat peste 27.000 de lei. A declarat și 160.000 de lei din vânzarea unui automobil și peste 44.000 de lei din plăți compensatorii oferite de minister.

Osmochescu deține un teren agricol cu valoare de piață estimată la 560.000 de lei, două terenuri intravilane evaluate la câte 1,4 milioane de lei fiecare și o casă de 191,6 m² cu valoare de piață de circa 3 milioane de lei. Are două autoturisme: un Hyundai Tucson (2024) cumpărat în 2025 pentru 40.000 de dolari și un Nissan X-Trail (2013) evaluat la 24.000 de euro.

Totodată, Osmochescu declară aproximativ 41.878 de lei la o bancă din Moldova, un cont în dolari cu 840.261 de dolari, un depozit de 10.000 de euro, alte economii de 3.664 de lei și un cont în Serbia cu 17.960 de dolari.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Colaborarea cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război? Shekerinska: „Respectăm politica dumneavoastră de neutralitate militară”

NATO respectă neutralitatea militară a Republicii Moldova, iar deciziile privind politica externă îi aparțin exclusiv țării, susține secretara generală adjunctă a Alianței, Radmila Shekerinska. Într-un interviu pentru NewsMaker, acordat în marja Moldova Security Forum, oficiala a răspuns temerilor potrivit cărora o colaborare mai strânsă cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război. Ea a precizat că parteneriatul se dezvoltă de trei decenii la alegerea Republicii Moldova și aduce beneficii cetățenilor.

Întrebată ce le-ar spune oamenilor care privesc NATO cu neîncredere și invocă neutralitatea țării, Shekerinska a declarat că Alianța respectă opțiunile suverane ale Moldovei.

„Vă respectăm pe dumneavoastră, îi respectăm pe partenerii noștri, respectăm Republica Moldova și opțiunile sale suverane. Doar dumneavoastră decideți ce direcție urmați și care va fi orientarea politicii externe. Nimeni din NATO, niciun stat aliat, nu va influența aceste decizii. Credem că parteneriatele trebuie să se bazeze tocmai pe acest principiu: Republica Moldova este un stat suveran și își ia singură deciziile. Am spus foarte clar astăzi, la Forumul de Securitate, că respectăm și politica dumneavoastră de neutralitate militară. Este decizia dumneavoastră. În același timp, parteneriatul nostru se dezvoltă de trei decenii, tot ca urmare a deciziei Republicii Moldova”, a declarat oficiala NATO.

Secretara generală adjunctă a Alianței Nord-Atlantice a precizat pentru NM că, dintre toți partenerii pe care NATO îi sprijină prin așa-numitul pachet de consolidare a capacităților de apărare, „Moldova beneficiază de cel mai mare sprijin”.

„Sunt deja în pregătire sau în curs de implementare proiecte în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este vorba despre ajutor foarte concret: veste antiglonț și căști de protecție pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova, atât pentru întregul efectiv, cât și pentru constituirea unor rezerve. (…) Aceste proiecte nu sunt în beneficiul unui anumit aliat sau doar al NATO. Ele sunt în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, care vor să trăiască în pace și în siguranță. (…) Îi respectăm pe partenerii noștri respectându-le opțiunile suverane. Tocmai de aceea, acest discurs nu poate avea succes: oamenii înțeleg că un parteneriat care le aduce beneficii cetățenilor Republicii Moldova este un parteneriat bun pentru țară”, a conchis Shekerinska.

Precizăm, potrivit sondajului realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat pe 7 octombrie, în ajunul Moldova Security Forum 2026, șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: