Cu pensia, la alegeri. Cum Chicu a obținut 10% din 4,8% + 1%
Full Article 6 minutes read

Cu pensia, la alegeri. Cum Chicu a obținut 10% din 4,8% + 1%

Indexarea repetată a pensiilor cu 1%, pe care guvernul a planificat-o pentru luna octombrie curent, a fost declarată de către opoziție „populism” și „bătaie de joc”. Răspunzând la critică, prim-ministrul Ion Chicu a calculat indexarea totală de 10% a pensiilor pentru un an. De notat că majorarea precedentă, cea din luna aprilie, a constituit doar 4,8%. NM și experții au analizat, ce nu e în regulă cu această aritmetică a lui Chicu și de ce sistemul de indexare a pensiilor nu va fi salvat nici de „cadourile electorale”.

x

Cum a calculat Chicu cele 10%?

În anul 2020, pensiile în Moldova vor fi indexate de două ori. În luna aprilie, indexarea a constituit 4,8%. Iar la ședința din 3 septembrie, guvernul a aprobat cea de-a doua indexare, de la 1 octombrie – cu 1,07%.

De asemenea, au decis să majoreze îndemnizația unică promisă celor care primesc o pensie mai mică de 3 mii de lei, de la 700 până la 900 de lei. Conform estimărilor cabinetului de miniștri, de aceste îndemnizații vor beneficia aproape 660 mii de pensionari.

Opoziție a criticat decizia cu privire la indexarea cu 1% a pensiilor. Dan Perciun, deputatul Partidului  „Acțiune și Solidaritate” (PAS), a reamintit că acum trei ani, Partidul Socialiștilor a propus indexarea pensiilor de două ori pe an, cu 20%, iar președintele Igor Dodon a promis, în luna iulie curent, că următoarea indexare va constitui 10%. „Guvernul lui Dodon a aprobat o indexare de 1%. Mai mare minciunos și populist  greu de găsit”, a scris Perciun.

Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”, a calculat că în valoare monetară, indexarea cu 1% înseamnă 10-20 de lei. „Curată bătaie de joc. Concepția acestor „autori de scheme” – guvernul este rău, iar președintele e bun”. El a promis deja persoanelor în etate câte 900 de lei în loc de cei 700 care trebuiau să fie oferiți de Paști. […] Propagandă continuă și manevre înșelătoare”, a scris Usatîi.

Solicitat de NM, Alexandru Slusari, vicepreședintele Partidului „Demnitate și Adevăr” (DA), a numit indexarea de 1% „bătaie de joc”. Și a reamintit că DA a propus ca indexarea pensiilor să se facă de două ori doar pentru cei care au o pensie mai mică decât minimul de consum (în anul 2019, acesta a fost pentru pensionari 1707,4 lei lunar – NM). Propunerea nu a fost acceptată în parlament.

La briefingul din 7 septembrie, prim-ministrul Ion Chicu a declarat că toate discuțiile despre indexarea de 1% este sunt o speculație. Conform estimărilor sale, ținând cont de majorarea îndemnizației unice în luna octombrie de la cei 700 de lei planificați până la 900, a doua indexare va fi mai mare decât este prevăzut în lege:  acești 200 de lei vor constitui 3% suplimentare.

Astfel, conform calculelor lui Chicu, indexarea totală a pensiilor în acest an, „va constitui aproape 10%”: 4,8% în luna aprilie, 1,07% în octombrie și 3% datorită majorării îndemnizației unice. Reamintim că guvernul a motivat această îndemnizație prin „necesitatea de a consolida protecția socială a beneficiarilor de pensii”.

„Cei care primesc o pensie mai mică de 3 mii de lei lunar vor primi acum o îndemnizație unică de 900 de lei. Dacă e să luăm în calcul faptul că pensia medie a acestor beneficiari este mai mică de 1500 de lei, aceste plăți unice vor constitui o pensie suplimentară pe an”, a adăugat premierul.

Ce nu e în regulă în acest sens?

Expertul economic Victor Ciobanu consideră că echivalarea ajutorului unic cu indexarea pensiilor este incorectă. „Indexarea oferă pensionarilor un venit stabil. Acești 700 de lei [acordați în luna ianuarie] și 900 de lei [care vor fi acordați în luna octombrie] sunt cadouri electorale unice, care nu pot fi adăugate la indexare. În plus, indexarea pensiilor nu este nici meritul lui Chicu, nici al lui Dodon. Aceasta se face în baza legii”, a menționat expertul.

El a reamintit că pentru prima dată, „cadourile” unice pentru pensionari au apărut în Moldova în perioada liderului PDM, Vladimir Plahotniuc.

„Ajutorul este o chestie unică pe care a inventat-o Plahotniuc. Da, în acest caz, venitul pensionarului crește, dar nu se poate spune că aceasta este indexare a pensiilor.

În anul viitor, ajutorul ar putea nici să nu fie. În acest mod, situația poate fi dusă până la absurd, adăugând la indexare remitențele [pe care pensionarii le primesc de la rudele de peste hotare]”, a precizat Ciobanu.

El a adăugat că și în perioada de guvernare a Partidului Comuniștilor, în Moldova pensiile erau indexate de două ori pe an.

Ciobanu a menționat că atunci, indexarea era motivată de inflația medie și creșterea veniturilor, dar nu numai de nivelul inflației, ca acum. Datorită acestui fapt, pensiile erau indexate cu sume mult mai mari.

Și Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a subliniat faptul că în ansamblu, actualul sistem de indexare a pensiilor îi face pe pensionari „tot mai săraci și mai săraci”. Potrivit afirmațiilor sale, prin reforma pensiei realizată de către democrați s-a încercat să se soluționeze următoarea problemă: în Moldova, numărul persoanelor care lucrează se micșorează, iar cel al pensionarilor crește. Însă aceasta s-a făcut din contul pensionarilor: anume guvernul lui Pavel Filip a legat indexarea de nivelul inflației.

„După ce se pensionează, un pensionar primește 40 la sută din salariul său. Din cauza inflației, aceasta se micșorează mereu. Dacă o persoană a trăit 20 de ani după ce s-a pensionat, aceasta se reduce cu 15% din salariul său. […] Dacă mai devreme, creșterea salariului putea fi de 12%, iar inflația de 5%, pensia era mărită cu aproximativ 8%, iar acum – doar cu 5%. Conform metodologiei precedente, în această perioadă, pensia medie trebuie să fie mai mare cu aproape 400 de lei”, a menționat Ioniță.

În același timp, el consideră că îndemnizațiile unice  pot fi incluse în noțiunea „indexare”. „Guvernul Chicu este nevoit să realizeze mecanismul de compensații, pentru a reduce diferența dintre persoanele cele mai sărace și toți ceilalți. Un astfel de mecanism poate fi numit indexare, se obține diversificare [a surselor de venit]”, a rezumat Ioniță.

Totodată, el a adăugat că în prezent, mărimea pensiei medii constituie doar 22 la sută din salariul mediu pe economie, iar în anul 2011, acest indice constituia 29%.

Menționăm că la 1 ianuarie 2012, mărimea pensiei medii era de 874 de lei, iar salariul mediu – 3042 de lei. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în luna iulie 2020, pensia medie constituia 1953 de lei, iar salariul mediu – 7850 de lei.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: