Tudor Mardei | NewsMaker

De unde bani pentru compensații dacă donatorii nu vor contribui? Tofan: Am avut o ședință pe buget și au ieșit scântei la Guvern

Premierul Vasile Tofan susține că, dacă statul nu va găsi sprijin financiar de la partenerii externi pentru compensații, întreaga sumă va trebui acoperită din bugetul național, iar „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii”. Potrivit lui Tofan, în acest sens, trebuie reduse cheltuielile în anumite domenii. În acest context, el a vorbit despre o ședință pe buget la Guvern, în cadrul căreia, potrivit lui Tofan, „au ieșit scântei”, însă și-a exprimat încrederea că va fi adoptat „un buget mai balanțat” pentru anul viitor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie.

În timpul interviului, Tofan a spus că, dacă anul trecut s-au cheltuit circa 2,4 miliarde de lei pentru compensații, anul acesta „vom cheltui un pic mai mult și vom acoperi un număr mai mare de gospodării”.

„Când vom începe să primim aplicațiile, vom ști exact numărul gospodăriilor acoperite. (…) Există o formulă care determină care e ponderea energiei în coșul de consum al familiei și, pentru gospodăriile care sunt cele mai afectate, într-adevăr, dăm aceste compensații. (…) Toată lumea se focusează pe gaz acum și termie, pentru că acolo durerea-i mai mare. Dar aproape jumătate, de fapt, din gospodăriile compensate sunt pe lemne. Și acolo efectul este, totuși, mai mic în acest an, pentru că metru ster de lemn a rămas aproximativ la același preț – 1600 de lei. Cel puțin în cazul acestor gospodării, efectul va fi mai mic. Vom da compensații și acolo. Evident, acolo unde va durea mai mult – gaz, termie -, acolo poate aceste compensații vor conta și mai mult”, a spus premierul.

În continuare, Tofan a spus că, pentru compensațiile din acest an, au fost alocate din buget 550 de milioane de lei. „La moment, lucrăm cu donatorii pentru a identifica surse suplimentare. Dacă n-o să găsim bani, toate compensările vor veni din bugetul național. Deci, va avea un efect bugetar”.

Potrivit lui Tofan, „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii” și „trebuie să ne forțăm inclusiv pe anumite domenii ca să mai reducem cheltuielile și să eliminăm risipa”. În acest context, premierul a spus că, în ziua interviului acordat, a avut o ședință pe buget „care a fost undeva aprinsă uneori”: „Dar e bine că a fost aprinsă, mie îmi plac ședințele unde lucrurile se discută intens, pe cifre, și, dacă uneori ies scântei, asta înseamnă că e o discuție bună, nu neapărat conflictuală. Și azi au ieșit scântei la Guvern, trebuie să vă spun. În sens bun au ieșit scântei, pentru că am arătat tabloul general: unde suntem noi acum, ce au cerut ministerele pentru anul viitor. Am arătat că, dacă am da la tot ceea ce s-a cerut, gaura ar fi așa și nu vreau să spun cifra, pentru că chiar mă sperie această cifră. Și am spus: Ok, uite, atunci trebuie să reducem și să trăim mai mult după venituri. (…) Am toată determinarea să adoptăm un buget mai balanțat anul viitor”.

Premierul a adăugat că „există și o dezbatere publică, adică cum ne cheltuim mai bine puținii bani pe care-i avem”. „Pentru că poți să-i dai pentru compensații, la creșterea pensiilor, pe drumuri, pe baterii de stocare, pe educație și de aici și iese, cred, cea mai bună decizie când lucrurile sunt dezbătute pe cifre”, a conchis oficialul.

***

Pe 14 septembrie, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că Guvernul nu are confirmări din partea donatorilor privind finanțarea compensațiilor la energie pentru sezonul rece. Plugaru menționa că autoritățile continuă negocierile cu guvernele mai multor state, însă mobilizarea fondurilor externe este „destul de complicată”. Detalii AICI. Pe 16 septembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că „în primii ani, două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene”. „Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice”, comunicat acesta. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, a declarat că UE va încerca să ajute Republica Moldova și va încuraja și alți donatori în acest sens, în contextul creșterii prețurilor la energie și al necesității de a acorda compensații pentru consumatori. În același timp, diplomata a spus că aceasta este, în primul rând, de responsabilitatea Guvernului. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: