Андрей Мардарь / NewsMaker

Filip susține că ANI a devenit o „bâtă politică” în mâinile PSRM și Partidului „ȘOR”. Reacția instituției

Liderul Partidului Democrat (PDM) Pavel Filip susține că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a devenit un instrument de presiune asupra funcționarilor publici care fac parte din alte partide decât cel al socialiștilor sau ai Partidului „ȘOR”. În cadrul unui briefing din 22 ianuarie, deputatul a anunțat un proiect de lege care ar urma să protejeze primarii și directorii de instituții publice de presiuni. În replică, reprezentanții ANI au calificat declarațiile politicianului drept „intimidare”.

„Vreau să vorbim despre ANI pe care, din punctul nostru de vedere, Dodon, dar mai recent și Șor, o folosesc drept bâtă politică cu care speră să lovească în toți cei care au avut demnitatea și verticalitatea de a se opune să îl susțină pe Dodon în campania electorală pentru alegerile prezidențiale”, a declarat Filip.

Liderul democraților acuză ANI că „terorizează primarii, directorii de școală, de gimnazii, directori de grădinițe, de centre medicale din sate, organizându-le controale la comandă”, în loc să se ocupe de averea procurorilor și a judecătorilor.

Pavel Filip a adus drept exemplu cazul directoarei Gimnaziului satului Braniște, raionul Râșcani, Rodica Farmagiu, care deține și funcția de consilier local al PDM. Aceasta susține că, în urma alegerilor parlamentare din 2019 și a celor prezidențiale din 2020, ea și soțul său ar fi fost supuși unor presiuni fără precedent din partea socialiștilor.

„Am fost amendați pe nedrept, mai apoi, la domiciliu, am fost verificați de FISC care nu au depistat încălcări. La serviciu, am avut parte de controale inopinate din partea Inspectoratului Ecologic Râșcani, Direcției de Învățământ Râșcani, CNA Bălți, Inspecția Muncii Drochia, Consiliul raional Râșcani. Mi s-au fabricat procese contravenționale de către organele poliției. În aprilie 2020, mi s-a inițiat un control din partea ANI cu privire la conflict de interese”, a declarat reprezentanta PDM.

Drept urmare, PDM a decis să înregistreze un proiect de lege care are menirea să protejeze primarii de presiuni politice.

„Prin acest proiect de lege, stabilim un termen de doi ani de la încheierea activității administrative în care poate fi inițiat un control pentru primari, consilieri locali, directori de școală, grădinițe, centre medicale. În același timp, rămâne să nu existe termen de prescripție pentru procurori, judecători, miniștri, deputați, etc”, a precizat Filip.

ANI califică drept intimidări declarațiile lui Filip

Reprezentanții ANI au venit cu o reacție la declarațiile membrilor PDM. Aceștia amintesc că procedurile de control sunt inițiate în baza pețițiilor din partea persoanelor fizice sau juridice, a sesizărilor din oficiu din investigatiile jurnalistice sau în rezultatul verificărilor ordinare a declarațiilor de avere și interese personale.

„Rugăm insistent actorii politici, care au și calitatea de subiecți ai declarării, să nu implice instituția noastră în acțiuni de imagine sau răfuieli politice. ANI își desfășoară activitatea în limitele prevăzute de legislație și examinează toate informațiile expediate în atenția noastră, conform Codului Administrativ al Republicii Moldova. Înțelegem supărările unor demnitari, mulți dintre care se regăsesc în proceduri de control, de aceea, calificăm aceste declarații că fiind o nouă intimidare asupra activității inspectorilor de integritate și implicit a independenței instituției noastre”, se arată în comunicat.

Referitor la declarațiile domnului Pavel Filip, făcute astăzi în cadrul unei conferințe de presa, in care aduce acuzații…

Publicată de Autoritatea Națională de Integritate pe Vineri, 22 ianuarie 2021

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: