Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul declară două stări de alertă: una în energie, alta în sectorul hidrologic⚡️⚡️⚡️

Guvernul a instituit două stări de alertă în aceeași zi – în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor legate de aprovizionarea cu carburanți și al scăderii „la un nivel istoric” a nivelului apei din râul Nistru. Deciziile au fost luate în cadrul ședinței extraordinare a Cabinetului de miniștri din 28 iulie.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că starea de alertă în sectorul energetic este necesară pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu combustibil pe parcursul sezonului agricol. Ministrul a precizat că, deși Kazahstanul a anunțat reluarea exporturilor de petrol, va mai dura cinci-șapte zile până când primul transport va ajunge în terminalul de la Constanța, de unde sunt aprovizionate atât România, cât și Republica Moldova.

„Este o situație regională complexă și noi, împreună cu prietenii noștri din România și cu partenerii regionali, trebuie să ne asigurăm că agricultorii și cetățenii noștri nu vor fi influențați de această situație”, a declarat Junghietu.

La rândul său, premierul Vasile Tofan a declarat că măsura a fost luată pentru a preveni un eventual deficit de carburanți și pentru a permite autorităților să reacționeze din timp.

„Este foarte important să intervenim de o manieră responsabilă, ca să prevenim deficitul. Pe de o parte nu vreau să dramatizez situația. Da, am chemat această ședință și introducem starea de alertă nu pentru a crea panică, din contra – pentru a gestiona proactiv și a ne asigura că piața are motorină. Pe de ală parte, am promis că vom fi un guvern deschis și direct și nu vreau să îndulcesc situația, pentru că nu este o situație simplă, e o situație complicată”, a explicat șeful Cabinetului de miniștri.

În aceeași ședință, Guvernul a declarat stare de alertă și în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura este determinată de seceta prelungită și de nivelul apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, care a scăzut „la un nivel istoric”, din caza lipsei precipitațiilor în Munții Carpați.

„Este încă o vară foarte secetoasă. În special, a plouat foarte puțin în Carpați, ceea ce înseamnă că lacurile de acumulare sunt la niveluri record de joase. Acest lucru creează și riscuri tehnogene pentru colegii noștri din Ucraina”, a declarat Tofan.

Premierul a precizat că instituirea stării de alertă are scopul de a consolida capacitatea autorităților de a reacționa în cazul agravării situației și de a gestiona mai eficient eventualele efecte ale crizei hidrologice.

Precizăm că Republica Moldova se confruntă cu un deficit de motorină. Potrivit autorităților, acesta este cauzat de scăderea nivelului Dunării și de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care au generat blocaje în lanțurile de transport și au afectat livrările de combustibil.

Pe 27 iulie, 53 de stații PECO din Republica Moldova nu aveau stocuri de motorină, din totalul de aproape 600 existente. Executivul preciza în ajun că, pe parcursul zilei de miercuri, în țară urmau să ajungă un volum suplimentar de circa 6 000 de tone de motorină, care ar urma să reducă deficitul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: