privesc.eu

Îl vor pe Igor Dodon în fruntea țării. 22 de președinți și vicepreședinți de raioane au susținut un briefing la sediul PSRM

22 de președinți și vicepreședinți de raioane au susținut pe 10 noiembrie un briefing de presă la sediul PSRM, în cadrul căruia și-au manifestat susținerea pentru Igor Dodon la alegerile prezidențiale. Unii dintre ei au vorbit în română, alții în rusă, găgăuză sau bulgară. Oficialii au invocat mai multe motive pentru care nu-și doresc ca Maia Sandu să devină președintă, inclusiv informații despre care candidata PAS a declarat în repetate rânduri că sunt false și ar fi fost lansate de PSRM ca să sperie alegătorii. 

Potrivit președintelui raionului Soroca, Veaceslav Rusnac, peste 400 de primari și-au declarat susținerea pentru candidatul independent Igor Dodon, susținut de PSRM. Acesta a declarat că fermierii care își exportă marfa în Rusia sunt îngrijorați de faptul că, în cazul în care se va schimba președintele țării, nu vor fi prelungite „privilegiile pentru export pe piața rusă”.

„Aceasta înseamnă pierderi de milioane de lei, falimentarea agricultorilor, lipsa locurilor de muncă și nevoia ca cetățenii rămași fără ocupație să plece peste hotarele țării”, a declarat Rusnac.

Ghenadii Mitriuc, președintele raionului Ungheni, a ținut un discurs în rusă. El a declarat că reprezintă președinții raioanelor Rezina, Călărași, Dubăsari și Anenii Noi. Potrivit acestuia, Igor Dodon a susținut proiectele de infrastructură, pe când Maia Sandu le-a blocat. De asemenea, el a amintit de închiderea școlilor pe vremea când Maia Sandu era ministru al Educației și a declarat că dacă va ajunge președinte, ea va închide și spitalele.

„Împreună cu noi sunt 70 de primării din zona centrală a țării, care au semnat o declarație în susținerea candidatului Igor Dodon”, a declarat acesta.

Ulterior, a ținut un discurs președintele raionului Cahul, Marcel Cenușa, care a anunțat că reprezintă 7 raioane din sudul țării și peste 60 de primării. El a îndemnat „toți oamenii buni” să îl voteze pe Igor Dodon. Acesta a acuzat-o pe Maia Sandu că ar vrea să lichideze „jumătate din satele țării” , fiind consiliată de fostul premier, Ion Sturza.

Ion Topal, președintele raionului Comrat, a vorbit în numele reprezentanților raioanelor Ceadîr-Lunga și Vulcănești. El a declarat că 20 de primării din UTA Găgăuzia îl susțin pe Igor Dodon la funcția de șef al statului.

„Într-un moment greu pentru poporul nostru, Maia Sandu a lăsat funcția de premier și a plecat. Nu știu cum ar putea fi prima persoană în stat”, a declarat acesta, iar la final a adresat și câteva cuvinte în găgăuză.

Președintele raionului Basarabeasca a transmis un mesaj în bulgară și în rusă: „Petse 80% dintre locuitori l-au susținut pe Igor Dodon în primul tur și vor proceda la fel și în cel de-al II-lea”.

***

Amintim că Maia Sandu, candidata PAS la funcția de președintă a țării, a declarat în repetate rânduri că informațiile privind eventuala închidere a școlilor sau a spitalelor, lichidarea raioanelor sau înrăutățirea relațiilor cu Federația Rusă ar fi lansate de către contracandidatul său, Igor Dodon. De asemenea, ea susține că informațiile respective sunt promovate de stafful lui Dodon, inclusiv prin intermediul pliantelor distribuite alegătorilor.

„Este o presiune enormă pe funcționari, este șantaj pe primari. Încercări de a frauda și foarte multă denigrare și minciună. Iată așa încearcă Igor Dodon să câștige aceste alegeri”, a declarat Maia Sandu la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: