Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, absentă de la recepția organizată de Ambasada SUA. Explicația președinției: de ce nu a participat?

Președinția a explicat absența șefei statului Maia Sandu de la recepția organizată de Ambasada SUA la Chișinău prin faptul că nivelul de reprezentare a fost stabilit conform uzanțelor diplomatice. „Anul acesta, recepția a fost organizată de Însărcinatul cu Afaceri, întrucât noul Ambasador al SUA nu a sosit încă la Chișinău”, a comunicat instituția prezidențială, menționând că Republica Moldova a fost reprezentată la nivel de prim-ministru. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții instituției prezidențiale au declarat că „președinta apreciază în mod deosebit parteneriatul cu Statele Unite”.

„Potrivit uzanțelor diplomatice, nivelul de reprezentare la o recepție de ziua națională corespunde nivelului la care aceasta este găzduită. Anul acesta, recepția a fost organizată de Însărcinatul cu Afaceri, întrucât noul Ambasador al SUA nu a sosit încă la Chișinău. Republica Moldova a fost reprezentată la nivel înalt – de prim-ministru”, a comunicat Președinția.

Potrivit instituției prezindențiale, „relația dintre Republica Moldova și Statele Unite este una solidă”. „De la începutul anului, președinta a primit la Chișinău trei delegații ale Congresului SUA – nouă senatori, republicani și democrați. Chiar săptămâna aceasta, președinta s-a întâlnit cu o delegație bipartizană de senatori. Acest sprijin transpartinic aduce rezultate concrete: SUA au alocat 130 de milioane de dolari pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș, care va întări securitatea noastră energetică, 8 milioane de dolari pentru consolidarea securității cibernetice și 36,5 milioane de dolari pentru securitatea națională — Moldova fiind singura țară din regiune menționată explicit în legea bugetară americană. Toate acestea ajută Moldova să-și consolideze rolul de partener de securitate. Așteptăm și sosirea noului ambasador”, a comunicat instituția prezidențială.

Menționăm că, pe 1 iulie, Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău a organizat o recepție oficială cu prilejul celei de-a 250-a aniversări a proclamării independenței Statelor Unite. La eveniment a participat și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu. Șefa statului Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au lipsit de la recepție. De precizat că, în luna mai 2026, Maia Sandu a participat la recepția organizată cu ocazia Zilei Europei, precum și la cea dedicată Zilei Naționale a României, din noiembrie 2025.

***

Amintim că funcția de ambasador al SUA în Republica Moldova a rămas vacantă din 2024. În iunie 2026, Joseph Burkhalter, reprezentant al statului Georgia, a fost nominalizat pentru funcția de ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al SUA în Republica Moldova. Constituția SUA prevede că președintele nominalizează ambasadorii, dar numirea are loc „cu avizul și consimțământul Senatului”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: